Raportul privind realizarea
parte importantă din volumul investiţiilor străine directe acumulat pînă în prezent, continuă să-i revină
Yüklə 203,97 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Fig. 1. I nvestiţiile străine directe – capital social acumulat la sfîrșitul trimestrului III 2014, pe activități economice (% din total)
- Tab.5. Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în 9 luni 2012-2014 , mil. dolari SUA
- Contul de capital şi financiar 192,2 284,6
- Erori şi omisiuni 159,6 115,7 6,4
- Fig. 2. Ratele anuale de creştere a exporturilor 2006-2014
- Figura 3. Ponderea principalelor produse exportate
- Fig. 4. Evoluţia exportului pe grupe de state (% din total)
- Tab.6. Principalii parteneri comerciali la export ai Republicii Moldova
- Realizarea Planului de acţiuni privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015
- 1. În domeniul perfectării cadrului legislativ
- 2. Dezvoltarea cadrului instituţional
- 3. Dezvoltarea regională
|
Sursa: Banca Naţională a Moldovei O parte importantă din volumul investiţiilor străine directe acumulat pînă în prezent, continuă să-i revină depunerilor în capitalul subscris – 60,9%, venitului reinvestit – 13,9%, împrumuturilor de la companiile-mamă (alt capital) – 25,2 % (conform datelor la 1.10.2014). Repartizarea investiţiilor străine directe pe ramurile economiei, conform situaţiei din 01.10.2014,este prezentată în fig.1. Fig. 1. Investiţiile străine directe – capital social acumulat la sfîrșitul trimestrului III 2014, pe activități economice (% din total) Sursa: Banca Naţională a Moldovei Cele mai atractive pentru investitorii străini, potrivit datelor statistice, au fost activităţile financiare, constituind 25,2% din volumul investiţiilor străine atrase în Moldova, industria prelucrătoare – 22,3%, comerţul cu ridicată şi cu amănuntul – 14,3%, tranzacţii imobiliare –11,1%, transporturi şi comunicaţii – 10,4% şi energie electrică, gaz şi apă – 7,2%. În ansamblu, investiţiile în aceste sectoare au constituit circa 92% din volumul total al mijloacelor depuse de către investitorii străini. Referindu-ne la distribuţia geografică a capitalului social acumulat, se poate de constatat, că sursele de provenienţă ale investiţiilor străine directe sînt destul de diversificate. Astfel, ponderea majoră, conform situaţiei la 1.07.2014, revine investitorilor din ţările Uniunii Europene - 52,9%, celor din ţările CSI - 11,3%, din alte ţări - 35,8% (datele BNM). Principalii investitori străini în Moldova sunt originari din Italia, Rusia, Germania, Olanda, România, Cipru, SUA. Prin urmare, putem constata că indicatorul creşterea volumului investiţiilor străine directe, în anul 2014, s-a încadrat în limitele stabilite în Strategie, iar investitorii deocamdată ezită asupra deciziei de plasare a investițiilor sale în R. Moldova.
Conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (din a.2014), sectorul industrial al Republicii Moldova este constituit din industria extractivă, industria prelucrătoare şi sectorul energetic. Factorii ce au influențat dezvoltarea industriei pe parcursul anului 2014 au fost: recolta înaltă din anul 2013 și 2014, restricțiile impuse de către autoritățile de resort din Federația Rusă la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE. Volumul producţiei industriale în anul 2014 a crescut cu 7,3% faţă de anul 2013, ceea ce este sub nivelul stabilit în Strategie. Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (80,8%), care a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 8,5% comparativ cu anul 2013, astfel contribuind pozitiv cu 6,9 p.p. asupra indicelui producției industriale (IPI). Analizînd evoluţia dezvoltării industriei prelucrătoare putem menţiona că industria alimentară şi a băuturilor deţine cea mai mare pondere de 23,9% și, în anul 2014, a obţinut o creştere a volumului de producţie cu 7,8% faţă de anul 2013, influenţînd pozitiv cu 3,1 p.p. asupra IPI. Sporirea volumului producţiei industriei alimentare a fost cauzată de creşterea volumelor de producţie la activităţi precum: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale de 2,1 ori, producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 21,6%, fabricarea produselor lactate – cu 5,9%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 5,9%. Totodată, s-a micşorat volumul de fabricare a produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon -cu 5,4%, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase – cu 1,7%. De asemenea, a fost înregistrată o scădere cu 9,9%, comparativ cu anul precedent, a volumului producției la fabricarea băuturilor, constituind 8,8% din volumul total al producţiei industriale. Restricţionarea exportului de vinuri pe piaţa Federaţiei Ruse a afectat fabricarea acestora, ca rezultat, volumul de fabricare a vinului a scăzut cu 14,8%, iar a volumului de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice cu 13,1%. În sectorul industrial nealimentar, în anul 2014, se atestă creşteri ale volumelor producției la următoarele ramuri: fabricarea echipamentelor electrice (+54,3%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+42,4%), fabricarea produselor textile (+20,4%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei, fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (+20,3%), industria metalurgică (+14,3%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+10,3%), fabricarea de mobilă (+7,4%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, prepararea şi vopsirea blănurilor cu 4,0%, etc. În acelaşi timp, în perioada analizată s-a înregistrat o reducere a volumului de producţie în următoarele ramuri industriale: fabricarea produselor de tutun (-39,6%), cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,5%, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice cu 8,2% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente cu 2,8% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%) etc.
