Nivelul de educaţie al tinerilor este unul din factorii care determină angajarea acestora în câmpul muncii şi respectiv securitatea socială a acestei categorii de populaţie. În perioada de raportare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în conformitate cu prioritățile stabilite în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova (2016-2018) și cu angajamentele asumate în Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, a întreprins un șir de măsuri în scopul edificării unui sistem educațional bazat pe acces, relevanță și calitate. Monitorizarea implementării politicilor educaționale se realizează prin prisma indicatorilor, stabiliți în Strategia „Educația 2020”.54
Rata de cuprindere a persoanelor pe sexe în învățămîntul preșcolar atestă tendințe de creșptere de la 83,8 % în 2013/2014 la 86,3 în anul 2016/2017. Pe cînd în treptele de învățămînt primar și gimnazial se atestă o ușoară tendință de descreștere (tabelul 18). Menționăm că diferențe de sex a ratei de cuprindere pe nivele educaționale sunt nesemnificative.
Tabelul. 18 Rata bruta de cuprindere in niveluri educationale pe sexe, 2013/17
|
Invatamintul prescolar
|
Invatamintul primar
|
Invatamintul gimnazial
|
Total
|
Baieti
|
Fete
|
Total
|
Baieti
|
Fete
|
Total
|
Baieti
|
Fete
|
2013/14
|
83.8
|
84.3
|
83.2
|
93.1
|
93.3
|
92.9
|
87
|
87.4
|
86.7
|
2014/15
|
83.9
|
84.3
|
83.4
|
92.4
|
92.9
|
91.9
|
86.8
|
86.9
|
86.7
|
2015/16
|
85.1
|
84.8
|
85.4
|
91.8
|
92.1
|
91.4
|
86.7
|
87.2
|
86.2
|
2016/17
|
86.3
|
87
|
85.9
|
91.3
|
91.4
|
91.1
|
86.6
|
86.8
|
86.3
|
-
În domeniul învățământului pe parcursul anilor de raportare (2013-2016) se atestă o descreștere continue a numărului de elevi/studenți în instituțiile de învățământ (tabel 19). Situaţia este determinată de factorul demografic, dar și de factorul migrațional.
Tabelul 19. Elevi şi studenţi pe tipuri de instituţii
|
|
inclusiv în:
|
Anii de studii instituţii de învăţămînt super
|
Numărul total de elevi/studenţi
|
instituţii de învăţămînt primar şi secundar general
|
instituţii de învăţămînt professional tehnic secundar
|
instituţii de învăţămînt profesional tehnic postsecundar
|
instituţii de învăţămînt
superior
|
2012-2013
|
520015
|
367251
|
19581
|
30725
|
102458
|
2013-2014
|
497991
|
353207
|
18248
|
29251
|
97285
|
2014-2015
|
477824
|
340977
|
17508
|
29810
|
89529
|
2015-2016
|
462704
|
334509
|
15417
|
31109
|
81669
|
2016-2017
|
457246
|
333729
|
17228
|
31563
|
74726
|
2017-2018
|
447758
|
335621
|
15436
|
31150
|
65543
|
Sursa: MECC
-
În anul de studii 2017-2018, în Republica Moldova activează 2827 de instituţii de învăţământ, cu un contingent de 597,9 mii de copii/elevi/studenţi, inclusiv, 1469 de instituţii de educație timpurie (la situaţia 01.01.2017) cu un număr de 150,2 mii de copii, 1243 de instituţii de învăţământ primar şi secundar general, în care studiază 335,6 mii de elevi, 86 de instituţii de învăţământ profesional tehnic cu un număr de 46,6 mii de elevi (43 școli profesionale cu 15,4 mii de elevi, 32 colegii cu 17,4 mii de elevi , 11 Centre de excelență cu 13,8 mii de elevi) și 29 de instituţii de învăţământ superior cu contingentul de 65,5 mii de studenţi.
