Revista presei din perspectiva de gen

Jumătate de secol de feminism pe micile ecrane: eroine care au nimicit tabuurile sexuale

Adevărul, 16 iulie 2014

De Bianca Dumitru,

„Urzeala Tronurilor“, „Totul despre sex“, „Seinfeld“, „Ally McBeal“, „Îngerii lui Charlie“, „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea“, „Mad Men“, „True Blood“ sunt serialele care, timp de 50 de ani, s-au luptat cu prejudecăţile pentru a desprinde libidoul feminin de eticheta pe care stătea scris cu litere de-o şchioapă „tabu“.

Sexualitatea feminină este din ce în ce mai des întâlnită în serialele de televiziune, care au început, treptat, să scoată femeile din umbra bărbatului, fâcând uneori o adevărată propagandă a sexului frumos.

Aruncând o privire restrospectivă asupra câtorva dintre cele mai îndrăgite seriale din ultimele cinci decade, este greu de trecut cu vedera felul în care, odată cu mentalitatea, s-a schimbat şi portretizarea femeilor pe micile ecrane.

acă în urmă cu 50 de ani, când a debutat serialul „Bewitched/ Ce vrăji a mai făcut nevasta mea“ (1964), abilităţile femeilor erau minimalizate de o societate care nu le putea stăpâni, în 2014, „Game of Thrones/ Urzeala Tronurilor“ schimbă regulile jocului, iar, nu de puţine ori, femeile ajung să domine bărbaţii.

„Game of Thrones/ Urzeala Tronurilor“ (2011 - )

„Urzeala Tronurilor“ este serialul care a scris istorie încă de la primele episoade. Atitudinea complicată pe care producătorii au abordat-o faţă de femei a mâniat nu o singură dată telespectatorii. Anul acesta, o scenă controversată de viol incestuos - care nu apărea în cărţile scrise de George R. R. Martin -, ai cărei protagonişti sunt fraţii Jamie şi Cercei Lannister, i-a nemulţumit pe fanii serialului.

Dar criticile nu se opresc aici, căci serialul produs de HBO exploatează sexualitatea feminină în fiecare episod. Cu toate acestea, scenele degradante de sex se află în balanţă cu momentele în care personajele feminine le domină pe cele masculine. De exemplu, la sfârşitul sezonului cinci, Daenerys Targaryan îi porunceşte lui Daario să se dezbrace în faţa ei, pentru a-l putea trata în aceeaşi manieră în care bărbaţii le tratează pe femei când le poruncesc să se culce cu ei.

Lumea din „Urzeala Tronurilor“ este, cu sigurnţă, o lume dură, însă, femeile din serial au învăţat, treptat, cum să obţină ceea ce-şi doresc, într-un mod nu foarte prietenos: Arya Stark a omorât, cu sabia, un bărbat, Ygritte a refuzat să se teamă la ameninţările unor canibali şi a ales să le ofere, în schimb, acelaşi tratament, iar Olenna Redwyne l-a ucis pe prinţul Joffrey, chiar în ziua nunţii acestuia. Shae a decis soarta lui Tyrion, când a depus mărturie împotriva lui la tribunal, iar Sansa a învăţat cum să-şi folosească feminitatea pentru a-l manipula pe Littlefinger.

„Bewitched/ Ce vrăji a mai făcut nevasta mea“ (1964 – 1972)

Forţa magică pe care femeile o pot avea asupra bărbaţilor este o convingere veche, regăsită în superstiţiile multor popoare. În „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea“, însă, vrăjitoarea există cu adevărat şi este întruchiparea unei tinere fete, proaspăt căsătorită. Asemenea basmelor, fata promisese să renunţe la puterile sale şi să se schimbe, pentru a putea trăi alături de oamenii de rând, pentru alesul inimii. Cu toate acestea, Samantha nu a putut rezista tentaţiei de a repara lucrurile pentru neajutoratul său soţ, stârnind inevitabil şi amuzamentul publicului.

Interpretată de seducătoare actriţă Elizabeth Montgomery, Samantha se perinda între două lumi: cea a muritorilor de rând, în care era o soţie modestă, şi cea a magiei, unde era o vrăjitoare în ţinute sexy, ce putea să zboare în jurul lumii după bunul plac sau să cureţe o casă întreagă în numai câteva momente.

Mai mult, Samatha avea şi un alter ego, o verişoară, jucată, de asemenea, de Elizabeth Montogomery, care nu ezita să o tachineze pe Samantha ori de câte ori rămânea în confortul propriului cămin, făcând treburi gospodăreşti.

Feminismul a jucat un rol important în serialul „Ce vrăji a mai făcut nevata mea“, care a pornit de la ideea că femeile, deşi incredibil de puternice, ajung să fie adesori minimalizate de o societate care nu le poate stăpâni.

„Mad Men“ (2007- 2015)

Deşi fanii „Mad Men“ au crezut, pentru o mare parte din timp, că asistă la decăderea personajului Don Draper, publicul serialului a fost, de fapt, martorul înălţării îndrăgitei Peggy Olson. De-a lungul a cinci sezoane, Peggy Olson „a făcut naveta“ între diferite ipostaze, mai ales în cele legate de relaţia sa cu Don Draper, directorul agenţiei de publicitate la care lucrează. Dacă la început îi cerea scuze pentru orice greşeală, Olson a ajuns să stea în scaunul şefului ei.

