Revista presei din perspectiva de gen

16 Zile de Activism Împotriva Violenței asupra Femeii. Comunicat de presă - IPJ Caraș-Severin

Agerpres, 25 noiembrie 2014

Comunicat de presă - IPJ Caraș-Severin

În perioada 25 noiembrie-10 decembrie 2014, la nivel internațional, se derulează campania '16 Zile de Activism Împotriva Violenței asupra Femeii'. Campania are drept scop să atragă atenția la nivel local, național și global asupra diferitelor forme de violență cu care se confruntă femeile.

Întrucât violența este o încălcare a drepturilor omului, campania se desfășoară între două zile cu semnificație deosebită: 25 noiembrie — Ziua Internațională Împotriva Violenței Asupra Femeilor, respectiv 10 decembrie — Ziua Internațională a Drepturilor Omului.

Inspectoratul de Poliție Județean Caraș-Severin (și, desigur, Poliția Română) se implică în derularea campaniei '16 Zile de Activism Împotriva Violenței asupra Femeii', urmând a fi desfășurate, în intervalul menționat, în tot județul, activități de informare orientate asupra grupurilor țintă.

Noul Cod Penal tratează în mod expres violența în familie. Astfel în art. 199 — 'Violența în familie' se arată în cazul în care victima unei infracțiuni de omor, omor calificat, loviri sau alte violențe, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte este un membru de familie, maximul special al pedepsei aplicată pentru agresor se majorează cu o pătrime.

Victimele violenței în familie trebuie să știe că Legea Nr. 217 din 2003 (republicată) pentru prevenirea și combaterea violenței în familie prevede măsuri de siguranță care se pot lua în astfel de cazuri, între care: primirea victimelor în centre de primire în regim de urgență (adăposturi, a căror locație este secretă pentru publicul larg), obținerea de la instanță a unui ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri — obligații sau interdicții la adresa agresorului și în beneficiul victimei. Aceeași lege prevede și sancțiuni contravenționale.

Violența în familie se poate manifesta sub diverse forme: verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală. Tocmai de aceea și având în vedere că lucrurile care se petrec în spatele ușilor închise ale fiecărui cămin rămân în cele mai multe cazuri ascunse, este important ca fiecare dintre noi să acorde atenție victimelor tăcute ale abuzurilor (rude, prieteni, cunoștințe, colegi etc.).

Sunt câteva semne comune care pot fi observate la victimele violenței în familie:

* se tem în prezența agresorului, au un comportament rezervat și se străduiesc în permanență să-i facă pe plac acestuia și să-i îndeplinească toate dorințele;

* ce spune sau ce face abuzatorul este literă de lege pentru ele;

* nu au încredere în propriile idei și calități, se subapreciază fizic și intelectual, se tem să-și exprime părerile;

* își schimbă treptat felul de a fii, devin introvertite și triste;

* fac referiri la faptul că partenerul este gelos, că le urmărește și le bănuiește de infidelități închipuite;

* trebuie să spună mereu cu cine ies, unde și ce fac și să ceară permisiunea partenerului pentru orice;

* cu ajutorul îmbrăcămintei sau ochelarilor de soare ascund semnele violențelor fizice pe care le suportă, oferind explicații stângace, cum că ar fi căzut sau au avut un accident;

* lipsesc de la cursuri sau de la serviciu deseori, nemotivat;

* își vizitează foarte rar familia, întrerup legăturile cu prietenii și rareori ies în public cu partenerul abuzator;

* accesul la bani sau la proprietățile familiei este restricționat de agresor;

* sunt depresive și în unele cazuri au tentative de suicid.

Odată observate unele dintre aceste semne, sunt și câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta o victimă:

* vă puteți exprima îngrijorarea față de situația pe care bănuiți că o trăiește fără însă a-i da sfaturi și a vă implica în deciziile personale;

* nu o judecați și nu o forțați să vă spună ce se întâmplă în casă; lăsați-o pe ea să hotărască când și ce poate să vă dezvăluie;

* ajutați-o cu tot ce are nevoie dar nu condiționați ajutorul în nici un fel;

* ascultați-o și susțineți-i hotărârile.

Ori de câte ori bănuiți existența unui abuz intrafamilial, încearcă să discutați separat cu victima, să-i arătați că vă preocupă ce i se întâmplă și că sunteți alături de ea. Asigurați-o că sunteți gata să-i ascultați problemele și că lucrurile pe care vi le va dezvălui vor rămâne confidențiale. Sunt și cazuri în care victima nu dorește să vă implicați și nu dorește să se afle situația ei. Respectați-i decizia și spuneți-i doar că sunteți gata să ajutați la nevoie.

În cazul conflictelor familiale, poliția acționează în urma depunerii unei sesizări scrise la sediul unității de poliție de pe raza de domiciliu a victimei, în urma unui apel telefonic la ofițerul de serviciu al secției/unității de poliție locale, a unei solicitări prin Serviciul Unic pentru Apeluri de Urgență — 112 (care poate fi făcută de oricine are cunoștință de astfel de evenimente negative), a unei sesizări verbale făcută direct la agentul de poliție din dispozitivul de siguranță publică și patrulare sau se poate sesiza din oficiu.

De asemenea, victima trebuie să știe că poate sesiza cu plângere prealabilă penală organul de cercetare penală sau procurorul în astfel de cazuri.

COMPARTIMENTUL RELAȚII PUBLICE

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/11/25/comunicat-de-presa-ipj-caras-severin-16-03-27

Hunedoara. Femeile abuzate rup tăcerea de „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor”

Gazeta de Dimineață, 25 noiembrie 2014

Violenţa împotriva femeilor constituie orice act agresiv fundamentat pe diferenţa de gen, care rezultă sau care poate rezulta într-o vătămare sau suferinţă fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acte, coerciţia sau privarea arbitrară de libertăţi, indiferent dacă acestea apar în viaţa publică sau privată. Violenţa în familie poate să îmbrace forme diverse, mai mult sau mai puţin vizibile, precum violenţa fizică, psihologică, sexuală, economică şi socială.

Conform statisticilor, în România, una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către partenerul de viaţă. Cu astfel de cazuri se confruntă zilnic societatea, însă femeile abuzate de cele mai multe ori preferă să tacă și să sufere.

Gazeta de dimineață a identificat două povești de viață trăite de două tinere din Valea Jiului.

Pentru a le proteja identitatea, primei tinere îi vom spune Maria.

Viața Mariei nu a fost una ușoară. Femeia a trăit într-o familie unde a fost abuzată de la vârsta de cinci ani, chiar de tatăl său. Atunci a primit prima palmă de la tatăl ei care se afla sub influența băuturilor alcoolice, care a și pus-o la pământ.

„Venea acasă și ne trezea din somn, inițial nu avea treabă cu noi, dar pentru că încercam să o apărăm pe mama ne agresa și pe noi. Suntem trei surori și împreună am îndurat foarte multe, eu fiind mai mare încercam deseori să evit ca surorile mele să fie martore la abuzul mamei și le luam în brațe și le cântam. Am ajuns la vârsta de 13 ani, iar până atunci lucrurile au fost neschimbate, tatăl meu mi-a spus că sunt suficient de mare și că dacă vreau să locuiesc în acea casă, trebuie să-i plătesc chirie lunar. Mi-am luat primul job, femeie de serviciu și am început să mă întrețin. De nenumărate ori i-am spus mamei să plecăm, că ne vom descurca, însă ea nu a vrut să vină, iar până la urmă mi-am luat surorile și ne-am mutat de acolo pentru că nu mai suportam o astfel de viață”, a declarat, pentru GDD, Maria.

Tânăra spune că în urma violențelor a ajuns chiar la spital, însă nu s-a luat nicio măsură pentru tatăl agresor. Acum este la casa ei și spune că părinții ei sunt încă împreună, iar tatăl și-a mai schimbat comportamentul, însă ea a rămas cu o pată neagră în cartea copilăriei. Tânăra a conștientizat între timp că acel comportament al tatălui ei provine din familia lui și că el a rămas cu niște trăiri din copilărie imprimate în minte pe care le-a pus în aplicare ca fiind lucruri perfect normale.

O altă poveste este cea a unei tinere din Valea Jiului pe care am numit-o Daniela. Copilăria Danielei nu a fost abuzată atât de tare fizic, ci mai mult a fost vorba despre psihic, care i-a cauzat o traumă.

Are 23 de ani și a avut un tată vitreg violent. La început familia era una fericită, iar între copii nu se făceau niciun fel de diferențe. Odată cu trecerea timpului, alcoolul a adus o umbră în familia tinerei. Tatăl vitreg a început să consume tot mai des băuturi alcoolice și să o abuzeze fizic pe mama Danielei. Era traumatizant ca la vârsta adolescenței să asiști la scene de groază în care mama ta este pusă în tot felul de ipostaze limită, cu o armă albă în zona gâtului sau scoasă afară în frig.

Povestea tinerei nu se oprește aici, ea la rândul ei a trecut prin drama mamei sale. A ajuns la vârsta maturității și și-a găsit un partener de viață cu care visa să se căsătorească, până când și-a dat seama că acel bărbat avea un comportament similar cu al tatălui ei vitreg. După o perioadă în care nu a băgat în seamă comportamentul bărbatului, la o mică neînțelegere a fost agresată fizic. Momentan Daniela susține că nu se va întoarce la acel bărbat și această faptă a pus punct relației dintre cei doi și nu mai are de gând să se întoarcă la el.

În județul Hunedoara au primit servicii de specialitate în anul 2014, șase mame și nouă copii în centrele maternale ale DGASPC.

Cui se pot adresa persoanele agresate?

„Situația persoanelor, în general a femeilor, victimelor violenței în familie, în mod cert este o acțiune care se face prin instanță. Pe lângă plângerea pe care victima o face la poliție, trebuie să se adreseze la instanță, la judecătorie să solicite ordin de restricție referitor la agresor. Într-adevăr este o procedură care trebuie să urmeze anumiți pași din punct de vedere juridic, însă nu implică costuri. Persoanele în cauză trebuie să facă o cerere în care să specifice că sunt partea agresată și doresc să obțină un ordin de restricție pentru agresor, conform legislației se punctează foarte clar condiții pe care acesta trebuie să le respecte restricțile impuse de lege”, a declarat, pentru GDD, Ionela Lazăr, purtătorul de cuvânt al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara.

Intervenția primară în astfel de cazuri o fac autoritățile locale prin serviciile publice de asistență socială. În urma acțiunii în instanță, victima, în cele mai multe cazuri, femeia poate obține ca cel care a agresat-o să nu mai stea în aceeași locuință cu ea.

„Fiind această zi adresată persoanelor care sunt în astfel de situații mesajul de bază este să nu tacă. De la prima scenă de agresiune indiferent de care tip este, trebuie să iei măsuri, adică în primul rând acele medieri care se pot face atât prin intermediul administrațiilor locale, dar și al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru că totul pleacă de la disfuncționalități de comunicare în cuplu, probleme financiare care cauzează tensiuni în cadrul familiei și cauzarea de reacții nepotrivite în momente nepotrivite. Familiile pot depăși acest moment cu ajutorul psihologilor și a mediatorilor”, a mai spus Ionela Lazăr.

Conform reprezentanților DGASPC în județul Hunedoara există un adăpost pentru femeile abuzate la Deva și un centru la Hunedoara. Femeile care au curajul să se adreseze primesc consiliere juridică, psihologică, socială și îndrumare de specialitate.

În această campanie s-au implicat și reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Hunedoara care au încercat să aducă la cunoștința tinerilor ce înseamnă violenţa împotriva femeii și faptul că acest lucru reprezintă este un comportament indezirabil, anomic şi deviant. Tinerii hunedoreni de la Şcoala Generală Teliucu Inferior au fost informați în această zi despre cazul tinerei Malala Yousafzai care a avut îndrăzneala să susţină că şi fetele au dreptul la educaţie, motiv pentru care a fost împuşcată de talibani în cap. În 2014, Malala, la 17 ani, a devenit cea mai tânără laureată a Premiilor Nobel.

Iulia BĂLUȘĂ

http://gazetadedimineata.ro/comunitate/hunedoara-femeile-abuzate-rup-tacerea-de-ziua-internationala-pentru-eliminarea-violentei-impotriva-femeilor/