Reducerea voluntară a emisiei de n 2 o din gazele evacuate la coş de la instalaţiile Acid azotic II şi Acid azotic III

7.2. MĂSURI PENTRU PREVENIREA SITUAŢIILOR DE RISC

7.2.1. Măsuri pentru reducerea riscurilor pentru salariaţi

Sănătatea şi securitatea în muncă se referă la asigurarea stării generale de sănătate şi a integrităţii fizice şi psihice a întregului personal.
Obiectivele managementului privind asigurarea stării de sănătate a angajaţilor cuprinde:

• 
  respectarea Legii sănătăţii şi securităţii în mumcă nr.319/2006.
  
• 
  perfecţionarea dotărilor pentru securitatea muncii;
  
• 
  asigurarea asistenţei medicale, a examenului medical la angajare şi a controlului periodic a stării de sănătate a angajaţilor.
  

Problemele asigurării unor bune condiţii de muncă reprezintă o preocupare importantă faţă de fondul de resurse umane al societăţii şi se referă la aspecte de sănătate fizică generală, sănătate psihică / emoţională, aspecte sociale ale sănătăţii.

Evitarea pericolelor presupuse de substanţele toxice şi periculoase vehiculate în instalaţiile Acid azotic se realizează prin respectarea strictă a normelor de securitate a muncii şi securitate la accidente majore şi a prevederilor din regulamentele de funcţionare a instalaţiilor.

În conformitate cu prevederile Legii sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006, societatea are stabilit programul de sănătate şi securitate în mumcă, inclusiv măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice aferente, care să conducă la condiţii favorabile de muncă şi încadrarea concentraţiei poluanţilor la locurile de muncă din instalaţii.

În vederea prevenirii degajării şi acumulării substanţelor toxice la locul de muncă, încă din faza de proiectare a instalaţiilor s-au luat următoarele măsuri:

• 
  vehicularea substanţelor toxice se realizează în sistem închis pentru eliminarea emisiei de noxe în aer
  
• 
  etanşarea întregii instalaţii
  

7.2.2. Măsuri pentru reducerea riscurilor apariţiei poluării accidentale a factorilor de mediu aer, apă şi sol
Datorită funcţionării defectuoase a unor utilaje sau datorită unor manevre greşite ale operatorilor ce conduc procesul tehnologic pot apare poluări accidentale.

Măsuri pentru protecţia factorului de mediu aer

Scăpări accidentale de amoniac sau oxizi de azot în atmosferă pot fi datorate manevrelor greşite, neetanşeităţii echipamentelor din instalaţie, blocării ventilelor, etc.

În vederea prevenirii poluării accidentale şi implicit a efectelor negative asupra aerului şi a personalului, s-au luat următoarele măsuri:

• 
  vehicularea amoniacului gaz se realizează în sistem închis pentru eliminarea emisiei de noxe în aer
  
• 
  etanşarea corespunzătoare a instalaţiei
  
• 
  implementarea stratului de catalizator secundar sub sitele de Pt/Rh pentru reducerea N₂O în faza de oxidare a amoniacului în reactor
  
• 
  implementarea unei unităţi DeNO_x pentru reducerea NO_x în gazele evacuate la coşul de dispersie
  

Măsuri pentru protecţia factorului de mediu apă
Scăpări accidentale de ape uzate cu încărcare mare de poluanţi în canalele de colectare a apelor reziduale pot apare datorită manevrelor greşite, a ventilelor defecte, fisuri în instalaţie, blocarea armăturilor, etc.

În vederea minimizării posibilităţilor de apariţie a unor poluări accidentale a factorului de mediu apă, s-au luat următoarele măsuri:

 verificarea etanşeităţii utilajelor

 implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei uzate evacuate din instalaţie

Măsuri pentru protecţia factorului de mediu sol

Principalele cauze care pot conduce la prezenţa poluanţilor în sol şi subsol sunt:

• 
  scurgeri ca urmare a coroziunii sau fisurării fundului sau virolei rezervoarelor, neetanşeităţiilor la pompe, conducte, armături, fitinguri
  
• 
  erori umane în controlul şi supravegherea rezervoarelor: deversări, manevre greşite
  
• 
  exfiltraţii din conductele de canalizare ale apelor uzate
  

Pentru reducerea posibilităţii poluării solului şi subsolului s-au luat următoarele măsuri:

• 
  întreaga suprafaţă ocupată de instalaţie este betonată, limitând pericolul poluării solului, ca urmare a scurgerilor accidentale
  
• 
  implementarea unui program de control a stării conductelor şi utilajelor din componenţa instalaţiei
  

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul elaborării lucrării nu s-au înregistrat dificultăţi majore care să prejudicieze obiectivitatea şi concluziile analizei de impact.