Prin urmare, deși volumul producției industriale a înregistrat o creștere de 7,3% comparativ cu anul precedent, totuși indicatorul stabilit în Strategie nu a fost atins.
Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în ianuarie-septembrie 2014 relevă gradul înalt al deschiderii economiei naţionale şi sporirii vulnerabilităţii ei faţă de factorii externi. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de reducerea exporturilor, importurilor şi investiţiilor străine directe în economia naţională. Totodată, intrările valutare din munca rezidenţilor şi nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare au marcat o creștere nesemnificativă. Tab.5. Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în 9 luni 2012-2014, mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei Deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 228,2 mil. dolari SUA, diminuîndu-se cu 43% comparativ cu 9 luni ale anului 2013. Această situație a fost determinată pe de o parte, de creşterea veniturilor și transferurilor curente, şi pe de altă parte, de reducerea soldului negativ al balanţei bunurilor și serviciilor. În raport cu PIB, deficitul contului curent în ianuarie-septembrie 2014 a constituit 3,8%, comparativ cu 6,8% în ianuarie-septembrie 2013. În 9 luni 2014 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 2119,9 mil. dolari SUA şi s-a micşorat cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente în proporţie de 89,2% (în ianuarie-septembrie 2013 – 81,5%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 35,6%, reflectînd o micşorare cu 1,1 p.p. faţă de perioada similară a anului 2013. Balanța serviciilor a înregistrat un sold negativ de 30,2 mil. dolari SUA, comparativ cu excedentul de 13,4 mil. dolari SUA în 9 luni 2013. Exportul serviciilor s-a diminuat cu 2,7% față de nivelul anului precedent, iar importul a crescut cu 3,4%. Această situație a fost determinată, în general, de creşterea cu 10,9% a importului serviciilor de călătorii și diminuarea cu 6,8% a exportului serviciilor de transport. În 9 luni ale anului 2014 soldul pozitiv al balanţei veniturilor s-a majorat cu 2,6%, comparativ cu 9 luni 2013, datorită diminuării cu 9,8% a veniturilor din investiţii achitate către restul lumii și creșterii cu 0,7% a intrărilor veniturilor din munca peste hotare, valoarea cărora a constituit 816,5 mil. dolari SUA, sau 13,7% în raport cu PIB. Majorarea transferurilor curente nete cu 10% a fost determinată de sporirea faţă de aceeași perioadă a anului 2013 a transferurilor guvernamentale de circa 2,2 ori și transferurilor personale cu 0,2%. Intrările transferurilor personale au constituit 637,2 mil. dolari SUA sau circa 10,7% în raport cu PIB. Contul de capital şi financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în ianuarie-septembrie 2014 cu un excedent în valoare de 221,8 mil. dolari SUA, faţă de 284,6 mil. dolari SUA în aceeaşi perioadă a anului 2013. Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiţii străine directe în economia naţională în proporţie de doar 65% (în 9 luni 2013 – 65,7%). În concluzie, menționăm că indicatorul deficitul contului curent raportat la PIB s-a încadrat în limitele stabilite de Strategie și a constituit 3,8% în anul 2014.
O privire retrospectivă asupra evoluţiei exporturilor R. Moldova, pune în evidenţă o dinamică instabilă pe parcursul ultimilor ani. Totuși, rata medie anuală de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii în perioada 2006-2014 a constituit cca. 10,4 %. Fig. 2. Ratele anuale de creştere a exporturilor 2006-2014 Sursa: BNS În anul 2014, ritmul de creștere a exportului nu a atins valoarea stabilită în Strategie, ci s-a redus comparativ cu anul precedent cu 3,7%, în special, din cauza embargoului impus de autorităţile ruse la importul de carne, fructe, conserve şi vinuri din RM, precum și datorită taxelor vamale aplicate de Federația Rusă la cele mai exportate produse autohtone.
Referitor la analiza evoluţiei exporturilor de bunuri relatăm, că pe parcursul ultimilor ani se atestă un nivel redus de diversificare, dar şi stagnare relativă a structurii exporturilor. Astfel, în anul 2014, primelor 9 grupe de mărfuri le reveneau aprox. 70% din total exporturi, înregistrîndu-se o uşoară îmbunătăţire în raport cu anul 2013, cînd aceloraşi 9 grupe le reveneau cca 90 % din total exporturi. Dacă analizăm ponderea principalelor produse la export, poate fi observată o creștere continuă a cotei exportului de cereale şi preparate pe bază de cereale (+44,3%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+76,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+93,8%), îmbrăcăminte şi accesorii (+6,6%), carne şi preparate din carne (+79,4%), produse medicinale şi farmaceutice (+10,5%), hrană destinată animalelor (de 2,2 ori), maşini şi aparate electrice (+2,3%), mobilă şi părţile ei (+2,9%), articole de voiaj; sacoşe şi similare (+6,6%). Figura 3. Ponderea principalelor produse exportate Sursa: BNS Totodată, una din tendinţele remarcate pentru evoluţia exporturilor este creşterea în volum valoric (chiar cu preţul diminuării cotei în exportul total) a celor mai multe din grupele de mărfuri ale sistemului armonizat în special maşini şi aparate, produse chimice, instrumente şi aparate optice etc. - fenomen salutabil, ce denota creşterea, deşi neînsemnată, a capacităţii de export a mărfurilor cu nivel mai sporit de industrializare, implicit cu valoare adăugată mai înaltă.
Analizată din perspectiva exportului R. Moldova cu grupele de ţări, în baza unor relaţii comerciale distincte, evoluţia ponderii acestor grupe de ţări în structura volumului total al exporturilor Republicii Moldova, a înregistrat pe parcursul ultimilor ani importante modificări structurale. În acest sens, se poate observa preluarea de către UE de la ţările CSI, a poziţiei de lider în clasamentul principalilor parteneri comerciali la export ai RM (fig.4). Fig. 4. Evoluţia exportului pe grupe de state (% din total) Sursa: BNS Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în anul 2014, comparativ cu anul 2013, relevă reducerea livrărilor către Federaţia Rusă (-32,9%), Ucraina (-22,2%), Turcia (-17,7%), Polonia (-24,4%), Noua Zeelandă (-36,0%), Georgia (-12,7%), Irak (-21,8%) şi Cipru (-21,1%), care a influenţat scăderea pe total exporturi cu 12,5%. În acelaşi timp s-au majorat exporturile către Italia (+31,4%), Belarus (+49,1%), Germania (+21,6%), România (+5,6%), Statele Unite ale Americii (+27,0%), Letonia (de 2,3 ori), Liban (de 4,8 ori), Egipt (de 22,2 ori), Kazahstan (+15,4%), Bulgaria (+16,3%), Republica Cehă (+16,7%), Austria (+24,1%), Olanda (+29,9%), Pakistan (de 4,1 ori), Indonezia (de 3,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (+2,6%), Elveţia (+3,0%), Franţa (+6,0%), Grecia (+5,5%), Lituania (+9,8%), Belgia (+35,6%) şi China (+25,9%). Cu toate acestea, se observă că principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova (detalii în tabelul 6), denotă faptul că nivelul de concentrare a exporturilor, adică cota cumulativă ce revine primilor 10 ţări importatoare, rămîne practic neschimbată la un nivel de aproximativ 85%. Tab.6. Principalii parteneri comerciali la export ai Republicii Moldova
Sursa: BNS Prin urmare, constatăm că, deși exportul produselor autohtone pe unele piețele netradiționale este în creștere, totuși principalele piețe de desfacere au rămas neschimbate.