Din momentul în care Joan Harris a fost nevoită să-şi convingă medicul să-i prescrie contraceptive, producătorul Matthew Weiner şi-a asumat o misiune cel puţin riscantă: explorarea feminismului. Personajele Peggy Olson şi Joan Harris s-au folosit de două strategii diferite pentru a face faţă dominaţiei masculine de la locul de muncă. Peggy refuză să se folosească de aspectul fizic pentru a avansa în carieră (de fapt, îşi pune job-ul în pericol intrând într-o relaţie amoroasă cu un coleg), iar senzuala Joan are o aventură cu şeful ei şi seduce bărbaţii după bunul său plac.

Cu toate acestea, amândouă au avut de suferit de pe urma alegerilor făcute: Peggy este nevoită să-şi ascundă sarcina pentru a nu-şi pierde locul de muncă şi nu trece mult timp până când deplânge faptul că este singură la 30 de ani; lui Joan i s-a cerut să se culce cu un client pentru a salva agenţia de publicitate.

„Sex and The City/ Totul despre sex“ (1998 - 2004)

Serialul „Totul despre sex“ a fost foarte bine primit de publicul feminin, încă de la debut. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere sinceritatea şi naturaleţea cu care protagonistele abordau subiecte considerate, mai mult sau mai puţin, tabu.

Fiecare episod din „Totul despre sex“ îşi delecta publicul cu discuţii care ajungeau, de la vibratoare şi circumcizie, la o polemică despre care sunt cele mai potrivite poziţii de a face sex în spaţiu. Apoi, vorbele deveneau, aprope de fiecare dată, fapte.

Probabil orice femeie s-a regăsit la un moment dat într-unul dintre personajele din „Totul despre sex“: Samantha era la fel de emancipată sexual precum un bărbat, Miranda punea mereu munca înaintea bărbaţilor din viaţa sa, Charlotte era cea care visa la prinţul pe cal al, iar Carrie întrunea toate caracteristicile de mai sus.

Puterea lor de seducţie devenea intimidantă, iar bărbaţii care aveau norocul să facă parte din viaţa lor, de cele mai multe ori pentru o scurtă perioadă de timp, riscau să ajungă o jucărie veche. Că cele patru prietene au avut inimile frânte, e adevărat, dar s-au îmbărbătat rapid şi au mers mai departe.

Samantha, Miranda, Charlotte şi Carrie au fost cele care au eliberat femeile de constrângerea ideii că bărbatul este indispensabil, dar tot ele au subminat această idee, spre finalul serialului, când celebrul Mr.Right Now s-a transformat într-un simplu Mr. Right.

„Ally McBeal“ (1997 – 2002)

Ally McBeal este o avocată celibatară din Boston (SUA), care a mers pe drumul justiţiei doar pentru că iubitul său din tinereţe a ales această direcţie. Maternitatea şi căsătoria, cele două teme tratate aproape obsesiv în serial, sunt ambalate în ideile feminismului.

La începutul serialului, Ally dădea în judecată, pentru agresiune sexuală, un fost coleg, astfel de procese fiind cele mai comune cazuri cu care protagonista se confruntă pe parcursul carierei de avocată. Fustele mini, pe care Ally obişnuia să le poarte la tribunal, au făcut adeseori subiectul unor ironii de fineţe.

Când o femeie spune nu, înseamnă nu – aceasta este lecţia pe care creatorul serialului „Ally McBeal“, David E. Kelly, a vrut să ne-o transmită în episodul în care colega de cameră a lui Ally a fost nevoită să apeleze la forţa fizică după o întâlnire care nu a decurs conform aşteptărilor sale.

„Seinfeld“ (1989 – 1998)

Elaine Benes poate candida cu uşurinţa la titlul de cea mai revoluţionară eroină feminină dintr-un serial de televiziune, fie şi numai pentru firea egoistă, asociată adeseori cu partea masculină. Elaine era hotărâtă în orice aspect, dar, în acelaşi timp, femină, amuzantă şi sexy.

Chiar dacă glumele ce vizau sexualitatea feminină nu erau un aspect des întâlnit în anii '90, „Seinfeld“ a făcut acest pas: în episodul „The Contest“, Elaine participă la o competiţie a bărbaţilor – pe care o pierde –, al cărui învingător era cel care rezista cel mai mult fără să se masturbeze.

Dacă publicul a învăţat o lecţie importantă de la Elaine Benes este că, până la urmă, umorul bărbaţilor nu este chiar atât de diferit de cel al femeilor. Acelaşi lucru se aplică şi în ceea ce priveşte viaţa sexuală.

„Charlie's Angels/ Îngerii lui Charlie“ (1976 – 1981)

Mesajele transmise de serialul care a influenţat apariţia unui nou gen de televiziune, cunoscut sub numele de „Jiggle TV“, au atins ambii poli: trei detective de neoprit erau controlate de vocea din difuzor a unui bărbat.

Serialul „Îngerii lui Charlie“ a mers pe ideea că succesul în carieră nu ar trebui să facă femeile să renunţe la a mai fi atrăgătoare şi feminine. Eroinele lui Charlie reuşeau acest lucru chiar şi când se luptau sau trăgeau cu arma.

http://adevarul.ro/entertainment/tv/feminism-micil-ecrane-eroine-nimicit-tabuurile-sexuale-1_53c57e010d133766a87797a7/index.html