-
Comparativ cu anul de studii 2010-2011, numărul total al instituţiilor de învăţământ s-a micşorat cu 6,6%. Totodată, numărul de instituţii de educație timpurie a crescut cu 6,4 la sută, iar numărul instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general s-a redus cu 16,5%. În anul de studii 2017-2018, numărul cadrelor didactice îl constituie 50232 de persoane, diminuându-se faţă de anul de studii 2010-2011 cu 17,2 %. La nivel general, numărul de elevi/studenți sunt în scădere. Astfel, numărul total de elevi/studenți, la începutul anului de studii 2017-2018, a fost de 447,8 mii de persoane sau cu 19,7% mai puțin față de anul de studii 2010-2011. Rata de înrolare în învăţământ este diferită în funcție de categoria de vârstă, cel mai înalt nivel de înrolare înregistrându-se în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 7-15 ani (88,2% în anul de studii 2015-2016). Totodată, valoarea acestui indicator s-a diminuat cu 9,0%, comparativ cu anul de studii 2000-2001. Cea mai mică rată de înrolare în învățământ este specifică pentru grupa de vârstă 19-23 de ani, constituind 26,4%55.
-
În anul de studii 2017-2018 comparativ cu anul de studii 2012-2013, numărul de elevi s-a diminuat cu circa 4,7 %, fapt ce a condiționat reducerea numărului de clase cu 1273 unităţi sau cu 7,3 % (Tabelul 5). Media elevilor în clasă a constituit circa 21 de persoane, în mediul urban media fiind de 24 de elevi, iar în mediul rural - de 18 elevi 56
-
În anul 2017, au absolvit învăţământul gimnazial circa 29,9 mii de persoane sau cu 3,1% mai puţin faţă de anul 2016, 59,3% fiind din mediul rural. Numărul de absolvenţi ai liceelor sa diminuat cu 14,1 % și constituie 10,5 mii de persoane, dintre care 807% sunt din mediul urban. Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat reprezintă 88,0% din numărul total de absolvenţi, înregistrând o majorare cu 3 p.p. de anul 2016 Cifrele de mai sus confirmă descreșterea semnificativă a potențialului demografic al țării, dar și a potențialului de muncă.
-
Comparativ cu anul de studii 2013-2014, personalul încadrat în grupa de vârstă sub 30 de ani s-a micșorat cu 2,7 p.p., iar personalul cu vârsta de peste 60 de ani s-a majorat cu 2 p.p., constituind 16,9 %. Cadrele didactice, cu vechime în muncă pedagogică de 20 de ani şi peste, constituie 57,7% din numărul total de cadre didactice. 98,3% din cadrele didactice sunt cadre calificate. Ponderea femeilor la funcții de conducere constituie 90,3 % din total cadre de conducere 57.
-
Despre calitatea învățământului obligatoriu arată și rezultatele Programului de evaluare internațională a elevilor PISA. Comparativ cu anul 2009, la testarea PISA 2015 Republica Moldova a înregistrat rezultate mai mari la fiecare dintre cele trei domenii evaluate. Punctajul mediu de creștere, raportat la un ciclu (adică 3 ani), este de 9 puncte la științe, cu 17 puncte – la citire cu 13 puncte – la matematică58. Din perspectiva de gen, rezultatele Studiului de evaluare a rezultatelor școlare/competențelor elevilor (PISA) din 2015 relevă următoarele: a) matematică, punctaj mediu înregistrat de fete 421, iar de băieţi – 419 puncte (nu s-au înregistrat discrepanțe semnificative între rezultatele obținute de fete în comparație cu băieții); b) ştiinţe, punctaj mediu înregistrat de fete 431, iar de băieţi – 425 de puncte (nu s-au înregistrat discrepanțe semnificative între rezultatele obținute de fete în comparație cu băieții); c) citire, punctaj mediu înregistrat de fete 442, iar de băieţi – 390 de puncte (statistic, a fost înregistrată o diferenţă semnificativă între rezultatele fetelor şi băieţilor, în favoarea fetelor).