Referitor la regimurile de comerţ preferenţial de care beneficiază Republica Moldova, trebuie de menţionat faptul că începînd cu anul 2006 țara noastră a dispus de o serie de preferinţe comerciale unilaterale (GSP, GSP+, în prezent Preferinţele Comerciale Autonome), oferite de către UE alături de Elveţia, Japonia, SUA, Turcia şi Norvegia Cele mai semnificative evenimente ce au avut loc la acest capitol în anul 2014, au fost semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. De asemenea, a fost semnat Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) și Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Turcia. Prin urmare, putem constata că la acest indicator au fost înregistrate rezultate pozitive, ce vor avea un efect benefic asupra comerțului exterior al R. Moldova. În concluzie la cele menționate mai sus, constatăm faptul că, deși la majoritatea indicatorilor de performanță ai realizării Strategiei, în anul 2014, au fost înregistrate rezultate pozitive, acestea nu au corespuns nivelului stabilit, cu excepția indicilor ce țin de deficitul contului curent raportat la PIB și de ridicarea nivelului de utilizare a regimurilor de comerţ preferenţial.
În cadrul monitorizării şi coordonării procesului de realizare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006-2015, aprobată prin HG nr.1288 din 9 noiembrie 2006, Ministerul Economiei informează despre acţiunile întreprinse pe parcursul anului 2014. 1. În domeniul perfectării cadrului legislativ În scopul îmbunătățirii mediului de afaceri, oferirea unor facilităţi de ordin fiscal, stimularea procesului investițional și dezvoltarea relațiilor oficiale de muncă, au fost implementate un șir de proiecte de acte normative privind perfecţionarea legislaţiei investiţionale şi de export. Astfel, a fost aprobată HG nr.146 din 26.02.2014 privind prelungirea termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate. Prin urmare, agenţii economici producători sînt în drept să solicite prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, care se utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului. Totodată, termenul de plată a TVA şi a taxei vamale la import se prelungeşte doar pentru agenţii economici incluşi în Lista agenţilor economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, cu excepţia mărfurilor menţionate în anexă la Regulament. Pentru a beneficia de prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producţie, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, care se utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, agentul economic inclus în Lista aprobată de Guvern, trebuie să prezinte Biroului Vamal în a cărui rază activează, următoarele documente: cererea (în formă liberă) de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, documentul ce garantează obligaţia vamală, actul de expertiză pentru fiecare contract comercial, eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie (în continuare CCI), privind cantitatea materiei prime necesare producerii mărfurilor destinate exportului, precum şi durata ciclului tehnologic. Totodată, agenţii economici pot remite documentele în adresa Biroului Vamal şi în format electronic, cu semnătură digitală. Prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru fiecare contact comercial se efectuează prin încheierea unui contract bilateral între importator (producător) şi organele vamale, pînă la data efectuării primului import. Pentru supravegherea vamală a materiei prime importate necesară producerii mărfurilor destinate exportului, la data elaborării declarației vamale de import agentul economic va prezenta raportul de expertiză eliberat de către o instituție specializată privind cantitatea materiei prime necesară producerii mărfurilor destinate exportului, precum și durata ciclului tehnologic pentru producerea acestora. De asemenea, a fost aprobată HG nr.145 din 26.02.2014 privind particularităţile beneficierii de facilitate fiscală în cazul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social. Astfel, pentru a beneficia de scutirea de taxa vamală şi de TVA, agentul economic prezintă la organul vamal, în raza căruia activează, copia deciziei Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” privind înregistrarea formării sau majorării capitalului social, certificată de către Î.S.,,Camera Înregistrării de Stat” sau autentificată notarial. Suma facilităţii fiscale se va determina reieşind din valoarea în vamă a activelor materiale. Valoarea activelor materiale scutită de TVA şi indicată în factură nu va depăşi valoarea cu care acestea sunt incluse în capitalul social. Totodată, a fost aprobat Regulamentul cu privire la cuantumul și criteriile de determinare a cheltuielilor suportate și organizate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (HG nr.144 din 26.02.2014) ce presupune că pentru diferite categorii de cheltuieli se propun anumite plafoane maxime: (i) plafonul costurilor pentru hrana salariaților (în limita sumei de 35 lei/salariat/zi), (ii) plafonul costurilor aferente transportului salariaților (în limita de 25 lei/salariat/zi). Deducerea cheltuielilor pentru studiile profesionale va depinde de specificul activității de întreprinzător practicate și specificul de activitate a salariatului.
