Raportul National al Drogurilor 1997

CAPITOLUL 15 - Discuóii

15.1. Principalele tendinóe ñi noile metode în utilizarea drogurilor ñi consecinóele acestora

Tendinóele mai importante ale fenomenului drogurilor se concretizeazÄ în aceea cÄ:

• 
  óara noastrÄ va intra tot mai mult în vizorul reóelelor de traficanói.
  
• 
  chiar dacÄ s-au reluat variantele Rutei Balcanice care traverseazÄ fosta Iugoslavie, România va constitui ñi în viitor o óarÄ importantÄ de tranzitare ñi de depozitare.
  
• 
  având în vedere puterea industriei chimice, va trebui sÄ ne añteptÄm atât la încercarea de a se produce droguri sintetice în óara noastrÄ, cât ñi la încercarea de a se exporta substanóe chimice esenóiale ori precursori, pentru a fi folosite în fabricarea ilicitÄ a drogurilor în alte state;
  
• 
  piaóa de droguri din România, care în prezent se aflÄ într-o fazÄ incipientÄ, se va dezvolta continu;
  
• 
  în România vor pÄtrunde tot mai mult drogurile sintetice, în special prin poróile din vestul óÄrii;
  
• 
  inhalarea substanóelor volatile (“Aurolac”) nu va cunoañte modificÄri semnificative fiind rÄspânditÄ în rândul unui segment social special - “copiii strÄzii”.
  

15.2. Motivele sau ipotezele ce stau la baza tendinóelor majore observate

La baza tendinóelor identificate stau studiile derulate de sistemul preventiv din România, semnalÄrile primite de la foróele de polióie, precum ñi reacóia presei ñi a mass-media.

Creñterea tinerei generaóii, aña cum a rezultat de la pct. 13.2., se datoreazÄ sub-culturii asociate cu discotecile ñi muzica tehno, precum ñi conflictului natural dintre generaóii.

Capturile efectuate de foróele de polióie ñi serviciile vamale, demonstreazÄ interesul crescut a unor cetÄóeni din Asia ñi Europa, în baza relaóiilor comerciale tradióionale, pentru folosirea teritoriului României în scopul depozitÄrii ñi tranzitÄrii drogurilor.

15.3. LimitÄrile metodologice ñi evaluarea calitÄóii datelor

Datele care au stat la baza studiilor susmenóionate sunt incomplete datoritÄ inexistenóei unui sistem naóional de raportare bazat pe o puternicÄ infrastructurÄ tehnicÄ.

Lipsa de coordonare la nivel naóional a întregii activitÄói multidisciplinare de luptÄ împotriva fenomenului drogurilor, nu a permis elaborarea unei metodologii unitare de colectare ñi analizare a datelor referitoare la droguri.

15.4. Analizele relaóiilor existente între diferiói indicatori (consistenóÄ ñi inconsistenóÄ)

Datele furnizate de diferiói actori nu sunt complete, iar calitatea lor uneori este îndoielnicÄ.

De exemplu, datele furnizate de polióie ñi vamÄ, se referÄ în întregime la numÄrul de cazuri descoperite, dar suferÄ de absenóa unor informaóii deosebit de utile, cum ar fi de exemplu motivul comiterii faptelor.

15.5. Relevanóa datelor pentru nivelul politic decizional sau pentru intervenóiile statului

Plecând de la pericolul acestui fenomen, opinia publicÄ este ñi trebuie sÄ fie informatÄ nu numai cu cazurile rezolvate – eveniment de multe ori supramediatizat datoritÄ senzaóionalului, dar mai ales cu date ñi informaóii cu rol preventiv.

Cu toate acestea, datele disponibile, experienóa unor instituóii ñi personalitÄói ñi, chiar reacóia presei, au permis oamenilor politici sÄ aibÄ o atitudine pozitivÄ în favoarea luptei împotriva fenomenului drogurilor.

15.6. Noile informaóii necesare, omisiuni existente ñi prioritÄóile pentru viitor

Devine din ce în ce mai importantÄ desfÄñurarea unor acóiuni de comparare permanentÄ cu situaóiile existente în óÄrile vecine, ceea ce ar permite o mai bunÄ predicóie a dezvoltÄrii fenomenului, precum ñi, identificarea unor mijloace mai eficiente menite sÄ stopeze extinderea acestuia.

