Republica moldova consiliulraionalsoroc a

MĂSURLE

de realizare a Programului teritorial raional de combatere a hepatitelor virale B,C şi D

Nr d/o	Denumirea măsurilor	Responsabil pentru executare	Termenele de executare
1.1	1.Măsuri generale A prevedea în spitalul raional secţie pentru tratamentul bolnavilor cu hepatite cronice şi ciroze hepatice.	Medic şef a instituţiei medico-sanitare publică raională	2004-2006
1.2	Organizarea tratamentului sanatorial al bolnavilor de hepatopatii cu aplicarea terapeutică a apelor minerale şi a produselor viţei de vie în satul Inundeni raionul Soroca	Consiliul raional Instituţia medico-sanitară publică raională	2004-2006
1.3	A organiza puncte de alimentare dietetică de vânzare a produselor alimentare dietetice pentru convalescenţi şi bolnavi cu formă cronice	Consiliul raional Spitalul raional	2004-2006
1.4	Procurarea şi aprovizionare tuturor instituţiilor medicale cu mijloace tehnice şi echipament medical necesar, remedii terapeutice şi reactive necesare.	Spitalul raional Direcţia finanţe a consiliului raional	2004-2006
1.5	De a petrece diferenţiat seminare cu toate categoriile de lucrători medicali, referitor organizării şi petrecerii măsurilor de profilaxie a hepatitelor virale B,C,D.	Medic şef a instituţiei medico-sanitare publică CMP,CMF	Anual
1.6	De a familiariza noii angajaţi la serviciu în instituţiile medicale cu cerinţele documentelor de directivă, privind profilaxia hepatitelor virale.	Specialiştii de profil	Permanent
1.7	De a preconiza discutarea la conferinţele medicale a întrebărilor:clinica, diagnostica, profilactica HV cu mecanism parenteral de transmitere.	Specialiştii de profil	Anual
1.8	De asigurat utilizarea raţională a instrumentelor getabile în instituţiile medicale	Conducătorii unităţilor sanitare	Permanent
1.9	A asigura imunizarea contra hepatitei virale „B” a contingentelor prevăzute	CMF, CMP	2004-2006
	2.Măsuri curativ profilactice antiepidemice
2.1	A asigura consecutivitatea între secţiile de boli contagioase, CMF, CMP, referitor la informaţia despre bolnavii cu hepatite virale B,C;D, purtătorii de Hbs Ag şi petrecerea măsurilor antiepidemice primare şi ulterioare.	Şefa secţiei de boli infecţioase, CMF, CMP	Permanent
2.2	A asigura supravegherea medicală calitativă în dinamică a contacţilor în focarele de hepatite virale B, C, D.	CMF Secţia consultativă	Permanent
2.3	A asigura dispensarizarea reconvalescenţilor de hepatite virale B,C,D şi a purtătorilor Hbs Ag.	CMF Secţia consultativă	Permanent
2.4	A însemna în extrasele din fişele de observaţie a bolnavilor în staţionar, datele referitoare la transfuzii efectuate la copii şi maturi pentru a fi luaţi la evidenţă şi observaţi timp de 6 luni.	Şefii secţiilor spitalului raional	Permanent
2.5	A acorda cu specialiştii CMPR efectuarea în masă a manoperelor parenterale (probe dermale, sanarea dinţilor, colectări de sânge).	Medic şef a instituţiei medico-sanitare publică raională	Permanent
2.6	De asigurat instituţiile medicale cu substanţe necesare pentru prelucrarea instrumentarului medical.	Medic şef a instituţiei medico-sanitare publică raională	Permanent
2.7	De a intensifica controlul îndeplinirii cerinţelor standardului de Ramură, referitor la prelucrarea şi sterilizarea instrumentarului medical.	Şefii secţiilor spitalului raional	Permanent
2.8	De analizat argumentarea prescripţiei preparatelor parenterale şi transfuziilor, asigurarea cu instrumentariu medical necesar.	Şefii secţiilor spitalului raional	Permanent
2.9	A asigura individualizarea instrumentariului pentru efectuarea procedurilor parenterale pentru fiecare bolnav şi în primul rând a bolnavilor cu patologie hepatică şi diabet zaharat.	Şefii secţiilor spitalului raional Medicii CMF	Permanent
2.10	A asigura marcarea unică a documentelor medicale pentru toţi bolnavii şi reconvalescenţi de hepatite B,C,D (triunghi roşu) şi purtători Hbs Ag (patrat roşu).	Medicii CMF	Permanent
2.11	A petrece selectarea preventivă a donatorilor, a exclude donarea de către bolnavii cu hepatite virale cronice, holicistite, narcomani, alcoolici, purtători Hbs Ag.	Şefa secţie de transfuziologie	Permanent
2.12	A admite transfuzie de sânge netestat la SIDA şi Hbs Ag numai după indicaţii vitale cu acordarea consiliului de medici	Şefii de secţii a spitalului raional	La necesitate
2.13	A discuta la conferinţele medicilor şi asistentelor cazurile de hepatite B,C,D intraspitaliceşti cu luare de măsuri efective pentru eliminarea cauzelor ce le-au condiţionat.	Medic şef a instituţiei medico-sanitare publică raională	La înregistrare
2.14	De a analiza letalitatea prin HV B,C,D, ciroze hepatice cu aprecierea măsurilor de îmbunătăţire a calităţii diagnosticului precoce şi a tratamentului	Medicul şef a instituţiei medico-sanitare publică raională	Anual
2.15	Diferenţiat de efectuat dezinfecţia finală în focarele de hepatite virale şi de intensificat controlul petrecerii.	CMP raional	Permanent
2.16	De a petrece în complex măsurile profilactice şi antiepidemice în focarele de hepatite virale B,C,D.	CMP, CMF	Permanent
2.17	A asigura evidenţa şi analiza portajului HbsAg printre gravide, bolnavi somatice, lucrători medicali.	CMP Instituţia medico-sanitară permanent publică raională
2.18	A asigura dispensarizarea şi observarea reconvalescenţilor de toate formele de hepatite virale	CMF	Permanent
3.Asigurarea financiară şi dirijarea programului
3.1	Procurarea aparatajului şi reagenţilor necesari	Direcţia finanţe a Consiliului raional	Anual
3.2	Procurarea aparatajului necesar pentru sterilizarea, amenajarea cabinetelor de proceduri şi a echipamentului pentru personal.	Direcţia finanţe a Consiliului raional	2004-2006
3.3	Elaborarea planurilor anuale de măsuri concrete pentru realizarea Programului raional, coordonate cu MS şi asigurarea îndeplinirii acestora.	CMP, CMF, Instituţia medico-sanitară permanent publică raională	Anual
4.Mobilizarea socială a populaţiei şi a colectivelor instituţiilor medicale
4.1	Publicarea articolelor în presa locală	Redacţia specialiştilor de profil	Anual
4.2	Participarea la emisiunile televiziunii locale	Specialiştii de profil	Anual
4.3	Organizarea şi participarea la conferinţe, seminare.	Specialiştii de profil	Anual
4.4	Organizarea şi participarea la întâlnirile cu populaţia, în special cu grupele de risc.	Medici infecţionişti Medici epidemiologi	Anual

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari

REPUBLICA MOLDOVA
C O N I L I U L R A I O N A L S O R O C A
D E C I Z I E

nr. 9/8 din 20 mai 2004

Cu privire la Programul raional

de imunizări pentru anii 2004-2005

În temeiul articolului nr.49 din Legea privind administraţia publică locală (nr.123-XV din 18.03.2003) şi având în vedere Programul Naţional de imunizări pentru anii 2001-2005 (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.369 din 28 mai 2001), Consiliul Raional
D E C I D E :
1. A aproba Programului raional de imunizări pentru anii 2004-2005 (se anexează).

2. Direcţia Generală Finanţe (dna Lora Lisnic) va asigura finanţarea parţială a măsurilor prevăzute în Programul raional de imunizări pentru anii 2004-2005 cu mijloace financiare ale bugetului local, prevăzute în aceste scopuri pe anii respectivi.

3. Instituţia medico-sanitară publică raională (dna Angela Rusnac) va întreprinde măsuri concrete, îndreptate la realizarea Programului raional de imunizări.

4.Centrul de Medicină Preventivă raional Soroca (dl T. Mogoreanu) va efectua controlul realizării Programului cu prezentarea materialelor Consiliului raional pentru examinare.

5. Responsabil pentru executarea prezentei decizii se desemnează dl Serghei Surdu, Vicepreşedinte al raionului.

Preşedintele şedinţei Constantin Volniţschi

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari

Anexă

la decizia Consiliului Raional

nr. 9/8 din 20 mai 2004

PROGRAMUL

raional de imunizări pentru anii 2004-2005
I. Principii generale

Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în sănătatea publică. Prin imunizarea sistematică a populaţiei se realizează o scădere substanţială a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii, survenite în urma bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare, precum şi pierderile economice şi sociale cauzate de aceste boli.

Prezentul program are drept scop garantarea şi protecţia continuă a populaţiei împotriva unui număr mai mare de infecţii şi anume: poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei virale B, rujeolei, oreionului, rubeolei, tuberculozei copilului, infecţiei cu Haemophilus influienzae tip b etc.

Obiectivele de bază ale Programului prevăd reducerea, eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile, prevenibile prin vaccinare.

Programul are următoarele sarcini de bază:

• 
  Asigurarea accesului întregii populaţiei din raion la program prin optimizarea infrastructurii serviciilor de imunizări;
  
• 
  Asigurarea calităţii (eficienţei şi inofensivităţii) vaccinurilor utilizate în cadrul Programului şi menţinerea în stare funcţională a „lanţului frig”(sistem de persoane şi echipament) la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinelor:
  
• 
  Asigurarea unei acoperiri vaccinale de peste 95% a populaţiei la vârstele-ţintă;
  
• 
  Perfecţionarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinare.
  

Realizarea programului se bazează pe elaborarea de către stat a unui sistem centralizat de finanţare, dirijare şi asigurare cu vaccinuri şi seringi pentru imunizări, organizarea şi funcţionarea pe tot teritoriul ţării a serviciilor de imunizare.

Programul garantează copiilor şi tuturor cetăţenilor, la o vârstă de risc, acordarea asistenţei de imunizare gratuită cu vaccinuri eficiente, calitatea cărora va corespunde standardelor mondiale şi cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

II. Bolile prevenibile incluse în Program
Poliomielita
1.Situaţia epidemiologică

Până la aplicarea vaccinurilor poliomielită a avut o largă răspândire epidemică. Graţie imunizărilor, morbiditatea a fost redusă treptat, ultimul bolnav cu eliminarea virusului sălbatic fiind înregistrat în ţară în 1991. ca rezultat al realizării Programului Naţional de Imunizări pentru anii 1994-2000 şi programului naţional de lichidare a poliomielitei, această infecţie a fost eliminată şi în 2000 Republica Moldova a obţinut statutul OMS de ţară liberă de poliomielită. Actualmente republica participă la realizarea programului de supraveghere a paraliziilor acute flasce pentru depistarea importului posibil de cazuri din alte ţări şi realizarea măsurilor de menţinere a succeselor obţinute.

2. Obiectiv al morbidităţii.

Menţinerea statutului de ţară liberă de poliomielită.

Depistarea importului posibil de cazuri din alte ţări.

3.Sarcini operative.

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin poliomielitic (VPO) a copiilor până la vârsta de un an şi cu revaccinările de rigoare a persoanelor la vârstele –ţintă;
  
• 
  indicele de supraveghere a paraliziilor acute flasce > = 0,8 pentru teritoriul raionului;
  
• 
  supravegherea bazată pe informarea urgentă despre fiecare caz de paralizie acută flască (PAF), cu rapoarte săptămânale zero a PAF;
  
• 
  controlul situaţiilor de risc.
  

Difteria

1.Situaţie epidemică.

După o perioadă de 20 ani de reducere a morbidităţii prin difterie cu 99% faţă de etapa prevaccinală, în anii 1994-1996 în ţară s-a înregistrat o epidemie de difterie la 888 bolnavi, dintre care 46 (5,2 %) au decedat, fapt explicat prin cerinţele în imunizări şi influinţa epidemiilor de difterie din Rusia şi Ucraina. Măsurile de control şi imunizările suplimentare au stopat epidemia, însă situaţia continuă să rămână instabilă din cauza neasigurării ritmice cu cantitatea necesară de vaccinuri.

2.Obiectiv al morbidităţii.

Începând cu anul 2003 se preconizează incidenţa prin difterie sub 0.1 cazuri la 1000000 populaţie.

3.Sarcini operative

începând cu anul 2001, la nivel teritorial, se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor până la vârsta de un an şi cu prima revaccinare-până la vârsta de 2 ani;
  
• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu revaccinări diftero-tetanice ale copiilor şi adulţilor la vârstele –ţintă;
  
• 
  supravegherea bazată pe informarea urgentă, la nivel naţional, despre fiecare caz de difterie şi depistarea purtătorilor de microbi difterici toxigeni, cu rapoarte săptămânale zero;
  
• 
  controlul situaţiilor de risc.
  

Tusea convulsivă

1.Situaţia epidemiologică.

Morbiditatea de tuse convulsivă s-a micşorat faţă de perioada prevaccinală cu 98% şi a constituit, în mediu, pe parcursul ultimilor 5 ani, 3,5 cazuri la 100 mii populaţie.

2.Obiectiv al morbidităţii.

Începând cu anul 2002 se preconizează incidenţa prin tuse convulsivă sub 2 cazuri la 100000 populaţie.

3.Sarcini operative

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial, se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor până la vârsta de un an şi cu o revaccinare până la vârsta de 3 ani;
  
• 
  Supravegherea bazată pe caz, cu rapoarte săptămânale zero;
  
• 
  Controlul situaţiilor de risc.
  

Tetanos şi tetanosul nou-născuţilor
1.Situaţia epidemiologică.

În Republica Moldova tetanosul nou-născuţilor a fost eliminat, ultimul caz fiind înregistrat în anul 1996. se întâlnesc cazuri de tetanos la persoane în vârstă de peste 50 ani.

2.Obiectiv al morbidităţii.

Începând cu anul 2001 se preconizează incidenţa prin tetanos sub 0.1 la 100000 populaţie.

3.Sarcini operative

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor până la vârsta de un an şi cu prima revaccinare până la vârsta de 3 ani;
  
• 
  acoperirea vaccinală de minim 95% cu revaccinări diftero-tetanice ale copiilor şi adulţilor la vârstele –ţintă;
  
• 
  supravegherea bazată pe raportarea fiecărui caz la nivel naţional.
  

Hepatita virală B
1.Situaţia epidemiologică.

Până la demararea în anul 1995 a programului de vaccinări, morbiditatea în ţară prin hepatita virală B a fost una din cele mai înalte din Europa, copii de vârsta sub 2 ani constituind cel mai afectat grup. Pe parcursul a cinci ani de vaccinare generală a nou-născuţilor morbiditatea copiilor sub 6 ani a fost redusă cu peste 92%. Continuarea vaccinării va contribui la reducerea ulterioară a morbidităţii cauzate de hepatite virale B şi D acute şi cronice, cancerul primar al ficatului şi drept urmare, va avea importante beneficii sociale şi economice.

2.Obiectiv al morbidităţii.

Către anul 2005 se preconizează reducerea incidenţei morbidităţii prin hepatita virală B la copii sub 2 cazuri la sută de mii.

3.Sarcini operative.

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală împotriva hepatitei virale B de minim 98% a copiilor până la vârsta de 1 an;
  
• 
  vaccinarea, în măsura posibilităţilor, a tuturor copiilor până la vârsta de 15 ani;
  
• 
  supravegherea bazată pe caz, cu raportarea, la nivel naţional, a fiecărui caz de hepatită virală B la copii.
  

Rujeola

1. Situaţia epidemiologică.

Morbiditatea prin rujeolă s-a redus în ultimii 5 ani cu 99% faţă de perioada prevaccinală, constituind, în mediu 13 cazuri la 100000 populaţie.

Procesul epidemic se manifestă preponderent sub formă de erupţii epidemice locale şi intensificări periodice la 3-5 ani.

2.Obiectiv al morbidităţii.

Îniţierea către anul 2007 a Programului de eliminare a rujeolei.

Începând cu anul 2001 se preconizează incidenţa morbidităţii rujeolei sub 5 cazuri la 100000 populaţie, iar începând cu 2004-sub 1 caz la 100000 populaţie.

3.Sarcini operative.

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală antirujeolică (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor până la vârstă de 2 ani;
  
• 
  efectuarea în anul 2001 a unei companii de imunizare în masă a copiilor de vârstă de 6-16 ani;
  
• 
  iniţierea cu începere din 2002, a revaccinării de la vârsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei asigurând o acoperire vaccinală de minim 98%;
  
• 
  supravegherea bazată pe caz, cu confirmare de laborator şi raportate săptămânal zero;
  
• 
  controlul situaţiilor de risc.
  

Oreion (Parotidita epidemică)
1.Situaţie epidemiologică

Morbiditatea prin parotidită epidemică în ultimii 5 ani a scăzut faţă de perioada prevaccinală doar cu 50% şi a continuat să rămână puţin dirijabilă din cauza asigurării insuficiente cu vaccin.

În anii 1996-1998 infecţia a înregistrat o răspândire epidemică pe tot teritoriul ţării, cauzată de nevaccinarea copiilor pe parcursul anilor precedenţi.

2.Obiectiv al morbidităţii

Începând cu anul 2001 se preconizează incidenţa prin oreion sub 15 cazuri la 100000 populaţie, iar începând cu anul 2004-sub 10 cazuri la 100000 populaţie.

3.Sarcini operative

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală antirujeolică (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor până la vârstă de 2 ani;
  
• 
  iniţierea cu începere din 2002, a revaccinării de la vârsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei asigurând o acoperire vaccinală de minim 98%;
  
• 
  supravegherea bazată pe caz, cu raportare săptămânală zero;
  
• 
  controlul situaţiilor de risc.
  

Rubeola

1. 
   Situaţie epidemiologică
   

Morbiditatea prin rubeolă decurge în mod natural şi până în prezent nu a fost supusă unor măsuri preventive eficiente.

Incidenţa morbidităţii variază periodic în limitele a 20-40 cazuri la sută de mii populaţie, cu afectarea preponderentă a copiilor sub vârstă de 7 ani. Infecţia prezintă un risc major pentru nou-născuţi (în cazul îmbolnăvirii mamei în perioada sarcinii) şi poate produce grave anomalii congenitale. În baza celor menţionate şi, întrucât există un vaccin combinat împotriva rubeolei, rujeolei, oreionului majoritatea ţărilor europene au introdus în calendarul de imunizări vaccinarea împotriva rubeolei.

2.Obiectiv al morbidităţii

Către anul 2005 se preconizează reducerea incidenţei prin rubeolă cu 75% faţă de nivelul mediu pentru anii 1995-1999.

3.Sarcini operative

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  acoperirea vaccinală rubeolei (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor până la vârstă de 2 ani;
  
• 
  iniţierea cu începere din 2002, a revaccinării de la vârsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei asigurând o acoperire vaccinală de minim 98%;
  
• 
  supravegherea bazată pe caz a rubeolei congenitale şi controlul erupţiilor;
  
• 
  controlul situaţiilor de risc.
  

Tuberculoza la copii

1.Situaţia epidemiologică

Actualmente situaţia epidemiologică privind tuberculoza este gravă şi se manifestă prin creşterea numărului de cazuri recente şi a numărului total de bolnavi în mijlocul populaţiei. Morbiditatea în rândul copiilor se menţine la un nivel jos, graţie, în mare măsură , aplicării vaccinării la o vârstă fragedă, care contribuie la prevenirea formelor grave de tuberculoză la copii. Revaccinările ulterioare nu au impact confirmat asupra morbidităţii la adulţi.

2.Obiectiv al morbidităţii

menţinerea incidenţei la copii, începând cu anul 2004, sub 5 cazuri la 100000 populaţie, iar începând cu anul 2004, sub 3 cazuri la 100000 populaţie.

3.Sarcini operative

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial , se va asigura:

• 
  Acoperirea vaccinală cu BCG de minim 98% a copiilor până la vârsta de 1 an cu revaccinarea la vârsta de 6-7 ani de minim 95%;
  
• 
  Supravegherea bazată pe caz, cu raportarea fiecărui caz de tuberculoză la copii.
  

Infecţia cu Haemophilus influienzae tip b (Hib)

1. 
   Situaţia epidemiologică
   

Meningitele bacteriene cauzate de Haemophilus influienzae tip b constituie o cauză majoră a morbidităţii la copii în vârstă de la 3 luni –la 5 ani. Studiile recente executate în diferite ţări demonstrează, că Hib generează circa 20 % din bolile respiratorii acute, care ocupă un loc de bază în structura cauzelor de deces al copiilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat, începând cu anii 2001-2002, iniţiativa implementării vaccinării împotriva infecţiei Hib a copiilor din toate ţările, creând în acest scop Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI) .

2.Obiective al morbidităţii.

Reducerea către anul 2005 cu 80 % a morbidităţii prin meningite septice cauzate de Hib la copiii de vârsta sub 3 ani.

3.Sarcini operative.

Începând cu anul 2001, la nivel teritorial, se va asigura:

• 
  Evaluarea , pe parcursul anilor 2001-2002, a nivelului de morbiditate prin infecţia Hib la copii;
  
• 
  Începând cu anul 2003 acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin Hib a copiilor până la vârsta de un an;
  
• 
  Supravegherea bazată pe caz, cu raportare săptămânală zero;
  
• 
  Controlul situaţiilor de risc.
  

IV. Coordonarea şi realizarea Programului
Prezentul Program se integrează în cadrul reformei sanitare şi urmează a fi realizat în comun de către serviciul de medicină preventivă şi serviciul de asistenţă medicală primară.

La nivel de raion Programul va fi coordonat de către CMP raional.

Serviciul de medicină preventivă are ca funcţie de bază organizarea, administrarea, asigurarea cu vaccinuri şi seringi, monitoringul şi evaluarea realizării Programului în cadrul tuturor instituţiilor medicale din raion.

CMF, instituţiile medicale primare şi medicii de familie vor presta nemijlocit servicii de vaccinare, asigurând condiţii pentru respectarea cerinţelor de accesibilitate, securitate şi eficienţă a vaccinărilor efectuate, evidenţa şi raportarea lor în instituţiile respective.

Consiliul raional şi instituţia medico-sanitară publică raională vor asigura condiţiile şi suportul necesar pentru buna realizare a Programului.
V. Aprovizionarea cu vaccinuri şi seringi

Procurările de vaccinuri şi seringi vor fi finanţate centralizat de către Ministerul Sănătăţii.

Aprovizionarea cu vaccinuri şi seringi se va efectua centralizat prin intermediul Centrului naţional ştiinţific practic de medicină preventivă al Ministerului Sănătăţii, care va asigura controlul calităţii lor, conform recomandărilor OMS.

Distribuirea vaccinurilor şi seringilor pe teren se va efectua prin intermediul CMP raional.

Consiliul Raional , instituţia medico-sanitară publică raională şi CMP raional vor asigura condiţiile necesare pentru transportarea vaccinurilor la destinaţie.
VI. Asigurarea funcţionării „Lanţului frig”
Fiind preparate biologice active, vaccinurile necesită condiţii de păstrare la temperaturi speciale, care pot fi asigurate de un sistem de personal şi echipament, denumit „lanţului frig”.

Ministerul sănătăţii, în colaborare cu organismele internaţionale, va asigura dotarea cu echipamentul necesar pentru crearea „lanţului frig” la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor.

VII. Supravegherea bolilor infecţioase prin vaccinări
Supravegherea bolilor cuprinse în prezentul Program se va întemeia pe:

• 
  utilizarea definiţiilor standard de caz, adoptate de organizaţia Mondială a Sănătăţii;
  
• 
  supravegherea bazat pe caz;
  
• 
  raportarea săptămânală zero;
  
• 
  clasificarea cazurilor de îmbolnăvire, indigenă sau de import, primară sau secundară;
  
• 
  analiza sistematică a morbidităţii , utilizând caracteristicile de timp, loc şi persoană;
  
• 
  aprecierea situaţiei epidemiologice de risc pentru fiecare infecţie;
  
• 
  evaluarea eficienţei măsurilor profilactice şi antiepidemice;
  
• 
  modernizarea suportului de laborator în diagnosticul bolilor infecţioase prevenibile prin vaccină;
  
• 
  implementarea sistemului naţional electronic de supraveghere a bolilor infecţioase şi imunizărilor.
  

VIII. Alte acţiuni întreprinse de instituţiile medicale

întru realizarea Programului
Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale.

Asigurarea securităţii injecţiilor efectuate în cadrul programului de imunizări.

Monitorizarea „lanţului frig” la păstrarea şi transportarea vaccinurilor.

Pregătirea personalului.

Mobilizare socială.

Controlul selectiv al nivelului imunităţii prin metode serologice.

IX. Finanţarea programului
Finanţarea programului se va efectua prin efortul de cooperare între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi diverse organisme internaţionale, reprezentând condiţia primordială pentru atingerea obiectivelor trasate.

Luând în consideraţie situaţia necesară a bugetului de austeritate al ţării, prin prezentul Program vor fi solicitate organismele internaţionale să intervină cu asistenţe ce vor suplimenta eforturile Ministerului Sănătăţii pentru realizarea Programului. Acestea asistenţe vor fi reduse treptat, iar Ministerului Sănătăţii şi autorităţile administraţiei publice vor majora alocările de la 15-20 % pe anul 2001 până la 70-75 % pe anii 2004-2005.

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari

REPUBLICA MOLDOVA
C O N S I L I U L R A I O N A L S O R O C A
D E C I Z I E

nr. 9/9 din 20 mai 2004

Cu privire la Programul raional

de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli

diareice acute pentru anii 2004-2010
În temeiul art.nr.49 din Legea privind administraţia publică locală (nr.123 –XV din 18.03.2003 ) şi având în vedere Programul Naţional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010 (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.277 din 13 martie 2003), Consiliul Raional
D E C I D E :
1. A aproba Programul raional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010 (se anexează).

2. Direcţia Generală Finanţe a Consiliului raional (dna Lora Lisnic) va asigura finanţarea parţială a măsurilor, prevăzute în Programul raional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010 cu mijloace financiare ale bugetului local, prevăzute în aceste scopuri pe anii respectivi.

3. Primarii oraşului, satelor (comunelor) vor elabora măsuri de realizare a Programului la compartimentul „Profilaxia holerei şi altor boli diareice acute”, vor întreprinde acţiuni concrete la realizarea lor practică.

4. Responsabil pentru controlul şi executarea prezentei decizii se desemnează Vicepreşedintele raionului dl Serghei Surdu.

Preşedintele şedinţei Constantin Volniţschi

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari

Anexă

la decizia Consiliului Raional

nr. 9/9 din 20 mai 2004

PROGRAMUL RAIONAL

de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute

pentru anii 2004-2010

Nr D/o	Denumirea măsurilor	Responsabili de executare	Termenele de executare
	1. Măsuri generale.
1.1	A participa la seminare republicane (zonale) cu specialişti cointeresaţi în întrebările de depistare, diagnosticare, tratament şi profilaxia holerei, BDA	Specialişti CMP raionale, instituţiei medico-sanitare publice raionale	O dată la 2 ani
1.2	A petrece instruirea lucrătorilor medicali de diferite niveluri conform cerinţelor tratamentului standard al holerei şi BDA.	Specialiştii Epidemiologi, infecţionist	Anual în lunile aprilie-mai.
1.3	Reducerea riscului de import şi preîntâmpinarea răspândirii ulterioare a holerei: A examina planic la holeră cetăţenii RM, cetăţenii străinii, care au sosit din regiuni nefavorabile la holeră, în caz de îmbolnăvirile la holeră, în caz de îmbolnăvire de BDA pe parcursul a 5 zile de la sosire, persoane cu simptoame de vomă şi diaree pe parcursul călătoriei emigranţii nelegali, refugiaţii, persoanele fără cetăţenie	CMF Secţia consultativă	Anii 2004-20 10
1.4	Reducerea substanţială a morbidităţii prin BDA în primul rând la copii în vârstă de până la 6 ani(reieşind din indicii morbidităţii a.2002- 34,9 şi 36.9 îna.2003 la 1000 copii).	CMF	Perioada anilor 2004-2010
1.5	De a perfecţiona diagnostica şi tratamentul bolnavilor cu BDA ce ar exclude letalitatea în condiţii de staţionar.	Specialiştii secţiei pediatrie contagioasă şi secţiei de boli contagioase	Permanent
1.6	Perfecţionarea diagnosticului de laborator al BDA cu aplicarea metodelor rapide de testare	Specialiştii laboratorului bacteriologic al CMP	2004-2010

