Revista presei locale

/Timp Online,http://www.timponline.ro/fortareata-colibita/#bookmark

Hidrocentrala de pe hârtie de la Colibiţa ridică tensiunea proprietarilor de pensiuni

Primăria Bistriţa Bârgăului a găzduit, joi, o dezbatere publică pe tema construirii unei hidrocentraleprin pompare în amonte de lacul de acumulare de la Colibiţa, practic o confruntare între autorităţile locale, dornice să facă investiţia care ar aduce mai mulţi bani la bugetul local, şi proprietarii de vile şi pensiuni din jurul lacului care se opun lucrărilor de teama că vor pierde turişti.

Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a spus audienţei că, pentru această investiţie, a fost dat deja un acord de principiu din partea administraţiei locale şi a Consiliului Local Bistriţa Bârgăului. El a prezentat la început şi care au fost argumentele Consiliului Local în momentul în care a decis să dea un astfel de acord.

“Interesul nostru, al Consiliului Local Bistriţa Bârgăului, nu este acela de a distruge Colibiţa. Este un Plan Urbanistic General al acestei zone, s-au cheltuit miliarde în timp pentru această zonă. Avem studii de fezabilitate pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare în această zonă. Ce am văzut noi oportun la această investiţie pe care vor să o facă investitori norvegieni şi suedezi? Se va electrifica partea dreaptă a lacului. Piatra care se va exploata va fi pusă pe drumuri. Nu o va duce nimeni în Suedia şi Norvegia. Vom concesiona pentru investiţie o păşune, dar Ministerul Agriculturii ne obligă să punem la dispoziţa satului alta. Acum avem doar o potcoavă. Ne mai trebuie încă trei, calul şi căruţa. La autorizare, proiectul depăşeşte 200 de milioane de euro, iar de aici noi am obţine o un milion de lei, bani cu care am putea face o dezvoltare mult mai amplă a Colibiţei, cu asfaltări, cu apă, cu canalizare, atât a Colibiţei, cât şi a comunei Bistriţa Bârgăului. Noi, CL, nu am dat altceva până acum decât un acord de principiu.  Dacă o să primim avizul de al Apele Române şi de la Mediu, putem merge mai departe, dacă nu, nu. Ne-am văzut şi noi interesele. Să nu aveţi impresia că o ducem aşa de bine din taxe şi impozite. Se încasează doar 450.000 de lei. Plătim la cele patru şcoli şi grădiniţe 150.000 de lei pe an. La persoane cu handicap le dăm 150.000 de lei, la iluminatul public încă 100.000 de lei, iar la salubritate încă un 100.000 de lei. Nu ne putem permite să dăm cu piciorul la un proiect de anvergură. Sunt convins că pe unii îi deranjează. Şi dacă se va face hotelul de la Colibiţa (acum în paragină -n.r.) sunt convins că v-ar deranja fiindcă aţi pierde potenţiali turişti. Îmi cer scuze, nu vreu să deranjez pe nimeni”, a spus Vasile Laba.

Primarul a mai spus că, din pădurile comunei, se taie circa 28.000 -30.000 de metri cubi de lemne în fiecare an. Din aceste exploatări, Primăria Bistriţa Bârgăului obţine un milion de lei anual. “Ar însemna să nu tăiem 18-20 de ani pădure dacă primim un milion de lei de la hidrocentrală pentru emiterea autorizaţiei de construcţie. Ar fi enorm pentru noi. Noi nu vrem să distrugem Colibiţa”, a spus Laba.

Proiectantul hidrocentralei a spus că investiţia nu este o noutate pe plan modial, Japonia având 44 de hidrocentrale de acest tip, toate de puteri mari. “Sistemul presupune să existe un lac într-o zonă cât mai înaltă pentru ca, prin deversarea apei din partea de sus în partea de jos, să se producă energie mecanică şi apoi electrică. Sub raportul esteticii, investiţia presupune şi o parte subterană. La minus 16 metri va fi montat un sistem hibrid de pompă şi de turbină şi deasupra va fi o clădire de circa două etaje. Putem să-i dăm un aspect estetic deosebit fără să stricăm estetica zonei. În timpul zilei, canalul din partea de sus unde vom avea acumularea de bază va fi deversată în lac după ce va trece prin turbină şi prin canalul de liniştire, iar pe timpul nopţii apa este absorbită din lac şi urcată înapoi în lacul de sus. Între lacul de sus – într-o păşune de calitate a patra -  şi partea de jos va exista o conductă prin străpungere, o galerie care va avea un diametru de 4,7 metri. Nu va deranja pe nimeni. Nu ne vom extinde în zona păduroasă. Pentru păşune se vor primi anual nişte sume foarte mari dacă investiţia se va realiza. Nu vom avea zgomote la exterior. Hidroagregatul care va produce zgomot va fi la minus 16 metri. În aval noi producem un efect pozitiv în caz de inundaţii fiindcă stocăm o parte din apă. O astfel de investiţie este extrem de importantă pentru echilibrarea sistemului energetic naţional pentru că noaptea nu mai sunt consumatori. Avem foarte multe fabrici care noaptea nu funcţionează şi noaptea nu ai cui da energie electrică. Noi o consumăm noaptea şi o producem ziua. Suma investită va depăşi 200 de milioane de euro, iar banii vor veni printr-un fond de investiţii şi ca atare nu cred că e cazul să ne legăm de o iniţiativă sau de alta. Importantă este iniţiativa şi dezvoltarea comunităţii locale. Acest lucru trebuie să primeze”, a explicat proiectantul.

De partea investiţiei a fost şi Dorin Stoian, directorul Comelf Bistriţa. “Mă aflu aici pentru că am oarecare cunoştinţe în domeniul energetic şi, printr-o întâmplare fericită, în noiembrie 2011, am fost invitaţii prefectului de Kassel  atât eu, cât şi primarul Vasile Laba. Prefectul ne-a arătat atunci hidrocentrala de la Valdek, hidrocentrală cu care se mândreau. Problema hidrocentralelor cu pompaj de noapte este să stocheze energia produsă în excedent fiindcă noaptea energia e foarte ieftină. Dacă nu reuşim să o stocăm, dereglează sistemul energetic naţional. Proiect de centrală cu pompaj de noapte e făcut la Tarniţa. E un proiect foarte atrăgător, dar naţiunea română nu are bani să o finanţeze. Ca să se facă pompaj de noapte trebuie să se întâmple două lucruri în acelaşt timp. Trebuie să existe un lac suficient de mare din care să pompezi noaptea într-o acumulare care trebuie să fie la o înălţime cât mai mare faţă de nivelul de retenţie al lacului. (…) Centrala de pompaj de la Valdek a fost iniţial făcută de Hitler. Acest lucru se pot face în zone în care sunt îndeplinite două condiţii: o acumulare la bază suficient de mare şi o înălţime suficient de mare care să poată prelua o cantitate mare de apă. Pe un vârf va trebui făcută o escavaţie şi un lac de acumulare ca să înţeleagă toată lumea. (…) De ce vin norvegienii? Pentru că ei nu au au acest relief, dar ei ştiu să facă tunele de 24 de km, ceea ce înseamnă că oamenii aceştia nu se tem să facă o galerie de 5 km. Eu nu am niciun interes aici, am vrut doar să explic din punct de vedere tehnic”, a spus Dorin Stoian.