Raportul periodic șase

B. Structura constituţională, politică şi legală a statului

149. 
     Republica Moldova este Republică Parlamentară. Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, exercită conducerea generală a administraţiei publice şi este responsabil în faţa Parlamentului. Cabinetul de miniștri reprezintă organul suprem al puterii executive.
     
150. 
     Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă (1994). Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. 
     
151. 
     Conform prevederilor Constituţiei în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.
     
152. 
      Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
     
153. 
     La 1 ianuarie 2017 în Republica Moldova erau înregistrate 45 partide politice. Menționăm că în perioada 2013-2016 la MJ au fost înregistrate 7 partide politice⁷⁷. Totodată o parte din partidele anterioare au fost reformate, altele au devenit politic inactive. Printre liderii partidelor înregistrate/ în acțiune se numără doar 4 femei (Partidul Naţional Liberal, Partidul Conservator, "Partidul Acţiune şi Solidaritate" și Partidul Socialiștilor).
     
154. 
     Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost cea de-a VIII-a competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova, la scrutin participînd 26 concurenţi electorali (la finele campaniei au rămas 24 concurenţi). Rata de participare la scrutin a constituit 57.28%, iar mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 25 mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 şi PL — 13⁷⁸. Pe parcurs s-a modificat semnificativ componența unor fracțiuni în urma ”migrării” deputaților.
     
155. 
     La etapa actuală Ministerul Justiției nu dispune de date referitor la componența partidelor dezagregată pe sex, deoarece procedura de înregistrare nu prevede acest lucru. Subiectul menționat a fost pus în discuție de mai multe ori în cadrul platformei Comisiei Guvernamnetale pentru egalitate între femei și bărbați. În același timp, reprezentanții structurilor de stat au remarcat deficiențe în colectarea unor astfel de date la momentul actual, lipsa de resurse adecvate. Totodată, reiterăm faptul că Legea Nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice (modificată prin LP71/2016) prevede că lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, sexul, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului⁷⁹. Această prevedere urmează să faciliteze colectarea datelor dezagregate pe sexe a membrilor de partide.
     
156. 
     Constituţia Republicii Moldova recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, totodată asigură drepturile şi libertăţile fundamentale într-o societate democratică. Cetăţenii Republicii Moldova pot alege (de la vîrsta de 18 ani) şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială (CE, art.3). Codul electoral (1997, modificat ulterior) constituie o bază solidă pentru desfăşurarea alegerilor în mod democratic.
     
157. 
     În anul 2017, Republica Moldova a lansat un proces de reformă electorală care presupune tranziția de la sistemul reprezentării proporționale (RP) pe liste de partid către un sistem paralel mixt de vot în care 50 de membri ai Parlamentului vor fi aleși în circumscripții uninominale, folosind sistemul majoritar, iar 51 de deputați pe liste închise de partid conform principiilor reprezentării proporționale. La începutul lunii mai 2017, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, care a fost trimis Comisiei de la Veneția spre expertizare. La 19 iunie 2017, Comisia de la Veneția și oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) au emis un aviz comun pentru acest proiect de lege. În pofida contestărilor oponenților politici, dar și din partea mai multor organizații ai societății civile, Legea privind modificarea Codului Electoral a fost votată definitiv, la 21 iulie 2017.
     

161. Urmare a reformării sistemului electoral, în scopul creării condițiilor favorabile de accedere a femeilor în politică, în anii 2016-2018 au fost adoptate noi modificări legislative cu referire la Codul Electoral, Legea cu privire la partidelor politice .162. În conformitate cu Codul electoral, în 2015, a fost instituit Centrul de Instruire Continuă în domeniul electoral⁸⁰, care are menirea să asigure instruirea funcţionarilor electorali - factor de bază în organizarea unor alegeri corecte şi unui proces electoral calitativ⁸¹.

163. Dat fiind faptul că în societate au avut loc dezbateri intense cu privire la modificarea sistemului electoral, în timp ce nivelul de înțelegere a caracteristicilor de bază a sistemului propus și a implicărilor acestuia pentru toate părțile interesate în procesul electoral pare a fi dispersat, Comisia Centrală Electorală din Republica Moldova și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral întreprind acțiuni de informare a populației. Astfel, în perioada 30 mai – 11 iunie 2017, au fost organizate după metodologia BRIDGE (Building Resources in Democracy, Governance and Elections) ateliere de lucru pentru reprezentanții partidelor politice și pentru reprezentanții mass-media și ai societății civile⁸². În total, 69 de participanți (45 de femei și 24 de bărbați) au luat parte la instruire, reprezentând 11 organizații obștești/ nonguvernamentale, 10 partide politice și 8 instituții de informare în masă.

164. 
     Cadrul legal-normativ recunoaşte activitatea organizaţiilor neguvernamentale, stabilind
     

procedurile de înregistrare, activitate prin Legea Nr.837 cu privire la asociațiile obștești din 17.05.96.

164. 
     În 2012 Parlamentul a aprobat Strategia de Dezvoltare a Societăţii Civile din Republica Moldova 2012-2015, prin care se recunoaște că dezvoltarea societăţii civile are o importanţă cheie pentru valorile fundamentale, democratice şi pluraliste a oricărei ţări, dar şi pentru încurajarea implicării sociale a cetăţenilor în procesele de dezvoltare⁸³. Organizaţiile societăţii civile (OSC) sunt recunoscute în calitate de partener plenipotenţiar în colaborarea cu autorităţile publice şi cu mediul de afaceri atât la nivel naţional, cât şi pe plan local.
     
165. 
     În 2018, Parlamentul a adoptat o nouă Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2018-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia⁸⁴. Documentul are scopul de a îmbunătăți cadrul juridic, financiar și instituțional existent, precum și de a asigura condițiile nесеsаrе pentru dezvoltarea continuă а societății civile în Republica Moldova⁸⁵.
     
166. 
     Conform Strategiei menționate, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 7950 de organizaţii ale societăţii civile (OSC). Majoritatea OSC înregistrate (aprox. 65%) sunt localizate în mun. Chişinău, deşi această unitate teritorial administrativă reprezintă doar aproximativ 25% din populaţia totală a ţării. Conform estimărilor, circa 25% din numărul total al OSC sunt suficient de active şi dezvoltă diferite proiecte şi iniţiative. Una din cauzele numărului redus de ONG active este lipsa surselor de finanţare din interior ţării prin intermediul finanţărilor publice şi private şi lipsa mecanismelor pentru generarea de venit prin prestarea de servicii.
     
167. 
     Pe parcursul ultimilor ani se atestă în linii generale o evoluţie pozitivă, dar instabilă, a numărului femeilor în poziţii decizionale. Femeile din Moldova continuă să fie subreprezentate în procesele politice și publice de luare a deciziilor, în materie de relații externe și în mediul de afaceri. Acest nivel de participare nu a atins obiectivul de reprezentare a femeilor în proporție de 30% în Parlament, 40% în consiliile locale, 25% în consiliile raionale și în funcție de primar pînă în anul 2015, stabilit în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (tabelul 23).
     

Tabel 23. Ponderea femeilor în organele de luare a deciziilor după indicatori și ani (%)

	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017
Miniștri femei în cadrul ministerelor	6,3	18,7	25,0	25,0	25,0	25,0	38,5
Deputaţi femei în Parlament	19,8	19,8	19,8	18,8	21,8	20,8	21,0
Femei în funcții de primar	18,0				20,6
Femei în consiliile locale	28,6				30,0
Femei în consiliile raionale și municipale	17,4				29,6^86

Sursa: Biroul Național de Statistică, Comisia Electorală Centrală

164. 
     La nivelul puterii legislative, pe parcursul perioadei de raportare, numărul femeilor în poziții decizionale a fost constant.
     
165. 
     În ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în funcţiile de decizie la nivelul executivului central, în Republica Moldova s-a reliefat o creștere considerabilă a numărului de femei în cabinetul de ministri de la 20,8 % în 2016 la 38,5 % în 2017 urmare a reformei administrației publice centrale, ce a vizat revizuirea competențelor instituționale și reducerea numărului de ministere de la 16 la 9.
     
166. 
     Cu referire la reprezentarea femeilor la nivel local, se atestă o ușoară creștere a femeilor în funcție de primare de 2,6% în 2015 comparativ cu 2011. Reprezentarea femeilor în consiliile locale și în consiliile raionale și municipale a crescut cu 1,4% și respectiv cu 2,2% în 2015, comparative cu 2011.
     
167. 
     În Republica Moldova Justiţia se realizează în numele legii numai de instanţele judecătoreşti. Curtea Constituționala a Republicii Moldova se află în afara puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.
     
168. 
     Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică. În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură. Procedura judiciară se desfăşoară în limba de stat dar, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces. Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret. Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
     
169. 
     În perioada de raportare ponderea femeilor în funcții de judecătoare este în creștere (tabelul 24).
     

Tabelul 24. Ponderea femeilor și bărbaților în funcții de judecătoare/judecători

	2013	2014	2015	2016
Ponderea femeilor în funcții de judecătoare	40,9	43,8	45,2	47,7
Ponderea bărbaților în funcții de judecători	59,1	56,2	54,8	52,3

Sursa:Gender Pulse⁸⁷

164. 
     În perioada 2013-2017 Curtea Constituțională a Republicii Moldova era formată din 6 judecători constituționali (toți bărbați). Consiliul Superior al Magistraturii era compus din 12 membri (8 bărbați și 3 femei), perioada anterioară - 11 bărbați și 1 femeie. Un rol important revine Procuraturii, care conform art. 124 al Constituției Republicii Moldova, reprezintă interesele societății, apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanțele judecătorești în condițiile legii, fiind parte componentă a autorităților judecătorești. În perioada de raportare, conform statelor de personal în organele procuraturii ponderea femeilor este 42,7%.
     

Tabelul 23. Numărul procurorilor

Ponderea procurorilor	2013	2014	2015	2016	2017
Total procurori
rata la 100000 persoane, %
Femei	42,7%	42,7%
Bărbaţi	57,3%	57,0%