-
Conform Raportului Băncii Mondiale (2016), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, care a fost însoțită de reducerea sărăciei și performanțe bune în raport cu prosperitatea partajată.
-
În termeni concreți, țara a crescut în medie cu 5 la sută anual din 2000, mult mai rapid decât alte țări din regiune, cu o creștere medie de 5,4 la sută în perioada 2010-14. Totuși, traiectoria de creștere economică a fost tot mai volatilă. Fiind o economie mică și deschisă, Moldova a suportat în trecut nu doar câteva șocuri economice externe, dar și șocuri climatice, care au afectat în special sectorul agricol, precum și economia mai largă. În 2015, o confluență de evenimente a împins economia într-o recesiune (creștere -0.5 la sută a produsului intern brut [PIB] în 2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2016. Principalii factori la baza acestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară de proporții și o secetă, toate fiind produse într-un mediu de instabilitate politică35.
-
În viziunea experților Băncii Mondiale, Moldova a prezentat performanțe bune în raport cu reducerea sărăciei și inegalităților și creșterea prosperității partajate. Aceste progrese au fost susținute de o mobilitate economică ascendentă ridicată. Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în general, în favoarea celor săraci. Transferurile publice și private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creșterea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, având în vedere faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut pe parcursul perioadei, determinată de ratele ridicate și în creștere de inactivitate. Provocări există în continuare, iar perspectivele nu sunt prea favorabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă, în special în raport cu accesul inegal la bunuri și servicii, de exemplu în zonele rurale și pentru minoritățile etnice. Riscuri importante și în creștere pentru progresele durabile persistă. Remitențele și pensiile nu pot rămâne forțe cruciale la baza progreselor pe viitor, ținând cont de mediul extern în schimbare și sistemul de pensii nesustenabil din punct de vedere fiscal. Suplimentar, cei mai săraci sunt tot mai vulnerabili la șocurile climatice36
-
La fel, persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate în zonele rurale. Deși ponderea populației rurale a scăzut, determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă o similitudine mai mare cu Asia Centrală decât cu Europa de Est. Sărăcia rurală se ridică la 19 la sută în comparație cu sărăcia urbană de 5 la sută. În rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută din populația săracă locuiește în zonele rurale; doar 7 la sută și, respectiv, 2 la sută locuiesc în orașe mari. Aceasta este în concordanță cu o rată a sărăciei mai mare în zonele rurale față de orașe. O parte din ratele sărăciei mai mari în zonele rurale pot fi asociate cu natura surselor de venit. Oamenii din mediul rural sunt dependenți de veniturile și transferurile agricole, care sunt mai volatile în comparație cu alte surse de venit, ceea ce determină vulnerabilitatea mai mare a acestor persoane la sărăcie37.
-
Cu toate acestea, Moldova rămâne a fi una dintre țările cu cele mai înalte rate ale sărăciei în Europa și Asia Centrală și cea mai săracă în Europa. Rata sărăciei moderată de $5,00 pe zi este mai mică decât în alte țări cu PIB similar, dar este una dintre cele mai înalte în regiune, constituind 40 la sută în 201338.
-
Cu referire la minimul de existenţă pe categorii de populaţie (medie anuală pe o persoană), valoarea maximă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1 984,5 lei în 2017 şi în special bărbaţilor – 2 153,7 lei., în 2017 fiind înregistrată și cea mai mare valoare a acestui indicator (tabelul 12).
Tabelul 12. Minimul de existență pe categorii de populație (medie anuală pe o persoană)
|
lei
|
2013
|
2014
|
2015
|
2016
|
2017
|
Total populație
|
1 612,3
|
1 627,1
|
1 734,1
|
1 799,2
|
1 862,4
|
Populatie aptă de muncă
|
1 710,0
|
1 726,8
|
1 842,2
|
1 914,7
|
1 984,5
|
Barbați în vîrsta aptă de muncă
|
1 855,5
|
1 875,6
|
2 000,6
|
2 076,9
|
2 153,7
|
Femei în vîrsta aptă de muncă
|
1 555,1
|
1 567,8
|
1 672,2
|
1 739,8
|
1 800,9
|
Pensionari pentru limita de vîrstă
|
1 326,9
|
1 343,7
|
1 437,4
|
1 494,8
|
1 547,5
|
Copii-total
|
1 534,3
|
1 547,5
|
1 647,1
|
1 703,8
|
1 768,6
|
Copii în vîrsta de pina la 1 an
|
611,2
|
618,6
|
658,5
|
678,7
|
699,5
|
Copii în vîrsta de 1-6 ani
|
1 322,2
|
1 327,2
|
1 417,8
|
1 466,8
|
1 518,3
|
Copii în vîrsta de 7-17 ani
|
1 726,3
|
1 747,6
|
1 863,5
|
1 930,0
|
2 002,
|
-
Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă în anul 2017 a înregistrat o creștere a valorilor totale de 15,5%, comparativ cu anul 2013. (tabelul 12) Totodată relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2017 pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.