În vederea eficientizării funcţionării Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova, precum şi majorării aportului acesteia la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, prin realizarea obiectivelor sale principale: sporirea competitivităţii, atragerea investiţiilor, promovarea exportului şi imaginii pozitive a ţării, a fost elaborată şi aprobată HG nr.109 din 12 februarie 2014 cu privire la Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (în continuare - MIEPO). Astfel, a fost schimbată denumirea și statutul instituției din Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova cu statut de instituţie de stat în Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova, cu statut de instituţie publică în care Ministerul Economiei are calitatea de fondator. 3. Dezvoltarea regională În vederea atragerii investiţiilor străine directe în proiectele investiţionale strategice, lansate în regiuni (pct.3.2) pe parcursul anului 2014, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (în continuare MAIA) a negociat şi semnat un șir de proiecte de asistenţă externă: Programul Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă (IFAD VI), semnat la Roma, la 20 februarie 2014, Acordul de finanţare dintre R. Moldova şi IFAD în vederea realizării Programului Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone privind obţinerea unui credit de asistenţă, semnat la Varşovia, la 14 mai 2014, Contractul de finanţare dintre R. Moldova şi BEI în vederea implementării Proiectului “Livada Moldovei”, semnat la Chişinău, la 31 iulie 2014. Valoarea asistenţei externe mobilizate în sector, pe parcursul anului 2014, constituie circa 300 mln. USD. De asemenea, la 3 octombrie 2014, la Chişinău a fost semnat Amendamentul la Memorandumul de Înţelegere între MAIA al R. Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al României în domeniul asistenţei oficiale pentru dezvoltare, în vederea implementării Proiectului privind crearea şi funcţionarea Laboratorului pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol şi producţia de origine non-animală, semnat la Chişinău, la 28 noiembrie 2012. În baza acestui Amendament, partea română a acordat suplimentar Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertiză de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei”, asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 200 000,0 USD. Pentru implementarea proiectului menţionat, Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei, în baza aplicaţiei depuse, a alocat suma de 150 000,0 Euro. La 26 noiembrie 2014, la Chişinău, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere, dintre Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertiză de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei” şi Agenţia Israeliană pentru Cooperare Internaţională de Dezvoltare (MASHAV), cu privire la Proiectul Comun Moldo-Israelian de cooperare agricolă privind crearea unui laborator de biologie moleculară pentru detectarea Organismelor Modificate Genetic (OMG). Memorandumul prevede: achiziţia de echipament pentru dotarea Laboratorului de biologie moleculară (în valoare de pînă la 250 000,0 Euro) și instruirea personalului Laboratorului de biologie moleculară (pentru care a fost preconizată suma de pînă la 50 000,0 Euro). Totodată, în scopul stimulării atragerii investiţiilor în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) și pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri cât mai atractiv, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) a lansat iniţiativa de creare a parcurilor IT virtuale, care se regăseşte în „proiectul de lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei informaţiei”, aprobat prin HG nr.805 din 01.10.2014 şi remis în Parlament spre adoptare. Crearea în R. Moldova a parcurilor virtuale din industria tehnologiei informației va oferi condiții favorabile pentru atragerea investițiilor și specialiștilor calificați, va crea noi locuri de muncă și va stimula dezvoltarea acestui domeniu. Rezidenții IT parcurilor vor beneficia de impozitul unic în mărime de 12% din venitul de vânzări, scutirea de la plata taxelor vamale și TVA la importul monitoarelor, computerelor, echipamentelor de rețea, părţilor componente ale acestora, precum şi echipamentelor accesorii necesare pentru realizarea genurilor de activitate ale rezidenţilor IT parcului. Totodată, conform hotărârii de Guvern se propune garantarea menţinerii facilităţilor şi stimulentelor fiscale pentru perioada de cel puțin 7 ani. O altă acțiune întreprinsă de MTIC, în vederea atragerii investiţiilor străine este crearea în cadrul Universității Tehnice din Moldova a unui Centru de excelență în domeniul TI, lansat în urma semnării la data de 24.09.2014 a unui Memorandum de Înțelegere de către Guvernul RM, MTIC, Ministerul Educației, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), compania Microsoft și Corporația International Business Machines (IBM). Centrul de Excelență de la UTM va pune la dispoziție laboratoare și săli dotate cu echipamente de ultimă generație, programe educaționale performante și practice, tehnologii de ultimă oră. De asemenea, Centrul de Excelenţă are menirea de a impulsiona creşterea economică a Republicii Moldova prin asigurarea fluxului suficient de specialişti înalt calificaţi pentru industria TIC, creşterea potenţialului de inovare în domeniul TIC şi crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenorialului. Pe parcursul anului 2014, Ministerul Mediului a promovat următoarele acorduri: Yüklə 203,97 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||