Din 1997, cooperarea între sistemele de informaóii ale polióiei, vÄmii ñi serviciilor de sÄnÄtate s-a îmbunÄtÄóit, compensând paróial problema ridicatÄ de mijloacele financiare extrem de reduse.

În ciuda suportului politic, a apÄrut o nouÄ solicitare privind creñterea eficienóei costurilor, ceea ce are drept consecinóÄ reducerea personalului ñi a mijloacelor tehnice alocate. Aceasta poate avea consecinóe importante asupra cantitÄóii ñi calitÄóii datelor colectate, precum ñi asupra motivaóiei factorilor implicaói. Singura soluóie de moment este concentrarea asupra celor mai esenóiale aspecte ale evaluÄrii fenomenului.

Printre prioritÄóile de viitor în colectarea datelor, menóionÄm:

• 
  implementarea indicatorilor Grupului Pompidou pentru toate sursele de informare existente;
  
• 
  reactualizarea Ordinului Ministrului SÄnÄtÄóii nr. 130/1972, privind raportarea persoanelor dependente (toxicomanilor);
  
• 
  identificarea unor noi surse de informaóii, în special în sfera educaóiei tinerei generaóii;
  
• 
  înfiinóarea unui server Internet, în scopul facilitÄrii schimbului de date în domeniu, prin asigurarea accesului gratuit pentru instituóiile române abilitate în lupta împotriva drogurilor.
  

PARTEA IV - INTERVENòIILE ÎN REDUCEREA CERERII

CAPITOLUL 16 - Dimensiunea politicÄ

16.1. Nivele de implementare – europene, naóionale, regionale sau locale

Anul de referinóÄ a marcat o preocupare mai mare din partea factorilor de decizie pentru abordarea la nivel european a reducerii cererii însÄ nu s-a realizat conceptul operaóional necesar.

Verigile implicate în combaterea ñi reducerea acestui flagel sunt: forurile superioare decizionale ñi legislative ale statului (Guvern, Parlament), sistemul social ñi cel sanitar, sistemul educaóional, justióia, polióia, vama, sistemul bancar, organizaóiile non-guvernamentale, administraóia localÄ.

S-au desfÄñurat programe necorelate între ele prin care s-a urmÄrit în special, pregÄtirea cadrelor cu atribuóii în domeniu sensibilizarea populaóiei (cu predilecóie a tinerilor) asupra pericolului reprezentat de droguri ñi tratamentul toxicomanilor.

16.2. Organizaóii sau persoane responsabile

În domeniul reducerii cererii de droguri acóioneazÄ urmÄtoarele instituóii:

• 
  reóeaua naóionalÄ de promovare a sÄnÄtÄóii din cadrul Ministerului SÄnÄtÄóii,
  
• 
  reóeaua serviciilor de prevenire din Inspectoratul General al Polióiei,
  
• 
  reóeaua de instituóii de învÄóÄmânt a Ministerului Educaóiei Naóionale,
  
• 
  organizaóiile guvernamentale de ocrotire a copilului,
  
• 
  unele organizaóii nonguvernamentale.
  

16.3. ModalitÄói de abordare a reducerii cererii în contextul socio-cultural

Din punctul de vedere al unor analiñti acest fenomen este subestimat de societatea civilÄ româneascÄ. AceastÄ afirmaóie este susóinutÄ de lipsa de alocaóii bugetare pentru acest domeniu de activitate.

Mass-media (cum am mai menóionat) este interesatÄ de senzaóionalul informaóiei ñi mai puóin de efectele pe care aceasta le-ar avea asupra societÄóii în ansamblu.

16.4. Concluzii

Reducerea cererii de droguri este o verigÄ importantÄ a luptei împotriva drogurilor, destul de slab reprezentatÄ în anul de referinóÄ în óara noastrÄ

S-au mÄrit numÄrul acóiunilor cu caracter preventiv, în care sunt implicate Polióia, Ministerul SÄnÄtÄóii ñi alte instituóii guvernamentale sau neguvernamentale.pentru sensibilizarea populaóiei ñi în special a celei tinere cu privire la pericolul reprezentat de droguri.

Nu exista încÄ un plan concret de acóiune la nivel naóional, atât în ceea ce priveste termenele, responsabilitÄóile ñi fondurile alocate unui program de reducere a cererii..