Raportul stiintific si tehnic (în extenso) responsabilitatea sociala corporativa. Stimularea firmelor romanesti pentru cresterea performantelor de mediu in contextul integrarii romaniei in uniunea europeana director proiect: prof univ dr



Yüklə 271,98 Kb.
səhifə6/6
tarix28.10.2017
ölçüsü271,98 Kb.
#18592
1   2   3   4   5   6

Rezultate



Rezultatele estimărilor indică faptul că coeficienţii variabilelor au semnele aşteptate, dar unele variabile nu sunt statistic semnificative. Taxele de mediu nu contează în decizia de a face cheltuieli pentru protecţia mediului.






(1)

(2)




Dec

Dec

Imob

0.000

0.000




(4.26)**

(4.26)**

Solv

0.556

0.556




(6.95)**

(6.95)**

CA

0.000

0.000




(2.96)**

(2.96)**

ISO

0.625

0.625




(4.88)**

(4.88)**

Sect

0.186

0.186




(3.61)**

(3.61)**

Tx

0.000

0.000




(0.73)

(0.73)

Sub

0.766

0.766




(13.55)**

(13.55)**

Constant

-2.441

-2.441




(13.02)**

(13.02)**

Observations

4661

4661

Absolute value of z-statistics in parentheses







* significant at 5% level; ** significant at 1% level







Table 1 rezultatele estimarii
    1. Concluzii


Tranziţia economică este un proces de ajustare graduală de la un non-echilibru la un echilibru de piaţă. În timpul procesului de tranziţie, multe variabile precum furnizarea de bunuri publice, disponibilitatea de a plăti, tehnologia, pieţele de capital şi multe alte sunt în dezechilibru. Procesul de ajustare creează atât constrângeri cât şi oportunităţi care nu sunt specifice economiilor "stabile". Ignorarea lor poate duce la alocarea gresita a resurselor limitate pentru furnizarea de bunuri publice, reducerea poluării, precum şi pentru finanţarea investiţiilor private de mediu, sau la o alegere de instrumente inadecvate pentru managementul mediului.

Rezultatele noastre subliniază faptul ca nu există dovezi că taxele Pigouviene influenteaza un comportament responsabil de mediu prin stimularea cheltuielilor firmelor pentru combaterea poluării şi protecţia mediului.

Rezultatele cele mai coerente, indică faptul că reglementările autorităţilor privind mediul, subventiile şi caracteristici firmelor sunt factorii determinanţi cei mai influenţi în adoptarea deciziei de a efectua cheltuieli pentru protecţia mediului.


  1. Concluzii generale (se prezinta punctual)

Dupa anii ’80 au crescut tot mai mult in importanta problemele de protectie a mediului in sensul dezvoltarii durabile.

Din analiza teoretica s-a dedus ca instrumentele economice ofera un mijloc eficace de a incuraja practicile de dezvoltare durabila si de a reduce costurile colective de recuperare a calitatii mediului.

Complexitatea problemelor de mediu si epuizarea resurselor financiare si lacunele normelor si reglementarilor au determinat guvernele sa dezvolte noi instrumente si noi strategii de protectie a mediului.

Unele instrumente, asa numite economice, ca taxele si redeventele, sistemele de permise de emisie, sistemele de consemnare sunt tot mai mult indicate pentru finantarea activitatilor de protectie a mediului dar pentru a incuraja comportamentele indivizilor si ale intreprinderilor pentru a conserva mediu.

Utilizarea mijloacelor economice de protectie a mediului in Romania ca si in alte tari europene este in stransa legatura cu vointa politica a tarii.

Efectul pozitiv al implementari acestor instrumente rezultate din abordarea Pigouviană nu este automat. Determinarea nivelului optim al acesteia se bazează pe un set de presupuneri de natură neoclasică. Tradiţia Pigouviană se bazează pe presupunerea, oarecum problematică, că regulatorul este capabil să discearnă forma şi nivelul de taxare corect care are ca rol doar compensarea externalităţilor negative. Dacă autoritatea de reglementare se înşeală cu privire la structura sau la nivelul costurilor sociale, atunci ajustarea pieţei prin taxele Pigouviene este compromisă inducând ineficienţa acestora.

In aceste condiţii analiza empirica dezvoltata in cadrul proiectului a avut menirea de a verifica pentru Romania ipoteza privind caracterul incitativ al instrumentelor economice fata de agenţii economici in sensul micsorarii externalitatilor negative sau cu alte cuvinte a maximizarii buna stării publice. Aceasta a fost si o provocare cunoscând deja si dezavantajele utilizării acestor mijloace.

Pentru aceasta am realizat pentru prima data o analiza empirica pornind de la un model de analiza calitativa in condiţiile absentei observaţiilor de utilitate.