-
Totodată, femeile și fetele sînt subreprezentate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor atît în planul instruirii profesionale, cît şi la etapa de angajare. Agenda digitală pentru Europa și a Inițiativei Europa 2020 evidențiază faptul că sectorul digital în Uniunea Europeană ar aduce un profit adițional de 9 milioane euro dacă femeile ar fi integrate mai eficient în profesiile tehnologice. Încurajând mai multe fete să opteze pentru cariere în domeniul digital, vom spori oportunitățile de consolidare a egalității de gen și vom îmbunătăți prognoza economică a țării. Studiile demonstrează că, deși fetele sînt pasionate de tehnologii informaționale, acestea nu neapărat decid să-și continue formarea profesională și cariera în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, deoarece acesta este în continuare perceput ca unul masculinizat. 59
-
La începutul anului de studii 2017-2018, în republică au activat 43 de școli profesionale, 11 centre de excelență și 32 de colegii. Numărul de elevi în învăţământul profesional tehnic secundar constituie 16,9 mii de persoane, fiind în descreştere, faţă de anul de studii precedent, cu 10,7 %. Diminuarea numărului de elevi este de 17,9 % la programele de instruire în baza studiilor gimnaziale cu durata de 3 ani și de 7,0 % la cele cu durata de studii de 2 ani. În comparație cu anul precedent, a crescut de 2,5 ori interesul tinerilor pentru învățământul dual. Dar, numărul elevilor admiși în baza studiilor liceale/medii de cultură generală este de 3 ori mai mic. 95,5% din elevii din învățământul profesional tehnic secundar îşi fac studiile cu finanţare bugetară.60.
-
Totodată, prin intermediul unui dialog constructiv şi consecvent cu Uniunea Europeană au fost realizate integral obiectivele pe domeniul educaţiei, stipulate în Planul Naţional de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere (pe anii 2014-2016 și 2017-2019). Provocările care stau în fața învățământului din Republica Moldova nu sunt deloc ușoare, însă Ministerul Educației, Culturii, și Cercetării își asumă rolul pe care îl are și se va implica pe deplin în realizarea obiectivelor propuse.
-
În perioada de raportare, în pofida eforturilor depuse de către autoritățile publice, situația de pe piața muncii este în continuare una critică, iar principalii indicatori ai ocupării forţei de muncă au înregistrat niveluri scăzute în ultimii ani. Deficitul de locuri de muncă de calitate, productivitatea joasă a muncii și veniturile mici, dezvoltarea economică nefavorabilă a mediului rural, tratarea discriminatorie a unor grupuri de populaţie pe piaţa muncii și capacitățile instituţionale modeste au amplificat sărăcia, au perpetuat excluziunea socială și au generat migraţia externă de muncă ca o alternativă a șomajului și ocupării informale61.
-
În termeni concreți, se observă menținerea indicatorilor de activitate economică aproape la același nivel în anii 2013-2014, suportând o ușoară creștere în 2015-2016 (tabelul). Tabloul general cu privire la situaţia femeilor este reprezentat astfel: în perioada anilor 2013 – 2016 ratele de activitate, ocupare şi şomaj sunt în descreştere în rândul femeilor, aceste rate fiind mai mici ca în rândul bărbaţilor (tabelul 20.). Disrepanțe semnificative se observă a indicatorilor în raport cu mediul urban și rural. Astfel, în mediul rural, unde se atestă mai multe persoane ocupate, totodată sunt mai puțini șomeri BIM, rata de activitate și rata de ocupare având indici mai mici comparativ cu mediul urban.
Tabelul 20. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, total, sexe, medii, perioada 2013-201662
|
Persoane active (mii)
|
|
|
|
Perioada
|
Total
|
Ocupate
|
Şomeri BIM
|
Rata de activitate, %
|
Rata de ocupare, %
|
Rata şomajului BIM, %
|
|
1235,8
|
|
63,1
|
41,4
|
39,3
|
5,1
|
Bărbați
|
630,0
|
592,1
|
38,0
|
44,5
|
41,8
|
6,0
|
Femei
|
605,8
|
580,7
|
25,1
|
38,6
|
37,0
|
4,1
|
Urban
|
587,3
|
550,5
|
36,8
|
45,6
|
42,8
|
6,3
|
Rural
|
648,6
|
622,3
|
26,3
|
38,1
|
36,6
|
4,1
|
2014
|
1232,4
|
1184,9
|
47,5
|
41,2
|
39,6
|
3,9
|
Bărbați
|
625,5
|
596,6
|
28,9
|
44,1
|
42,1
|
4,6
|
Femei
|
606,9
|
588,3
|
18,6
|
38,6
|
37,4
|
3,1
|
Urban
|
567,4
|
538,0
|
29,4
|
44,1
|
41,8
|
5,2
|
Rural
|
665,0
|
646,9
|
18,1
|
39,1
|
38,0
|
2,7
|
2015
|
1265,6
|
1203,6
|
62,1
|
42,4
|
40,3
|
4,9
|
Bărbați
|
639,0
|
599,7
|
39,3
|
45,1
|
42,3
|
6,2
| |
|
Dostları ilə paylaş: |