Tabelul. 12. Minimul de existență pe medii de reşedinţă
|
|
|
Media anuală, lei
|
|
Total
|
Orase mari
|
Alte orase
|
Sate
|
|
2013
|
2017
|
2013
|
2017
|
2013
|
2017
|
2013
|
2017
|
Total populatie
|
1612.3
|
1862.4
|
1747
|
2072.6
|
1641.7
|
1861.6
|
1549.4
|
1770.5
|
Populatie apta de munca
|
1710
|
1984.5
|
1829.7
|
2181.8
|
1728.1
|
1974.8
|
1650.3
|
1891.8
|
Barbati in virsta apta de munca
|
1855.5
|
2153.7
|
1992.7
|
2376
|
1872.9
|
2141
|
1793.2
|
2057.9
|
Femei in virsta apta de munca
|
1555.1
|
1800.9
|
1674.5
|
1992.3
|
1576.8
|
1796.9
|
1489.2
|
1701.4
|
Pensionari pentru limita de virsta
|
1326.9
|
1547.5
|
1452
|
1732.3
|
1367.9
|
1562.7
|
1268.7
|
1463.5
|
Copii-total
|
1534.3
|
1768.6
|
1669.8
|
1992
|
1582.6
|
1799.2
|
1483.3
|
1690.3
|
Copii in virsta de pina la 1 an
|
611.2
|
699.5
|
674.8
|
794.9
|
635.5
|
717.3
|
584.2
|
665.4
|
Copii in virsta de 1-6 ani
|
1322.2
|
1518.3
|
1472.3
|
1736
|
1385.5
|
1565.3
|
1258.8
|
1435.8
|
Copii in virsta de 7-17 ani
|
1726.3
|
2002.5
|
1884
|
2244.5
|
1772.8
|
2023.7
|
1672.3
|
1921.6
|
Sursa: BNS
-
În calitate de indicator important al bunăstării populației poate servi dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată. Pe parcursul ultimilor ani a crescut nesemnificativ numărul de televizoare, frigidere, autoturisme. În creștere sunt procurarea de computere, aspiratoare de praf; dotarea cu mașini mecanice de spălat rufe fiind în descreștere. Totodată, în 2015 dintre obiectele de folosință de lungă durată, la 100 de gospodării revin: 106 televizoare, 95 frigidere/congelatoare, 58 aspiratoare de praf, 51 computere, etc. Autoturismele sunt cel mai puțin accesibile pentru familii39. Constatăm discrepanțe dintre dotarea gospodăriilor din mediul urban și rural: la orașe fiind mai semnificativă dotarea cu computere, maşini automate de spălat rufe, aspiratoare de praf. Totodată, la capitolul dotării cu televizoare, frigidere – situația este mai echilibrată (tabelul 13).
Tabelul 13 Dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungat
|
bucăţi la 100 gospodării
|
|
2013
|
2014
|
2015
|
2016
|
2017
|
Televizoare
|
103
|
105
|
106
|
107
|
108
|
Frigidere, congelatoare
|
88
|
94
|
95
|
96
|
97
|
Computere
|
40
|
44
|
51
|
540
|
56
|
Maşini mecanice de spălat rufe
|
31
|
31
|
29
|
28
|
27
|
Maşini automate de spălat rufe
|
42
|
46
|
50
|
52
|
56
|
Aspiratoare de praf
|
53
|
56
|
58
|
57
|
58
|
Autoturisme
|
20
|
20
|
23
|
21
|
21
|
Dostları ilə paylaş: |
