Realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și care să asigure o bună calitate a vieții

2.6 Selectarea scenariului optim

Fiecare dintre cele trei scenarii complexe prezentate în capitolul 6.5.2 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 303) a făcut obiectul Analizei Multi-criteriu (AMC).

Procesul AMC este deseori folosit atunci când o politică propusă trebuie să îndeplinească o serie de obiective dintre care unele dificil de monetizat. Scopul este de a evalua cea mai bună opțiune pentru a îndeplini obiectivele politicii.

Având în vedere că obiectivele sunt măsurate cu o gamă variată de unități de măsură, de exemplu bani, pondere călătorii, durată medie călătorie, etc., acestea sunt transpuse într-un scor al performanțelor pentru a se putea estima cât de performantă este fiecare opțiune per criteriu și, în final, per obiectiv. La final se poate aplica un set de ponderi pentru a evidenția prioritățile procesului decizional.

Sumarul AMC (prezentat în capitolul 7.7 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 328) a arătat că toate cele trei scenarii complexe aduc îmbunătățiri semnificative Scenariului de Bază 2030. Scenariile complexe 1 și 2 oferă cea mai bună performanță la utilizarea diverselor infrastructuri și a intervențiilor pe politici.

În timp ce punctajul AMC al scenariului 2 este mai mare, întâlnirile și discuțiile cu factorii interesați au arătat că scenariul 1 este preferabil în cadrul PMUD. Principalul argument a constat în constrângerile de timp derivate din anul țintă 2030. Scenariul 1 combină o rețea de proiecte ce sunt mai fezabile în decursul unei perioade de 15 ani, în comparație cu cele din scenariul 2. Acest lucru este valabil mai ales pentru linia de metrou M4 comparată cu linia M7, ambele fiind parte a unui pachet de investiții în metrou și totodată o componentă importantă a noii ierarhii a rețelei urbane.

Componența Scenariului 1:

1. 
   Componentă Metrou:
   

1. 
   M4: Străulești-Progresul
   
2. 
   M5 Centru: Eroilor-Iancului
   
3. 
   M6: AIHC-Progresul
   
4. 
   Material rulant metrou
   

2. 
   Componentă Tramvai Rapid:
   

1. 
   Linie Tramvai Rapid 3: Popeșit Leordeni-Piața Victoriei
   
2. 
   Linie Tramvai Rapid 7: Bragadiru-Voluntari
   
3. 
   Material rulant tramvai rapid
   

3. 
   Componentă Autobuz Rapid:
   

1. 
   Linie Autobuz Rapid 1: Măgurele-Gara de Nord
   
2. 
   Linie Autobuz Rapid 2: Buftea-Străulești
   

Componența Scenariului 2:

1. 
   Componentă Metrou:
   

1. 
   M6: AIHC-Revoluției
   
2. 
   M7: Alexandria-Afumați
   
3. 
   Material rulant metrou
   

2. 
   Componentă Tramvai Rapid:
   

1. 
   Linie Tramvai Rapid 5: Eroilor-Pantelimon
   
2. 
   Linie Tramvai Rapid 39: Progresul- Piața Victoriei
   
3. 
   Material rulant tramvai rapid
   

3. 
   Componentă Autobuz Rapid:
   

1. 
   Linie Autobuz Rapid Măgurele: Măgurele-Gara de Nord
   
2. 
   Linie Autobuz Rapid Buftea: Buftea-Străulești
   

Detaliat, Analiza Multi-Criterială este prezentată în capitolul 7 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 311.

2.7 Propunerea scenariului optim imbunatatit

După identificarea Scenariului 1, elementele de optimizare listate mai jos (si detaliate în capitolul 8.3 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 337) au fost discutate cu factorii interesați și testate în model pentru a asigura impactul pozitiv semnificativ asupra regiunii:

• 
  Serviciu regional feroviar îmbunătățit - Conexiune pe cale ferată între Gara de Nord și AIHC; viteze comerciale mai mari (70 km/h în loc de 40 km/h) pentru coridoarele feroviare dintre București și nodurile regionale reprezentate în model ca părți externe, planificate să beneficieze de modernizări de infrastructură: Pitești, Constanța, Craiova, Urziceni-Galați și Giurgiu; serviciu de transport feroviar direct între nodurile regionale, cu trecere prin București de-a lungul inelului feroviar și incluzând Ploiești-Giurgiu, de exemplu
  
• 
  Extinderea rețelei urbane existente de metrou - Extinderea magistralei M2 Pipera și extinderea magistralei M3 Păcii – Militari
  
• 
  Servicii de transport public de suprafață îmbunătățite - optimizarea operațională ar trebui, de asemenea, să reducă timpii de așteptare din stații prin îmbunătățirea facilității și ratei transferurilor
  
• 
  Taxe de parcare majorate - 18 Ron/zi sau 4 Ron/oră în zona centrală a orașului
  
• 
  Rată crescută de utilizare a deplasărilor nemotorizate - serviciu îmbunătățit de transport public, restricții mai mari aplicate utilizatorilor de autoturisme, implementarea rețelei pentru biciclete.
  

VIII. Elaborarea Planului de actiune pentru implementare

Planul de mobilitate urbană este dezvoltat pentru trei perioade de timp, începând cu data aprobării PMUD și a planului de mobilitate:

1. 
   Termen scurt: 1-3 ani
   
2. 
   Termen mediu: 3-5 ani
   
3. 
   Termen lung: 5-10 ani
   

În cadrul proiectului a fost elaborată o metodologie pentru: definirea măsurilor în funcție de perioada de timp și prioritizarea lor în cadrul fiecărei perioade.

Figura de mai jos prezintă schematic metodologia de prioritizare a proiectelor pe perioadă de timp, instrument de bază pentru elaborarea planului de acțiune pentru implementare.

Ulterior alocării măsurilor pe perioadele de timp relevante, măsurile au fost prioritizate în funcție de anumite criterii. Mai întâi, proiectele pe termen scurt au fost prioritizate luând în considerare măsurile instituționale și organizaționale ce au fost prioritizate înaintea tuturor celorlalte măsuri. Ulterior acestor măsuri au urmat cele care au fost definite ca fiind imediate, puțin costisitoare și cu impact mare. După măsurile instituționale și organizaționale, consultantul recomandă implementarea următoarelor intervenții cu cost redus și cu impact mare:

• 
  Managementul traficului la nivel de rețea
  
• 
  Managementul parcărilor, inclusiv rezidentiale
  
• 
  Managementul logisticii urbane
  
• 
  Rețea de înaltă calitate pentru biciclete
  
• 
  Reorganizarea rețelei de autobuze
  
• 
  Introducerea zonelor cu restricție de viteză la 30 km/h
  

Măsurile pe termen scurt mai costisitoare includ:

• 
  Înlocuirea autobuzelor poluante cu vehicule moderne cu emisii scăzute
  
• 
  Sistemul electronic de informare a pasagerilor combinat cu adăposturile îmbunătățite din stațiile de autobuz
  
• 
  Conexiunea tramvaiului prin Piața Unirii (Conexiunea Unirii)
  
• 
  Benzile dedicate pentru autobuze rapide și autobuze.
  

Pentru măsurile pe termen mediu și lung, prioritizarea s-a bazat pe analiza cost-beneficiu.

Detaliat, cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung este prezentat în capitolul 9 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 355.