1.7	A prezenta spre examinare la şedinţa consiliului medical materialele, privind activitatea instituţiilor medicale şi starea lor de alertă în caz de agravare a situaţiei cu referinţă la holeră şi de înregistrare a izbucnirilor epidemice ale altor BDA.	Specialişti epidemiologi, infecţionişti.	Anual aprilie-mai.
1.8	A totaliza şi prezenta la Comisia Extraordinară antiepidemică informaţie despre situaţia epidemică la holeră şi BDA, măsurile necesare de combatere şi profilaxie	Specialişti CMP	Anual
1.9	A prezenta în adresa consiliului raional, Primăriei oraşului, Primăriilor săteşti materiale, privitor stării de pregătire a întreprinderilor, organizaţiilor, obiectivelor de importanţă epidemiologică pentru a petrece măsurile profilactice necesare în combaterea holerei şi BDA.	Specialişti CMP	Anual
1.10	A revedea şi sancţiona planurile operative a măsurilor primare antiepidemice în fiecare instituţie medicală, cămine, hotel, în caz de suspecţie (apariţie )a holerei.	Specialişti CMP Instituţie medico-sanitare publice	Anual
	2. Măsuri curativ-profîlactice şi sanitaro-antiepidemice
2.1	A preveni cazurile indigene de holeră, localizarea şi lichidarea operativă a focarelor în caz de apariţie.	CMF. CMP	Permanent
2.2	Reducerea cheltuielilor de tratament şi sporirea eficienţei acestuia prin implementarea metodelor standard de tratament al BDA la toate nivelurile de asistentă medicală.	CMF Secţiile contagioase pentru copii şi maturi	Permanent
2.3	De a crea în baza spitalicească pentru tratamentul bolnavilor de holeră şi BDA rezerve de medicamente, preparate imunobiologice, dezinfectante şi echipament medical în volumul stabilit de MS.	Administraţia IMSP raionale	Anual
2.4	A asigura funcţionarea unui sistem eficace de aprovizionare cu soluţii pentru rehidratarea orală, antibiotice pentru tratamentul standard al BDA.	Administraţia IMSP raionale	Permanent
2.5	A menţine în stare de alertă secţiile bazei spitaliceşti, asigurarea lor cu utilaj, medicamente, substanţe dezinfectante şi alte materiale necesare pentru primirea şi tratamentul bolnavilor (purtătorilor) şi persoanelor din focare.	Administraţia IMSP raionale	Permanent
2.6	Realizarea unui complex de măsuri suplimentare reglementate de actele de directivă ale MSRM în caz de risc epidemiologie sporit.	Specialişti CMP infecţionişti	La agravarea situaţiei epidemiologice
2.7	A organiza echipe mobile de specialişti, dotate cu echipamentul necesar pentru intensificarea supravegherii epidemiologice cu informarea necesară la nivel naţional	Administraţia IMSP raionale şi CMP	La necesitate
2.8	Asigurarea cantităţii minime de apă potabilă pentru necesităţile gospodăreşti şi publice în oraş şi sate.	Administraţia publică locală	2004-2010
2.9	întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor de alimentare cu apă prin instituirea teritoriilor de protecţie sanitară şi amenajarea igienică a acestora.	Direcţia apeduct, canalizare Soroca. Primarii localităţilor rurale	Permanent
2.10	Asigurarea protecţiei solului, apelor de suprafaţă şi subterane de poluare biologică	Agenţii economici	Permanent
2.11	Monitorizarea calităţii apei.	CMP	Permanent
2.12	Asigurarea epurării apelor uzate, conform reglementărilor în vigoare şi funcţionării sistemelor de canalizare.	Direcţia „Apeduct-Canalizare"	Permanent
2.13	Asigurarea unui grad înalt de salubrizare a localităţilor şi teritoriilor	Direcţia locativ-comunală Primarii satelor	Sistematic
2.14	Aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de calitate garantată şi comercializarea acestora numai în locurile autorizate, asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de control al calităţii produselor alimentare.	Agenţii economici Serviciul sanitar veterinar CMP	Permanent
2.15	Instruirea medico-igienică a gravidelor şi mamelor prin existenţa şcolilor pentru mame, dotarea lor cu minimul necesar, stabilirea graficului adecvat de lucru.	CMF Maternitatea	Permanent
2.16	Respectarea cerinţelor de diversificare alimentaţiei copiilor până la 1 an de viaţă, prevăzute de regulile în vigoare.	CMF	Permanent
2.17	Informarea sistematică a populaţiei despre situaţia epidemiologică şi consecinţele grave ale holerei şi BDA, aplicarea măsurilor de profilaxie, sporirea responsabilităţii pentru organizarea şi desfăşurarea operativă şi integrală a acţiunilor preconizate.	CMF CMP	Permanent
2.18	Intensificarea activităţii personalului medical în rândurile populaţiei deservite prin sporirea numărului de vizite la domiciliu, depistarea activă a bolnavilor cu BDA, conversaţii sistematice şi atragerea membrilor comunităţii în acţiunile de combatere şi profilaxie a BDA.	Medicii de familie	In perioada anilor cu risc epidemiologie sporit.
3.0	Dirijarea. Monitoringul
3.1	Dirijarea programului respectiv	Administraţia publică locală IMSP,CMP	Sistematic
3.2	A efectua controlul mersului realizării programului cu punerea în discuţie a acestei chestiuni la comisia Extraordinară Antiepidemică raională	CMP	Anual
	Asigurarea tehnico-materială şi finanţarea
4.1	Echipamentul, inventarul, medicamentele, preparatele imunobiologice şi dezinfectantele necesare pentru pregătirea şi menţinerea bazei spitaliceşti, tratamentul bolnavilor de holeră, BDA, pentru investigaţiile de laborator şi acţiunile antiepidemice şi profilactice, se vor procura din mijloacele financiare ale bugetului de stat, prevăzute în aceste scopuri pe anul respectiv	Direcţia finanţe	2004-2010
4.2	In cazul agravării situaţiei epidemiologice şi apariţiei riscului real de răspândire epidemică a holerei, vor fi prevăzute surse financiare suplimentare în baza unor hotărâri speciale ale Comisiei Extraordinare Antiepidemice teritoriale.	Comisia Extraordinară Antiepidemică raională	La necesitate

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari




REPUBLICA MOLDOVA
C O N S I L I U L R A I O N A L S O R O C A
D E C I Z I E

nr. 9/10 din 20 mai 2004

Cu privire la Programul

raional de control al tuberculozei

pentru anii 2004 – 2005
În temeiul art. nr. 49 din Legea privind administraţia publică locală (nr.123 - XV din 18. 03 .2003) şi având în vedere Programul Naţional de control al tuberculozei pentru anii 2004 - 2005, Consiliul Raional

D E C I D E :
1.A aproba Programul raional de control al tuberculozei pentru anii 2004 - 2005 (se anexează).

2.Direcţia Generală Finanţe (dna L. Lisnic ) va asigura finanţarea parţială a măsurilor, prevăzute în Programul raional de control al tuberculozei pentru anii 2004 - 2005 în limita mijloacelor financiare prevăzute pentru anii respectivi în bugetului local.

3. Primarii oraşului, satelor (comunelor) vor elabora şi întreprinde măsuri concrete la compartimentul ,, Profilaxia şi combaterea tuberculozei ".

4 Responsabil pentru controlul şi executarea prezentei decizii se desemnează d-ul Serghei Surdu Vicepreşedinte al raionului.

Preşedintele şedinţei Constantin Volniţchi

Secretarul Consiliului Raional Ivan Spatari

Anexă

la decizia Consiliului Raional

nr. 9/10 din 20.05.2004

PROGRAMUL RAIONAL

DE CONTROL AL TUBERCULOZEI PENTRU ANII 2004 – 2005.
I. Actualitatea problemei

Tuberculoza este o boală infectocontagioasă de durată medie, determinată de bacilul Koch, care în cazul unui bolnav eliminator de bacili nedepistat şi netratat la timp, are o evoluţie progresivă, nefavorabilă, cu dezvoltarea diferitor complicaţii şi deces pe parcursul a 1,5 – 2 ani.

Deşi au trecut peste o sută de ani de la descoperirea agentului patogen al tuberculozei, această maladie rămâne o problemă medicală şi socială de importanţă vitală.

Astfel, în lume în fiecare secundă o persoană este infectată de bacilul Koch, în fiecare 4 secunde o persoană se îmbolnăveşte de tuberculoză, iar în fiecare 10 secunde un bolnav cu tuberculoză decedează. Anual pe plan mondial se depistează 8 milioane cazuri de tuberculoză, iar 3 milioane de bolnavi decedează. Este necesar de a menţiona şi faptul, că fără tratament, un bolnav de tuberculoză pulmonară microscopie pozitivă infectează anual 10 – 15 persoane sănătoase. În acelaşi timp 80% din victimele tuberculozei sunt persoane tinere ( 15 - 49 ani.), active din punct de vedere socioeconomic.

Astfel pe parcursul ultimilor ani în republică se constată o creştere incidenţei tuberculozei constituind în 2001 - 93,2, în 2002 - 101,3 la 100000 populaţie, dar în instituţiile penitenciare morbiditatea este şi mai mare decât media pe ţară. Totodată ponderea bolnavilor cu forme extinse creşte din an în an. Conform situaţiei de la 1.01.2004 în raionul Soroca se află la evidenţă 96 bolnavi cu tuberculoză activă, inclusiv 6 copii.

Pa parcursul anului 2003 în raion au fost luaţi la evidenţă 90 bolnavi cu tuberculoză activă, inclusiv 6 copii, ceea ce a constituit 88,6la 100000 populaţie. Este alarmant faptul că s-a depistat şi la copii. Din numărul de cazuri depistate 40,0 % au fost depistate cu destrucţia ţesutului pulmonar faţă de 36,9 % în anul 2002. În anul 2003 s-au depistat 43,3 % cazuri cu eliminare de bacili faţă de 28,0 % în anul precedent. Toate aceste forme prezintă un risc sporit epidemiologic pentru persoanele sănătoase. Din cauza depistării tardive şi cu complicaţii avansate s-a mărit şi mortalitatea ca caz de deces tuberculoză – 23 cazuri în anul 2003 faţă de 12 în anul precedent şi constituie 27,6 la 100000 populaţie (RM – 16,0 anul 2002). Dacă pe parcursul primului trimestru a anului 2003 au fost depistate 24 cazuri tuberculoză activă, apoi în 3 luni anul curent s-au depistat 33 cazuri ce constituie 42,3 la 100000 populaţie.

Situaţia creată necesită adoptarea unei noi strategii privind controlul tuberculozei, recomandată de OMS. Aceasta a fost aplicată în peste 100 ţări ale lumii şi este cunoscută sub denumirea de strategie DOTS. În 1993 Banca Mondială a recunoscut acest program medical ca unul din cele mai eficiente din punct de vedere economic.

În raion este implementat programul DOTS. Acest program reprezintă o reorientare a asistenţei acordate bolnavilor de tuberculoză în raion spre principiile OMS şi e bazat pe cooperarea inter-sectorală şi dezvoltarea reţelei de medicină primară.