Agentul economic a pus la dispoziţia elaboratorului datele şi informaţiile tehnice pe care le-a deţinut până în acel moment, astfel încât evaluarea de impact să acopere toate domeniile de analiză.

După repunerea în funcţiune şi funcţionarea normală la capacitate a instalaţiilor Acid azotic II şi III modernizate, echipate cu strat de catalizator secundar pentru reducerea N₂O în gazele nitroase rezultate la oxidarea amoniacului în reactorul de oxidare, se va verifica nivelul de reproductibilitate al estimărilor privind emisiile în mediu, prin monitorizarea conţinutului de protoxid de azot în gazele reziduale emise la coşul de dispersie.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Introducere

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru modernizarea instalaţiilor Acid azotic II şi Acid azotic III prin implementarea unui strat de catalizator secundar sub sitele de Pt/Rh, pentru reducerea N₂O în gazele nitroase rezultate la oxidarea amoniacului, a fost elaborat de către IPROCHIM Bucureşti, în scopul solicitării de către titularul obiectivului de investiţii, a Acordului de mediu.

Raportul la studiul de evaluare a impactului, ce va fi înaintat Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului Piteşti, a fost realizat conform normelor de conţinut general prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice apicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului de mediu.

Proiectul ce face subiectul analizei de impact asupra mediului este un proiect de modernizare a instalaţiilor Acid azotic II şi III şi va conduce la reducerea conţinutului de N₂O în gazele reziduale emise la coşul de dispersie al fiecăreia din cele două instalaţii de acid azotic supuse modernizării, deci efectul este reducerea poluării mediului, în principal a factorului de mediu aer.

Necesitatea modernizării celor două instalaţii de acid azotic vizează în primul rând realizarea măsurilor din Planul de acţiuni, printre care se numără şi reducerea conţinutului de NO_x în gazele evacuate la coş.

Măsura de reducere a concentraţiei poluantului N₂O în gazele reziduale emise la coşul de dispersie este o măsură voluntară, dispusă de managementul la vârf al societăţii.

Modernizarea instalaţiilor de acid azotic, prin implementarea unităţii de descompunere a N₂O, este în acord cu cerinţele Protocolului de la Kyoto, ratificat în România prin Legea nr. 3/2001, care în articolul 3 al Protocolului prevede necesitatea reducerii emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

Emisia de protoxid de azot se încadrează în categoria emisiilor de gaze cu efect de seră, care trebuie reduse.

Conform Convenţiei –cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificată în România prin Legea nr. 24/1994, ”politicile şi măsurile necesare în domeniul schimbărilor climatice trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor, astfel încât să asigure avantaje globale la cel mai scăzut cost posibil”.
Analiza conform recomandărilor BAT

Evaluarea sistemelor de reducere a conţinutului de protoxid de azot, N2O, NO_x a luat spre comparaţie “ Reference Document on Best Available Tehniques for the Manufacture of Large Volume Inorganic Chemicals – Ammonia, Acids and Fertilizers” ediţia decembrie 2006, publicată de către Institutul de prognoză studii tehnologice, Sevilla, Spania.

Comparaţia cu recomandările BAT a condus la următoarele concluzii:

• 
  procesul tehnologic aplicat la instalaţiile Acid azotic de pe platforma Donau Chem urmează fazele descrise de BAT, tipul de porces fiind mixt M/H;
  
• 
  concentraţia masurată a N₂O în emisiile la coşul de dispersie al instalaţiei Acid azotic II, înainte de modernizare, care constă în introducerea stratului de catalizator BASF tip O3-85 SS3 pentru descompunerea protoxidului rezultat la oxidarea în reactor a amoniacului, este semnificativ mai mare decât valoarea de referinţă BAT, aşa cu se prezintă şi în tabelul 18
  

Tabelul 18

Parametru	Instalaţie acid azotic II Donau Chem	Instalaţie acid azotic III Donau Chem	Recomandare BAT
Emisie de N2O în aer - 2007	2948,14 – 3201,24 mg/mc	Nu s-au făcut măsurători, instalaţie oprită din 1996	20 – 300 ppmv 33,2 – 500 mg/ m^3
Emisie de N2O în aer - 2008	1946,54 – 2831,55 mg/mc	Nu s-au făcut măsurători, instalaţie oprită din 1996

Legislaţia de mediu în vigoare nu impune valoare limită la emisie pentru N₂O
Pentru conformarea cu valorile limită recomandate de BAT privind conţinutul de N₂O în gazele emise la coşul de dispersie, este necesară modernizarea instalaţiilor Acid azotic II şi III, prin implementarea unui sistem de reducere a acestora.

Proiectul ce va fi implementat va fi realizat în baza unui contract de ”Joint Implementation” încheiat cu firma MGM-USA şi va consta în descompunerea N₂O cu ajutorul unui catalizator secundar pe bază de CuO/ZnO (40%) activi, Al₂O₃, aşezat imediat sub sitele de Pt/Rh. Procedeul propus este recomandat de BAT.

Impactul prognozat asupra mediului

APĂ
Lucrările de modernizare a instalaţiilor Acid azotic II şi III pentru implementarea proiectului şi în perioada de funcţionare a lor, nu necesită lucrări noi de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu afectează instalaţiile de alimentare cu apă potabilă, apă de răcire, apă de incendiu şi instalaţiile de canalizare existente din punct de vedere al instalaţiilor interioare.
Concluzie:

Impactul asupra factorului de mediu apă este nesemnificativ, atât lucrările de realizare a proiectului, cât şi funcţionarea instalaţiilor Acid azotic II şi III după modernizare, nu conduc la modificări ale debitelor de apă utilizate în procesul tehnologic şi nici la volume diferite ale efluentului celor două instalaţii sau la o compoziţie diferită faţă de cea actuală.

AER
 Emisii punctiforme: gaze reziduale cu conţinut de N2O, NO_x, ce sunt evacuate la coşul de dispersie aferent instalaţiilor Acid azotic II şi III

În prezent conţinutul de N₂O în emisia la coş depăşeşte valoarea maxim admisă de recomandarea BAT, respectiv 500 mg/mc, situându-se între 2 – 3 g/mc.

După modernizare se estimează reducerea semnificativă a conţinutului de N₂O, astfel încât concentraţia acestui poluant, ce se încadrează în categoria emisiilor de gaze cu efect de seră, să atingă valoarea recomandată de BAT

 Emisii difuze: emisii necontrolate de N₂O şi NO_x prin neetanşeităţile utilajelor, conductelor, armăturilor din cadrul.

Aceste emisii difuze se regăsesc ca imisii la locul de muncă, în instalaţii, precum şi în vecinătatea acestora, în zona de impact.

Alături de emisiile punctiforme, emisiile difuze rezultate din procesul de producţie, constituie un factor de poluare a mediului.

Concluzie:

Conţinutul actual de N₂O depăşeşte valoarea recomandată de BAT, după modernizare se estimează atingerea limitei recomandate de BAT

Nivelul de poluare indus de conţinutul de N₂O în gazele evacuate în atmosferă, după modernizarea instalaţiilor Acid azotic II şi III, se estimează că se va situa în domeniul nesemnificativ.
DEŞEURI GENERATE
În urma lucrărilor de modernizare rezultă:

• 
  deşeuri metalice generate din modificări la utilajele şi trasee de conducte existente
  
• 
  vată minerală uzată de la utilajele trasele de conducte existente.
  

Deşeurile care rezultă în timpul funcţionării instalaţiilor de acid azotic modernizate sunt:

• 
  deşeuri tehnologice evacuate discontinuu:
  

• 
  deşeuri formate din catalizatori uzaţi, ca urmare a fenomenelor de degradare, îmbătrânire, otrăvire;
  
• 
  uleiuri uzate, de la turbocompresor si alte motoare de la pompe, etc
  

• 
  deşeuri menajere.
  

Concluzie:

Planul de Management al Deşeurilor va asigura gestionarea, stocarea şi transportul deşeurilor produse pe amplasament, spre a fi valorificate/eliminate, în condiţiile impuse de legislaţie, fapt ce va conduce la menţinerea calităţii mediului înconjurător.

Luând în considerare natura şi destinaţia deşeurilor generate din procesul tehnologic aplicat în instalaţiile Acid azotic II şi III după modernizare, impactul indus asupra mediului se estimează a fi redus.

Activitatea ce se va desfăşura în cadrul instalaţiilor de fabricare acid azotic poate avea impact asupra solului prin:

• 
  emisii de NOx şi amoniac în atmosferă, care pot fi antrenate de ploi în sol;
  
• 
  evacuări necontrolate de deşeuri industriale;
  
• 
  exfiltraţii datorate deteriorării sistemului de canalizare ape uzate
  

Respectarea disciplinei tehnologice, a instrucţiunilor de operare în cadrul fiecărei instalaţii, de depozitare controlată a deşeurilor, nu va contribui la afectarea calităţii solului ulterior modernizării instalaţiilor de fabricaţie acid azotic de pe platforma Donau Chem.

Concluzie:

Se estimează că activităţile desfăşurate în cadrul instalaţiilor Acid azotic II şi III după modernizare, prin respectarea măsurilor de protecţie prevăzute pentru sol, vor influenţa pozitiv calitatea acestui factor de mediu.

Impactul asupra solului şi apei subterane indus prin funcţionarea instalaţiilor Acid azotic II şi III modernizate se estimează nesemnificativ în condiţii de funcţionare normale.
BIODIVERSITATEA

Impactul activităţii instalaţiilor modernizate asupra biodiversităţii se estimează a fi nesemnificativ.

În zona de impact a platformei Donau Chem nu sunt identificate specii de floră, faună sau habitate naturale rare sau periclitate, iar reducerea conţinutului de oxizi de azot în gazele evacuate în atmosferă determină o scădere a nivelului de poluare spre valori nesemnificative.
PEISAJUL

S.C. DONAU CHEM S.R.L. Turnu Măgurele, este amplasată la cca. 5 km sud de oraşul Turnu Măgurele, pe Str. Portului nr. 1, cod poştal 145200, jud. Teleorman.

Vecinătăţile platformei industriale sunt:

• 
  la NORD: oraşul Turnu Măgurele, la distanţa de 4 - 5 km
  
• 
  la Nord-Est: depozitul de cereale al EURISILOZ - Alexandria (cca. 2,5 km) şi UVCP, la distanţa de cca. 5 km
  

• 
  la SUD: fluviul Dunăre, la distanţa de aproximativ 100 m;
  

• 
  la VEST: terenuri agricole aparţinând comunei Islaz, la distanţa de 6 km;
  
• 
  la EST: satul Poiana, la distanţa de 6 km şi terenuri agricole aparţinând comunei Ciuperceni, la distanţa de 6 km.
  

Concluzie:

Activităţile industriale de pe platforma Donau Chem fac ca peisajul zonei să fie unul industrial.

Realizarea măsurii de implementare a unităţii DeNOx la instalaţiile Acid azotic II şi III nu va schimba mult peisajul actual.
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Implementarea proiectului de modernizare a instalaţiilor Acid azotic II şi III va reduce impactul asupra:

 stării de sănătate a personalului societăţii şi a populaţiei din zona de amplasare a platformei;

 condiţiilor de viaţă din zona de impact a platformei industriale.

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Poluarea atmosferei cu oxizi de azot proveniţi de la instaţiile Acid azotic II şi III modernizate, se va reduce până la limite admise de legislaţia de mediu şi recomandările BAT.

Prin reducerea emisiei acestui poluant în limitele admise de legislaţia de mediu şi recomandările BAT, impactul asupra patrimoniului cultural se va diminua.
Concluzie:

Impactul funcţionării instalaţiilor Acid azotic II şi III modernizate asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice va fi redus, în condiţiile funcţionării normale a instalaţiilor dotate cu sisteme de reducere a conţinutului de poluanţi în gazele evacuate în aer.
SITUAŢII DE RISC

În timpul funcţionării celor două instalaţii de acid azotic de pe amplasamentul Donau Chem pot apare diverse situaţii de risc industrial, cu efect asupra personalului şi bunurilor societăţii, a mediului.

Riscurile potenţiale sunt:

• 
  risc de intoxicare cu substanţe toxice - amoniac, oxizi de azot, acid azotic
  
• 
  risc datorat agenţiilor fizici (zgomot, temperatură, presiune), lucrului la înălţime, etc.
  
• 
  risc de poluare accidentală a factorilor de mediu, în principal a aerului
  
• 
  risc de explozie / incendiu
  

Prin modernizarea instalaţiilor Acid azotic II şi III nu apar noi situaţii de risc industrial faţă de cele care apar la instalaţiile care nu sunt echipate cu sisteme de reducere a conţinutului de oxizi de azot în gazele emise în atmosferă.
EVALUAREA IMPACTULUI

Aprecierea impactului global produs asupra mediului înconjurător de desfăşurarea activităţilor specifice în cadrul instalaţiei de amoniac Kellogg modernizată s-a făcut pe baza metodei de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activităţii antropice viitoare, luându-se în discuţie trei factori de mediu: aer, apă şi sol.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constă în parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili să reflecte starea generală a factorilor de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.

Fiecare din factorii de mediu analizaţi sunt caracterizaţi prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există limite admisibile. În acest sens, într-o primă etapă, se raportează calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele naţionale, obţinându-se indicele de poluare, I_P.

Pentru I_P = 0  1, mediul este afectat în limitele admisibile, iar pentru valori I_P  1, mediul este afectat peste limitele admise.

Evaluarea cantitativă încadrează calitatea, exprimată prin indicele de poluare I_P, la un moment dat, a fiecărui factor de mediu, într-o scară de bonitate, cu acordarea de note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea faţă de starea ideală, tabelul 21.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentând starea naturală neafectată de activitatea antropică, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorilor de mediu analizaţi.

Simularea efectului sinergic asupra factorilor de mediu în reprezentare grafică se prezintă în figura3.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată - triunghi echilateral - (în funcţie de factorii de mediu luaţi în discuţie: APĂ, AER, SOL) - cu razele egale între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea reală se obţine o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică, înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare globală a ecosistemului, I_PG, constă în raportul între suprafaţa ideală, S_i, şi suprafaţa reprezentând starea reală, S_r.

IPG = Si / Sr

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (i_p) şi efecte asupra omului şi mediului înconjurător corespunzătoare

Tabelul 21

Nota de bonitate	Valoarea Ip	Efectul asupra omului şi mediului înconjurător
10	Ip = 0	- calitatea factorilor de mediu, naturală, de echilibru
9	Ip = 0 - 0,25	- fără efecte
8	Ip = 0,25 - 0,5	- fără efecte decelabile cazuistic
		- mediul afectat în limite admise - nivel 1
7	Ip = 0,5 - 1,0	- mediul afectat în limite admise - nivel 2
6	Ip = 1,0 - 2,0	- mediul afectat peste limite admise - nivel 1
		- efectele sunt accentuate
5	Ip = 2,0 - 4,0	- mediul afectat peste limite admise - nivel 2
4	Ip = 4,0 - 8,0	- mediul afectat peste limite admise - nivel 3
3	Ip = 8,0 - 12,0	- mediul degradat - nivel 1
		- efectele sunt letale la durate medii de expunere
2	Ip = 12,0 - 20,0	- mediul degradat - nivel 2
		- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1	Ip = peste 20	- mediul este impropriu formelor de viaţă

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală.

Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare globală I_PG va căpăta, progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor de mediu.

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile I_PG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu, tabelul 22.
Valori ale indicelui stării de poluare globală (i_pg)

şi impactul asupra mediului corespunzător

Tabelul 22

Valoarea IPG	Impactul asupra mediului
IPG = 1	mediu neafectat de activitatea antropică
IPG = 1 - 2	mediu supus efectului activităţii umane, în limite admisibile
IPG = 2 - 3	mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă
IPG = 3 - 4	mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
IPG = 4 - 6	mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
IPG > 6	mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Afectarea factorilor de mediu datorită funcţionării instalaţiei de amoniac după modernizare , s-a stabilit prin încadrarea calităţii fiecărui factor de mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10, prin acordarea următoarelor note:

• 
  APĂ - nota 9, deoarece în apele uzate evacuate din instalaţie conţinutul de amoniu, nu se modifică în urma modernizării.
  
• 
  AER – nota 9, deoarece concentraţia de NOx în emisie este estimată a fi sub limitele impuse de legislaţia de mediu, Ord. 462/93.
  
• 
  SOL - nota 9, deoarece depozitarea produselor şi a deşeurilor pe amplasament se face controlat, astfel încât riscul de poluare a solului este redus.
  

Reprezentarea grafică a valorilor, Figura 3, a condus la determinarea raportului dintre cele două suprafeţe:

I_PG = 1,333


Figura 3- Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu



Concluzia generală, ca urmare a analizei raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului efectuată în baza informaţiilor, datelor şi documentelor puse la dispoziţie de societate, încadrează impactul asupra factorilor de mediu generat de activitatea instalaţiei de amoniac Kellogg după modernizare, la un nivel nesemnificativ.
Prin măsurile de modernizare, activitatea instalaţiei de amoniac Kellogg de pe platforma Donau Chem, va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului în zona de impact a obiectivului şi va induce efecte pozitive asupra stării de sănătate şi siguranţă a factorului uman şi asupra factorilor de mediu apă, sol, subsol.

Anexa 1
Definiţii
DEFINIŢII
Acord de mediu – act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul din punct de vedere al protecţiei mediului;

Autoritate competentă pentru protecţia mediului – autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, AgenţiaNaţională pentru Protecţia Mediului sau agenţiile pentru protecţia mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;

Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său;

Deşeu – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa;

Deşeuri periculoase – deşeurile menţionate la art. 18¹ alin. (1), care se încadrează la categoriile sau tipurile generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi constituenţii acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au una sau mai multe dintre proprietăţile descrise în anexa nr. I E;

Emisie – evacuarea directă sau indirectă din surse punctuale sau difuze de substanţe, vibraţii, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;

Evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activităţii umane şi a proceselor naturale asupra mediului, a sănătăţii a securităţii omului, precum şi a bunurilor de orice fel;

Gestionare – colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora;

Impact de mediu – Modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora;

Instalaţia mare de ardere nouă - tip III - orice instalaţie mare de ardere supusă procedurii de autorizare integrată de către autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului începând cu data de 27 noiembrie 2002, precum şi orice instalaţie mare de ardere pentru care a fost acordată o autorizaţie de construcţie sau, în lipsa unei astfel de proceduri, o autorizaţie de exploatare ori care a fost autorizată sau supusă procedurii de autorizare de către autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului începând cu data 1 iulie 1987 şi până la data de 27 noiembrie 2002 şi care nu a fost pusă în funcţiune până la data de 27 noiembrie 2003.

Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;

Nivel – concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o perioadă dată;

PM₁₀ – pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 µm, care trec printr-un orificiu cu selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50 %;

PM_2,5 – pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 2,5 µm, care trec printr-un orificiu cu selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50 %;

Poluare – introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.

Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestora şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale.

Prag de alertă – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii / evacuări care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi / sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii / evacuări;

Poluare potenţial semnificativă – concentraţii de poluanţi în mediu care depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc pragul poluării la care autorităţile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare;

Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau emisii / evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii / evacuări;

Poluare semnificativă – concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului;

Producător - orice persoană din a cărei activitate rezultă deşeuri (producător iniţial) şi / sau care efectuează operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri;

Valori limită ale evacuărilor – masa, exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp;

Valoarea limită de emisie - cantitatea admisibilă a unei substanţe conţinută în gazele reziduale provenite din instalaţia de ardere, care poate fi evacuată în aer într-o perioadă de timp dată; se calculează ca masa de substanţă raportată la volumul de gaze reziduale, considerând conţinutul de oxigen în gazul rezidual de 3% în volum, în cazul combustibililor lichizi sau gazosi, de 6% in volum, în cazul combustibililor solizi, şi de 15% în volum, în cazul turbinelor cu gaz; se exprimă în mg/Nm³;

Anexa 2
Plan amplasare în zonă

Plan amplasare instalaţii Acid azotic II şi III