Aplicaţia s-a bazat pe date individuale la nivel de firma furnizate de Institutul National de Statistica referitoare la decizia acestora de a investi in protectia mediului. Fiecare decizie este o alegere discreta. Modelele cu variabila endogena calitativa reprezinta tehnica de modelare econometrica pentru a studia acest tip de decizie.

Rezultatele susţin caracterul incitativ al subvenţiilor Pigouviene asupra comportamentului intreprinzatorului in sensul determinarii luarii deciziei de a realiza investitii in protejarea mediului, dar releva faptul ca sistemul de taxe Pigouviene nu are o influenta stabila asupra comportamentului responsabil fata de mediu. Acest fapt implica realizarea unei analize calitative asupra acestui sistem pentru a identifica punctele sale slabe, activitate ce se va desfasura in etapele viitoare ale proiectului

Avand in vedere cele prezentate in prezentul raport de cercetare putem concluziona ca obiectivul etapei a fost realizat.

  1. Bibliografie;

Baldwin R.E., Forslid R. (1999). “The Core-Periphery Model and Endogenous Growth : Stabilising and De-Stabilising Integration”, NBER Working Paper, No 6899 vol. III, Elsevier Science

Blomström, M., Kokko, A. (1997). “Regional integration and foreign direct investment” Cambridge, Mass: National Bureau of Economic Research, NBER Working Paper (No. 6019) Chan E S W, Wong S C K (2006) Motivations for ISO 14001 in the hotel industry.Tourism Management 27(3):481-492

Delmas M (2003) In search of ISO: an Institutional Perspective on the Adoption of International Management Standard. Standford Graduate School of Business Working Paper 1784

DiMaggio P J, Powell, W W (1983) The iron cage revisited: Institutional isomorphism and collective rationality in organizational fields. American Sociological Review 48 (2):147-160.

Demiray, D. A. (1994) “The Movement of Goods in a Green Market.” Legal Issues of European Integration 1:73–110.

Fernandez R. (1997), "Returns to Regionalism: An Evaluation of Nontraditional Gains from Regional Trade Agreement", World Bank Policy Research Working Paper, 1816

Flores, R. (1997), "The Gains from MERCOSUR: A General Equilibrium, Imperfect Competition Evaluation.", Journal of Policy Modeling 19: 1–18

Frankel J.A., Wei S., (1998), “Open Regionalism in a World of Continental Trade Blocs”,IMF Working Paper W-TI 98110

Frankel, J.A., Stein E., Wei S., (1998), “Continental Trading Blocs : Are They Natural or Supernatural”, .J.A. Frankel (ed), The Regionalization of the World Economy, National Bureau of Economic Research Project Report Series, Chicago: University of Chicago Press, 91-120.

Ferraz C, Seroa da Motta R (2002) Regulação Mercado ou Pressão Social? Os Determinantes do Investimento Ambiental na Industria. Proceedings ANPEC- XXIX Encontro Nacional de Economia Salvador

Garrett, G. 1992. “International Cooperation and Institutional Choice: The European Community’s Internal Market.” International Organization 46:533–60

Grossman, G. Helpman E., (1995), "The Politics of Free-Trade Agreements.", American Economic Review 85 (4): 667–90
Greene WH (2002) Econometric Analysis. Prentice Hall New Jersey

Guler I, Guillen M F, MacPherson J M (2002) Global competition institutions and the diffusion of organizational practices: the international spread of the ISO 9000 quality certificates. Administrative Science Quarterly 47(2):207-232

Gunningham N (1995) Environment self-regulation and the chemical industry: Assessing Responsible Care. Law and Policy 17 (1): 57-108

Hoffman A J (2001) Linking organizational and field-level analyses – The diffusion of corporate environmental practice. Organization & Environment 14(2): 133-156

Helpman E, Krugman P.R. (1985), "Market Structure and Foreign Trade: Increasing Returns, Imperfect Competition, and the International Economy", Cambridge/Mass.: MIT Press

Horn H., Lang H., Lundgren S. (1995), "Managerial Effort Incentive, X-Inefficiency and International Trade", European Economic Review 39, 117-138.

Krämer L.,”EU Environmental Law”, Ed. Sweet & Maxwell, London, 2000.

Krugman P., Venables A.J. (1990) " Integration and the competitiveness of the peripheral industry", Bliss, C. and J. Braga de Macedo (eds.), Unity with Diversity in the European Economy, Cambridge/ London: Cambridge University Press/CEPR, 55-77

Krugman P. R. (1980), “Scale economies, product differentiation, and the pattern of trade “, American Economic Review, 70, 950-59

Krugman P. R. (1991-b), "Geography and trade", Cambridge, MIT Press.

Martin, P. Ottaviano G.I.P., (1999) "Growing locations: Industry location in a model of endogenous growth", European Economic Review 43, 281-302.

