Revista presei din perspectiva de gen perioada: 15-21 Februarie 2016


Educația sexuală, necesară în școli?



Yüklə 341,44 Kb.
səhifə10/21
tarix30.01.2018
ölçüsü341,44 Kb.
#41587
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   21

Educația sexuală, necesară în școli?

TVLitoral.ro, 19 februarie


Educatia sexuala este predata in scoli ca materie optionala. Doar ca nu toate unitatile scolare din tara au dorit sa o introduca in programa scolara. Din pacate, astazi, retelele de socializare si nu numai sunt impanzite cu tot felul de mesaje cu tenta sexuala sau chiar mai rau, de filmulete mult prea explicite, la care copiii au acces cu mare usurinta.

Educația sexuală este privită atât ca o necesitate, cât și ca un moft, părerile fiind împărțite. Unii susțin că este benefic ca tinerii să studieze această materie în scoli, pentru a cunoaște, din timp, lucrurile care îi sunt necesare și că lipsa acestei educații poate împinge tinerii să facă gesturi necugetate, care le pot distruge viitorul sau, chiar mai rău, viața. Alții sunt împotriva introducerii educației sexuale în școli, sustinand că astfel de lucruri nu se învață la scoală, ci acasă.

Vârsta la care ar fi indicat ca educația sexuală să fie predată în scoli variază de la o persoană la alta. Mulți sunt de părere că aceasta trebuie predată la o vârstă cât mai înaintată, pentru a nu le da idei celor mici.

În alte țări, educația sexuală este predată încă din clasele mici.



http://www.tvlitoral.ro/educatia-sexuala-necesara-in-scoli/

SĂNĂTATE

A avea un creier mai mare nu este neapărat o veste bună (studiu)

Agerpres, 17 februarie


Se știa deja că un creier mai mare nu este neapărat garanția unui plus de inteligență, însă, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista britanică 'Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences', o asemenea situație ar însemna mai degrabă un pericol de extincție în regnul animal, informează AFP.

De multă vreme circulă ideea preconcepută că un creier mai mare este generator de inteligență, de mari abilități cognitive, de capacități superioare de prelucrare a informațiilor, însă acest fel de supoziții trebuie privite cu prudență, scrie AFP. Unele animale cu un creier foarte mare nu au un nivel ridicat de inteligență, cum ar fi de exemplu cașalotul, al cărui creier are nouă kilograme.

Pentru a compara ceea ce poate fi comparat, oamenii de știință preferă să studieze coeficienții de encefalizare, care măsoară dimensiunea creierului în raport cu corpul. Chiar și în acest caz, coeficientul de encefalizare nu pare a fi un indicator real al coeficientului de inteligență (IQ). Conform unui studiu publicat în toamna anului trecut, inteligența umană este mai puțin legată de mărimea creierului și mai mult de modul în care este structurat.

De altfel bărbații, deși au în general creierul mai mare decât femeile, nu au demonstrat abilități cognitive mai avansate decât ale acestora.

Cercetătorul Eric Abelson, de la departamentul de științe biologice al Universității Stanford din SUA, a mers mai departe, avansând ideea că un creier cu dimensiuni mari ar putea fi un handicap în regnul animal.

Cercetătorul a calculat dimensiunea creierului la 1.679 animale (din 160 de specii diferite) și a comparat măsurătorile cu datele Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, care evaluează riscul de dispariție a mii de specii și sub-specii.

Specialistul a pus în evidență o corelație coeficientul de encefalizare și probabilitatea extincției, legătură care se dovedește mai puternică la animalele de talie mică.

Explicația ar fi că susținerea unui creier de dimensiuni mari are un cost metabolic semnificativ. Acesta implică un consum mai mare de energie, fără a aduce, se pare, un spor de valoare de adaptare. Conform studiului efectuat de Eric Abelson, costurile unui coeficient ridicat de encefalizare depășesc avantajele în cazul speciilor mici.



În plus, studiul atrage atenția că sporirea cunoașterii nu poate proteja fauna de pericolele de mediu ale epocii moderne, mai notează AFP.

http://www.agerpres.ro/sci-tech/2016/02/17/a-avea-un-creier-mai-mare-nu-este-neaparat-o-veste-buna-studiu--09-43-32

Programul de screening în cancerul de col uterin continuă. Cine poate beneficia de testarea gratuită

Adevărul, 19 februarie


Peste 12.000 de femei din Sălaj şi-au făcut testul Babeş-Papanicolau gratuit, prin programul de screening în cancerul de col uterin lansat la nivel naţional în 2012. Oficialii din Sănătate anunţă că programul este şi va fi funcţional şi în acest an. Femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani beneficiază, prin acest program, de testare Babeş-Papanicolau gratuită, cu condiţia să nu mai fi fost testate prin acelaşi program de la debutul său, în septembrie 2012. Potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj, nu sunt probleme cu asigurarea finanţării, aşa că programul este funcţional şi în acest an. Pentru a intra în program, o femeie trebuie să se prezinte mai întâi la medicul său de familie, care îi va oferi informaţii şi consiliere, dar şi un formular cu care trebuie să se ducă, în baza unei programări, la unul dintre cele şase centre de recoltare organizate în judeţ: două în ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău (unul la cabinetul de ginecologie, altul în cel de planning familial), în cadrul ambulatoriului de specialitate al Spitalului Orăşenesc Şimleu Silvaniei (unul la cabinetul de ginecologie, altul în cel de planning familial) şi Spitalul orăşenesc Jibou, dar şi la Policlinica Salvosan Ciobanca. Aici i se va recolta o probă, al cărei rezultat îl va primi, în termen de 30 de zile, medicul de familie, care va anunţa pacienta cu privire la paşii de urmat în situaţia în care testul pune în evidenţă anumite leziuni. Prin acest program, o femeie care nu este depistată cu probleme beneficiază de o examinare la fiecare cinci ani. 12.550 de sălăjence au fost testate prin program Potrivit Lilianei Neaga, şefa serviciului de anatomie patologică din cadrul Spitalului Judeţean, din luna septembrie 2012, când a fost lansat program, şi până în prezent, au fost testate 12.550 de sălăjence. Marea majoritate nu au fost depistate cu probleme sau, dacă au fost, a fost vorba de probleme minore. Au fost semnalate, însă, şi 140 de leziuni intraepiteliale de grad înalt şi cancere incipiente. ”Cel mai important rezultat al programului este că numărul bolnavelor care supravieţuiesc cancerului este mult mai mare decât înainte”, a spus anatomopatologul. Interes tot mai scăzut pentru program Potrivit Lilianei Neaga, din cele peste 12.000 de beneficiare ale programului, aproape 10.000 au fost testate în ultimele patru luni din 2012 şi în anul 2013. Începând cu 2014, pe fondul unor discontinuităţi în finanţarea programului, numărul femeilor care a intrat în program a scăzut dramatic, ajungând la numai 581 de femei testate în 2015. ”Dacă în 2013 completam 40 – 50 de formulare pe lună, în 2015 am completat 12 într-un an”, confirmă situaţia medicul de familie Olimpia Moigrădean.

http://adevarul.ro/locale/zalau/programul-screening-cancerul-col-uterin-continua-beneficia-testarea-gratuita-1_56c741415ab6550cb8fc2d51/index.html

Yüklə 341,44 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin