Revista presei din perspectiva de gen

INSP: 40% din medicii de familie, neînscrişi în Programul de screening pentru cancerul de col uterin

Mediafax, 05 martie 2015

De Cristina Cuncea,

Aproximativ 40 la sută din medicii de familie nu s-au înscris în Programul naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, ceea ce înseamnă că pacientele lor nu pot beneficia de gratuitate pentru testul Babeş - Papanicolau, a declarat coordonatorul programului, Carmen Ungureanu.

Carmen Ungureanu, coordonatorul Programului naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, a declarat marţi, la conferinţa "Sănătatea femeii. De la pubertate până la menopauză", că programul are o serie de vulnerabilităţi, care vin din instabilitatea legislativă, din faptul că bugetul nu poate fi prevăzut de la un an la altul, dar şi din cauza implicării neadecvate a medicilor de familie pentru mobilizarea femeilor.

"Sperăm să obţinem colaborarea lor (a medicilor de familie - n.r.) pe viitor şi în interesul pacientelor din acele zone neacoperite cu acest serviciu. Există încă zone rurale şi oraşe mai mici, unde niciun medic de familie nu este implicat în program. Acolo avem nevoie să aducem programul, şi la îndemâna acestor femei", a spus Carmen Ungureanu.

Ea a explicat că, dacă medicul de familie nu este înscris în program, femeile nu pot beneficia de testare prin programul naţional de screening.

"Sunt cam 40 la sută din medicii de familie neînscrişi în program pentru că, e adevărat, acesta a demarat greu. Există aceste discontinuităţi de alocare a bugetului, dar această discontinuitate afectează tot personalul implicat, indiferent de specialitate. Sunt discontinuităţi pe care cei mai mulţi colegi le-au înţeles şi le-au tolerat foarte bine. La nivelul medicinei de familie, într-adevăr, colegii sunt supraîncărcaţi cu toate activităţile curente, cu faptul că au o mulţime de birocraţie. Încercăm şi am încercat să reducem birocraţia pe cât s-a putut, dar când e vorba de fonduri publice, ştiţi cât trebuie să le justificăm", a spus Ungureanu.

Ea a adăugat că anul trecut au făcut testul aproape 140.000 de femei, iar din 2012, de când a început programul, au fost testate 471.000 de femei.

"Anul trecut am avut un buget suficient. Puteam să fi făcut până la 350.000 de teste la nivel naţional şi am făcut 139.000. Anul acesta nu avem încă bugetul definitiv. Suntem acoperiţi până în luna martie. Legislaţia care reglementează aplicarea programelor naţionale urmează să intre în vigoare în luna aprilie", a mai spus coordonatorul programului.

Ea a completat că discontinuităţile în alocarea bugetară, dar şi toate procedurile birocratice obligatorii de justificare a fondurilor publice îi descurajează pe mulţi dintre medici să participe în program.

"Cu toate acestea, există zone în care medicii de familie sunt extrem de activi şi extrem de implicaţi şi nu numai că îşi mobilizează populaţia, dar efectuează şi serviciile de testare", a mai spus Carmen Ungureanu, precizând că astfel de cazuri sunt în special în regiunea Centru (judeţele Mureş, Covasna, Alba, Harghita, Braşov, Sibiu, Cluj).

Pe de altă parte, probleme sunt în zona de Sud a ţării, în mare parte în zona Bucureşti-Ilfov şi în zona Nord-Est.

Referindu-se la zona Nord-Est, coordonatorul programului a explicat că acolo nu poate spune că medicii nu s-au implicat adecvat, ci mai degrabă că acoperirea cu medici de familie este deficitară.

"De asemenea, există zone rurale care nu au medic de familie. Deocamdată nu avem soluţie. Încercăm să aducem programul cât se poate de aproape de femei, de beneficiari. (...) Unul din rolurile noastre este să identificăm punctele critice. Trebuie să găsim soluţii acolo unde medicii de familie nu doresc să se implice în program. Trebuie să găsim soluţii legislative permanente, adică reglementarea programului să fie continuă şi fără schimbări dramatice în legislaţie şi trebuie să asigurăm program coerent de la un an la altul", a mai spus Carmen Ungureanu.

Ea a mai explicat că testarea Babeş - Papanicolau nu depistează cancerul.

"Un test pozitiv nu înseamnă cancer, înseamnă leziuni. Pozitive sunt aproape şapte la sută dintre teste şi dintre acestea, 0,4 la sută sunt cancere. Obiectivul programului este depistarea cancerului în stadii precoce şi se urmăreşte creşterea incidenţei cancerului în stadii precoce. Dorim ca acest program să depisteze cancerul din timp, cât poate fi tratat şi vindecat", a mai spus Ungureanu.

Incidenţa cancerului de col uterin în România este de 34 de cazuri la 100.000 locuitori.

"Suntem primii, media europeană fiind 17 cazuri noi la 100.000 de locuitori. Decesele sunt, în România, 17 la 100.000 de locuitori, de asemenea mult peste media europeană care este cinci - şase decese la suta de mii de locuitori", a mai spus coordonatorul Programul naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin.

http://www.mediafax.ro/social/insp-40-din-medicii-de-familie-neinscrisi-in-programul-de-screening-pentru-cancerul-de-col-uterin-13926053

Avort ca pe vremea decreţeilor

România Liberă, 07 martie 2015

Medicii de la Maternitatea “Cuza Vodă” din Iaşi s-au confruntat cu un caz ca în vremea când avorturile erau interzise. O mamă în vârstă de 27 de ani, din Roman, gravidă în 16 săptămâni, a decis să întrerupă sarcina chiar cu mâna ei. Aceasta s-a folosit de o andrea sau o sondă pentru a-şi provoca avortul. Complicaţiile ce au urmat i-au pus viaţa în pericol. Femeia a suferit o hemoragie puternică şi o infecţie severă. Ea a fost transportată la Maternitatea “Cuza Vodă”, unde medici au fost nevoiţi să îi extirpe uterul.

“Pacienta a fost salvată şi este în ATI, cu grad foarte mare de probabilitate de a pleca în ordine de la noi. Acum se află într-o perioadă de recuperare şi va fi mamă la ceilalţi doi copii pe care îi mai are acasa. A fost anunţată Poliţia, iar femeia a recunoscut că şi-a produs singură avortul. Totul e ca pe vremea de acum zeci de ani în urmă. Important este că n-ar trebui să mai ajungem să avem astfel de cazuri”, a explicat dr. Iolanda Blidaru, managerul maternităţii.

Aceasta a punctat faptul că se ajunge în astfel de situaţii din cauza lipsei unei educaţii sanitare de care dau dovadă multe femei. “Încă mai întâlnim situaţii în care femeia recurge la gesturi disperate, la gesturi necugetate, pentru a-şi întrerupe o sarcină nedorită. Lucru care mă face să pun din nou în evidenţă şi în discuţie problema contracepţiei şi planificării familiale. Fără educaţia corespunzătoare şi fără informaţiile corespunzătoare nu se poate rezolva această chestiune. Sunt situaţii din acestea în care se pune în pericol viaţa femeii şi care ne arată că avem mult de muncit în ceea ce priveşte educaţia femeilor”, a mai subliniat doctor Blidaru.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/avort-ca-pe-vremea-decreteilor-370121