Mattli, W., Slaughter A. M. (1995), “Law and Politics in the European Union: A Reply to Garrett.”, International Organization 49:183–90.

Neumayer E, Perkins R (2004) What explains the uneven take-up of ISO 14001 at the global level? A panel-data analysis. Environment and Planning 36(5): 823-839

OECD (2001) The firm The environment and Public Policy Working Party on National Environmental Policy. ENV/EPOC/WPNET 31/FINAL

Panayotou T, Schatzki T, Limvorapitak Q (1997) Differential industry response to formal and informal environmental regulations in newly industrializing economies: The case of Thailand Mimeo Harvard Institute for International Development

Rivera J (2004) Institutional pressures and voluntary environmental behavior in developing countries: Evidence from the Costa Rican hotel industry. Society and Natural Resources 17(9):779-797

Rivera J, de Leon P (2004) Is greener whiter? Voluntary Environmental Performance of Western Ski Areas. Policy Studies Journal 32 (3): 417-437

Rivera J, de Leon P, Koerber C (2006) Is greener whiter yet? The sustainable slopes program after five years. Policy Studies Journal 34(2): 195-221

Sova R., Sova A.(2007) „Modeling international trade flows between CEEC and OECD countries” Applied Economics Letter, indexata in ISI - Thomson ISI Journal Citation Reports 2007, Volum 15 /2008, ISSN: 1350-4851

Sova R., Sova .A. (2008), "The Role of Foreign Direct Investment in the Host Country", EABR & TLC Conferences Rothenburg ob der Tauber, Germany, June 18-20

Sager M. (1997), "Regional Trade Agreements:Their Role and Their Economic Impact on the Trade Flows", The World Economy, 20 (2),239-252

Seroa da Motta R (2006) Analyzing the environmental performance of the Brazilian industrial sector. Ecological Economics 57(2):269-281

Shin S (2005) The Role of the Government in Voluntary Environmental Protection Schemes: The Case of ISO 14001 in China. Issues & Studies 41(4): 141-173

Venables A.J (1999), ” Regional integration agreements : a force for convergence or divergence? “, Paper presented at the ABCDE Conference, World Bank, Juin, Paris.

Vogel, D. 1993. “Environmental Policy in the European Community.”,S. Kamienecki ed., Environmental Politics in the International Arena. Albany, N.Y.: SUNY Press.

Vastag G, Corbett C J, Kirsch D A (2004) Revisiting ISO 14000 Diffusion: A New ‘Look’

at the Drivers of Certification/Response. Production and Operations Management 13 (3): 268-

271

Viadiu M F, Casadesús F M, Saizarbitoria M H (2006) ISO 9000 and ISO 14000 standards: An international diffusion model. International Journal of Operations and Production Management 26(1-2):141-165

Whalley J. (1996), ” Why do countries seek regional trade agreements ? “, in Frankel J. (éd.), The regionalization of the world economy, University of Chicago Press, Chicago.

Indicatorii de rezultat generali si specifici pentru etapa raportata

________________________________________________________________________

| Indicatori de | Denumirea indicatorilor | UM |

| rezultat | | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 1. Număr de produse şi tehnologii rezultate din | Nr. |

| | activitatea de cercetare, bazate pe brevete, | |

| | omologări sau inovaţii proprii. | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 2. Număr de cereri de brevete depuse în urma | Nr. |

| | proiectelor | |

| | din care: | |

| | a) Naţionale | |

| | b) EPO (Europa) | |

| | c) USPTO (SUA) | |

| | d) Triadice (Europa, SUA, Japonia) | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 3. Număr de cereri de brevete acordate (în urma | Nr. |

| | proiectelor) | |

| | din care: | |

| | a) Naţionale | |

| | b) EPO | |

| | c) USPTO | |

| | d) Triadice | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 4. Număr de articole publicate în urma | Nr. |

| | proiectelor, | |

| | din care: | |

| | a) în reviste indexate ISI | |

| | b) în reviste indexate în alte baze de date | |

| | internaţionale recunoscute | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 5. Număr de articole acceptate spre publicare în| Nr. |

| | urma proiectelor, | |

| | din care: | |

| | a) în reviste indexate ISI | |

| | b) în reviste indexate în alte baze de date | 1 |

| | internaţionale recunoscute | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 6. Număr de produse transferabile | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 7. Număr de studii de necesitate publică | Nr. |

| | din care: | |

| | a) de interes naţional | 1 |

| | b) de interes regional | |

| | c) de interes local | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 8. Număr de IMM participante | % |

| |_________________________________________________|_______|

| | 9. Ponderea contribuţiei financiare private pe | % |

| | proiecte din care contribuţie financiară directă| |

| |_________________________________________________|_______|

| | 10. Numărul mediu de poziţii echivalente cu | Nr. |

| | normă întreagă pe proiect, din care: | 8 |

| | a) doctoranzi | 2 |

| | b) postdoctorat | 6 |

| |_________________________________________________|_______|

| | 11. Mobilităţi |1 Lună |

| | din care internaţionale | 1-om |

| |_________________________________________________|_______|

| | 12. Valoarea investiţiilor în echipamente |Mii RON|

| | pentru proiecte | |

| |_________________________________________________|_______|

| | 13. Rata de succes în depunerile de proiecte | % |

| |_________________________________________________|_______|

| | 14. Număr reţele de cercetare susţinute | Nr. |

|____________________|_________________________________________________|_______|

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5




Indicatorii specifici fiecarei directii de cercetare:

Domeniul de cercetare

Denumirea indicatorului

Numarul

Informatii despre indicator

DC 1 Tehnologiile societăţii informaţionale


  • Nr. de tehnologii IT performante

  • Nr. tehnologii suport pentru comunicatii;

  • Nr. metode/sisteme de inteligenta artificiala;

  • Nr. produse nanoelectronice si fotonice;

  • Nr.nano- si microsisteme







DC 2: Energie


  • Nr.concepte de utilizare de noi surse energetice

  • Nr. de tehnologii de reducere a pretului in domeniul energetic

  • Nr. de tehnologii/produse in domeniul securitatii energetice







DC 3: Mediu


  • Nr. de sisteme şi tehnologii energetice durabile

  • Nr. de tehnologii curate de produs si proces pentru reducerea poluării mediului (green chemistry)

Din care: in transporturi

  • Nr.de tehnologii eco-eficiente de valorificare a deseurilor;

  • Nr.concepte si tehnologii de consolidare a diversitatii biologice si ecologice;

Nr. de metode si solutii tehnice in domeniul amenajarii teritoriului







DC 4:Sănătate


  • Nr.concepte/studii ale mecanismelor de adaptare ale organismului;

  • Nr. metode pe baze moderne de investigatie in medicina;

  • Nr. terapii moderne;

Nr. de metode de preventie si interventionale la nivel naţional, arondate la spaţiul european de operare







DC 5: Agricultura, securitatea şi siguranţa alimentară

  • Nr. de produse corespunzătoare principiilor dezvoltării durabile şi securităţii alimentare, inclusiv alimente funcţionale;

  • Nr. de metodologii de detectare a reziduurilor şi contaminanţilor din întreg lanţul alimentar







DC 6: Biotehnologii

  • Nr.de medicamente noi;

  • Nr.protocoale de diagnostic şi tratamente medicale;

  • Nr.de tehnologii pentru producţia de alimente cu siguranţă maximă asupra sănătăţii umane;

  • Nr.de tehnologii avansate in domeniul

        • produselor farmaceutice;

        • grupurilor biocatalitice;

        • noi enzime şi microorganisme

  • Nr. de sisteme bioinformatice







DC 7: Materiale, procese şi produse inovative


  • Nr. de materiale avansate

  • Nr.de tehnologii de reciclare a materialelor avansate

  • Nr. de tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale

  • Nr. de tehnologii şi produse mecanice de înaltă precizie şi sisteme mecatronice

  • Nr. de tehnologii nucleare

  • Nr. de produse şi tehnologii inovative destinate transporturilor şi producţiei de automobile







DC 8:Spaţiu şi securitate


  • Nr. de aplicaţii spaţiale integrate

  • Nr. de tehnici aeronautice

  • Nr. de tehnologii aerospaţiale

  • Nr. de tehnici pentru securitate







DC 9:Cercetări socio-economice şi umaniste


  • Nr. de noi metode manageriale, de marketing şi dezvoltare antreprenorială;

  • Nr. de studii referitoare la calitatea educatiei si a ocuparii;

  • Nr. de studii referitoare la capitalul uman, cultural şi social;

  • Nr. de tehnici de conservare a patrimoniului

1





Nota:


La completarea acestor indicatori se va tine seama de domeniul de cercetare si de obiectivele proiectului.

Acesti indicatori se vor completa acolo unde este cazul.



Procesele verbale de avizare si receptie a lucrarilor

In cazul ultimei etape pentru sectiunea stiintifica si tehnica se vor prezenta documente ca si pentru raportarea intermediara, si, in plus:



    • Raportul final de activitate (conform modelului)

    • Rezumatul publicabil in romana si in engleza (maxim 3 pagini), din care sa rezulte gradul de noutate si elementele de dezvoltare economica ale intregului proiect

Scurt raport despre deplasarea (deplasarile) in strainatate privind activitatea de diseminare si/sau formare profesionala (se vor prezenta informatiireferitoare la simpozion/congres: denumire, perioada desfasurare, locul de desfasurare, programul evenimentului, titlul lucrarii care s-a prezentat, autorii, perspective de colaborare, noutati pentru proiect


Yüklə 271,98 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin