Revista presei din perspectiva de gen

Curaj la feminin, povești despre femei cu meserii masculine, în martie la TVR

Agerpres, 5 Martie 2015

Comunicat de presă - TVR

Primăvara debutează cu povești despre femei cu meserii periculoase, care sunt deschizătoare de drumuri în domenii destinate bărbaților.

În prima ediție o întâlnim pe Simona Maierean, pilot militar de supersonic. Duminică, 8 martie, la TVR 1, TVR HD și TVR+.

Sub numele Curaj la feminin, telespectatorii TVR 1 vor putea urmări o serie de reportaje despre femei cu meserii periculoase, care zilnic iau decizii definitive în domenii grele și preponderent masculine.

Prima ediție din această serie se difuzează duminică, 8 martie, de la ora 15.40, la TVR 1 și TVR+, iar protagonista ei este Simona Maierean, singura femeie din România care a zburat peste viteza sunetului, pilotând un avion Mig 21 Lancer.

Femeile prezentate în seria Curaj la feminin nu consideră că ar putea exista vreo piedică în calea performanței, mai ales dacă activează într-un domeniu pe care îl stăpânesc bine. Sunt femei care au ales să se impună în zone în care întâlnim bărbați, ca de exemplu: prima româncă pilot pe supersonic, prima femeie în Serviciul pentru Acțiuni Speciale, Sniper de elită sau femei care au ales meserii curajoase, cum ar fi comandant secund pe navă, mecanic de tren sau parașutist. Sunt meserii 'la genul masculin' care vor avea, pe măsură ce ponderea doamnelor în domeniile respective crește, și amprenta feminină.

Căpitanului Simona Maierean, pilot militar, i se mai spune 'Supersonica', fiindcă a fost pilot de vânătoare și este singura femeie din România care a zburat peste viteza sunetului. A uimit atunci o țară întreagă. Avea doar 24 de ani.

'Lumea aviației și mediul acesta în care am lucrat m-au făcut să văd viața în culori chiar și atunci când poate erau doar alb și negru', spune Simona Maierean.

Zboară la sute de metri înălțime și are sute de ore de de antrenament. Meseria ei este riscul. Pentru ea, imposibilul devine posibil și, indiferent de vreme, este pregătită să îndeplinească orice misiune. Simona Maierean își continuă astăzi cariera de pilot militar, însă pe alt avion: Spartan C 27 J.

Cum a ajuns pilot, prin ce experiențe a trecut și ce avioane a condus până acum, dar mai ales cum vede viața căpitanul Maierean, aflăm duminică, 8 martie, la TVR 1 și online, pe www.tvrplus.ro, în prima ediție Curaj la feminin. Emisiunea este preluată și pe TVR HD, tot duminică, 8 martie, de la ora 20.00.

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/03/05/comunicat-de-presa-tvr-16-39-52

ARTĂ-CULTURĂ

Specificul Muzeului Municipiului Bucuresti in Secolul XXI. Scrisoare Deschisa lui Adrian Majuru, Manager

Contributors.ro, 04 marrtie

De Maria Bucur-Deckard,

Stimate D-le Dr. Majuru,

Ne cunoastem de multi ani, asa ca imi permit sa va contactez prin aceasta scrisoare pentru a pleda pentru o interpretare diferita a ‘specificului muzeului Bucuresti’ decit cea aplicata de biroul de presa al institutiei pe care o conduceti vis-à-vis de o propunere primita recent de la Coalitia pentru Egalitatea de Gen. Din ceea ce se poate citi pe pagina de internet a organizatiei care a facut propunerea, la solicitarea de a gazdui o expozitie de fotografie intitulata “Timpul Femeilor,” biroul de presa al MBB a raspuns:

În urma analizei solicitării dumneavoastră de către consiliul științific al Muzeului Municipiului București, solicitarea de a organiza o expoziție de fotografie dedicată timpului pe care femeile îl investesc în îngrijirea familiei, în perioada 8-31 martie a fost respinsă, deoare ce subiectul expoziției nu corespunde specificului MMB.

Raspunsul venit de la MBB m-a suprins, avind in vedere profilul expertizei D-voastra ca istoric al Bucurestiului din perspectiva istoriei cotidiene. Ati publicat un numar de studii si colectii de documente care se apleaca asupra cunoasterii aspectelor mai putin studiate ale vietii orasului, de la istoria copilariei la istoria prostitutiei. Aveti un volum intitulat “Bucurestiul subteran. Istoria unei geografii umane.” Sunteti cunoscator al istoriografiei despre relatiile de gen si cunoasteti foarte bine lacunele enorme in istoriografia romana in privinta istoriei femeilor. Am discutat impreuna despre aceste chestiuni acum mai mult de un deceniu.

Bucurestiul a fost si ramine orasul cel mai important in istoria Romaniei in privinta participarii femeilor in viata publica a tarii, atit in zona de politici publice, cit si in zonele de viata cotidiana si culturala. Daca aspiratiile D-voastra ca manager se imbina cu cele de cercetator si educator ca istoric, ma simt fortata sa intreb: de ce considerati acest subiect—pozitia femeilor in societatea romaneasca contemporana—ca nepotrivit specificului muzeului?

Nu cred ca este cazul de a avea nevoie sa rearticulatez argumente pe care le cunoasteti in mod sigur foarte bine, ca istoria focusata pe viata femeilor este istorie importanta pentru toti, nu numai femeile. V-ati ocupat prea mult de istorii marginalizate sau musamalizate de alti istorici ca sa nu intelegeti acest lucru.

In urmatorii citiva ani, MBB va trebui sa inceapa sa considere anuminte momente importante legate de istoria orasului si de miscarile feministe care au schimbat multe aspecte ale vietii politice, culturale, si economice ale Bucurestiului, incepind cu marsurile pentru paine organizate de femei in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial si cu munca enorma intreprinsa in spitalul vis-à-vis the cladirea Sutu intru ajutorul ranitilor. Va veni apoi centenarul campaniei pentru sufragiul universal, care s-a centrat in Bucuresti mai ales dupa 1917. Vor urma alte momente importante, cum ar fi participarea pentru prima data la vot a femeilor in alegerile municipale in Bucuresti in 1930, la care au participat pentru prima data si femei candidate, dintre care patru au si cistigat si apoi contribuit la crearea unor politici publice cu accente feministe si democratice. Sunt aceste subiecte cuprinse in ‘specificul MBB’? Nu inteleg cum nu ar fi… Dar daca ati refuzat dialogul pe care generatia mai tinara interesata in prezentarea vietii cotidiene a femeilor a incercat sa il deschida cu institutia pe care o conduceti, cum credeti ca veti putea atrage publicul acesta mai tinar in viitor?

Intr-o perioada in care cercetarile despre relatiile de gen au ajuns atit de necontroversate peste tot in Europa, de ce o lipsa de interes din partea institutiei D-voastra pentru acest subiect relevant pentru toti? Tinerii pe care sper ca incercati sa ii atrageti catre expozitiile muzeului traiesc intr-un univers intelectual in care analiza de gen este o perspectiva atit normala, cit si necesara pentru a intelege lumea in care traiesc si trecutul din care vin. V-au intins deja o mina pentru a dezvolta un inceput de parteneriat. Nu le intoarceti spatele. Este in interesul D-voastra si al institutiei pe care o conduceti sa raspundeti pozitiv.

http://www.contributors.ro/cultura/specificul-muzeului-municipiului-bucuresti-in-secolul-xxi-scrisoare-deschisa-lui-adrian-majuru-manager/