Revista presei locale

Teme de mediu

Dosarul Roşia Montană, ţinut la sertar de Parchet

Un dosar întocmit pentru încălcarea secretului de stat şi fapte de corupţie, de negăsit. Procurorii militari au demarat acum mai bine de zece ani o anchetă la Roşia Montană în urma unei sesizări făcute de SRI. Ancheta avea în vedere infracţiuni împotriva siguranţei naţionale şi fapte de corupţie. Fostul procuror general Joiţa Tănase a dispus ca dosarul să stea la sertar luni în şir. Abia după ce a fost eliberat din funcţie, dosarul a ajuns la Parchetul Naţional Anticorupţie – PNA, actuala Direcţie Naţionala Anticorupţie – DNA.
Oficiali români, amicii RMGC. Institutul de Cercetări Geologice şi Mineralogie a fost privatizat în 1995, noul proprietar dobândind mai multe date privind resursele din perimetrul şi extraperimetrul Intreprinderii Miniere Roşia Montană care era administrată de Regia Aurului şi Cuprului Deva – RAC, structura din cadrul Ministerului Industriilor şi Comerţului. În 1996, Gîf Deac, fost ministru secretar de stat in Ministerul Industriilor şi Comerţului, unde răspundea de minerit, a fost numit ambasador al României în Australia, unde l-a cunoscut pe Vasile Frank Timiş. Timiş, cunoscut drept "tăticul” afacerii de la Roşia Montană, un controversat om de afaceri, şi care fusese condamnat pentru trafic de heroină. Gîf Deac l-a recomandat pe Timiş unor oficiali de rang înalt din instituţiile româneşti care aveau ca activitate mineritul. Aşa a ajuns Vasile Frank Timiş să încheie printr-o firmă off-shore un protocol de cooperare cu RAC Deva. Acest protocol avea ca obiect crearea unei companii mixte care să reexploreze printr-o tehnologie avansata reziduurile aurifere aflate in perimetrul de 12 km patrati ai minei Rosia Montana, reziduuri care rezultasera din exploatarile anterioare. Astfel, in 1997, s-a incheiat un contract pentru infiintarea societatii Rosia Montana Gold Corporation – RMGC. La acea data, patrimoniul minei Rosia Montana a fost evaluat la aproximativ 1,5 miliarde de lei, mina continuand sa fie ineficienta din punct de vedere economic si subventionata de stat inclusiv in 2002. Una din principalele activitati de explorare a zonei miniere a constat in extragerea unei cantitati de 80 de tone de minereu care a fost trimisa in containere in Australia pentru a fi expertizata de una dintre cele mai cunoscute firme din lume. Rezultatele expertizei minereului exportat au aratat un continut important de aur si argint, firma din Australia eliberand si certificate incontestabile in acest sens. Serviciul Roman de Informatii – SRI a incercat sa identifice locurile din care au fost prelevate aceste probe, pentru ca exista suspiciunea ca acestea fusesera extrase din afara perimetrului de 12 km patrati ai minei Rosia Montana, insa fara rezultat. Intre Parchete. La Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General s-a deschis in 2003, in urma unei sesizari facute de SRI, un dosar legat de infractiuni impotriva sigurantei nationale si fapte de coruptie. In prim-plan era un maior din cadrul Direcţiei Topografice din Ministerul Apărării Naţionale, care, după ce a demisionat din minister, a fost angajat ca director la una dintre firmele lui Frank Timiş. Fostul maior a inceput sa culeaga date topometrice si topografice, videograme si fotograme ale Roşiei Montane, zona in care se aflau si obiective militare. Aceste date obtinute de fostul ofiter fusesera intre timp declasificate si nu mai erau secret de stat, astfel ca fostul maior s-a ales cu neinceperea urmaririi penale. Cu toate acestea, procurorii militari care au lucrat la acel dosar au gasit si date legate de savarsirea unor acte de coruptie, inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals. Acest dosar trebuia trimis catre DNA, care atunci se numea Parchetul National Anticoruptie, insa fostul procuror general Joita Tanase a cerut procurorului militar care anchetase cazul sa pastreze dosarul in sertar pana la noi dispozitii. Joita a mai cerut anchetatorilor si intocmirea unei note care trebuia trimisa prim-ministrului de atunci, Adrian Nastase. Abia in octombrie 2003, dosarul a fost declinat la PNA, după schimbarea din funcţie a lui Joiţa Tănase. Am solicitat DNA să identifice acest dosar si sa precizeze ce masuri s-au luat. Răspunsul a fost că dosarul nu putea fi identificat, de parcă procurorii militari ar fi trimis PNA mii de dosare în octombrie 2003. Nici la Parchetul General dosarul nu a fost de găsit. În schimb, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din acea perioadă flutură pe sub nas anchetatorilor, atunci când era chemată pentru declaraţii şi refuză să vină, tocmai nota pe care Joiţa Tănase o ceruse procurorilor militari. /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73198

Mijloacele de intervenţie în caz de dezastre naturale, prezentate de pompieri

Pompierii deschid, astăzi, porţile instituţiei pentru a prezenta hunedorenilor mijloacele de intervenţie în caz de dezastre naturale, marcând astfel Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. „Pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara este o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare al cetăţenilor asupra tipurilor de risc naturale ce pot produce catastrofe şi să promoveze o cultură unitară la nivelul judeţului de reducere a riscului de dezastre naturale”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, căpitan Anemona Doda. Astfel, evenimentul va avea loc atât la sediul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, cât şi sediile subunităţilor subordonate. Vor fi prezentate mijloacele de intervenţie în caz de dezastre naturale, modul de folosire al acestora, precum măsurile de prevenire specifice tipurilor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă, respectiv modul de comportare ce trebuie adoptat în asemenea situaţii. /Glasul Hunedoarei HD http://www.glasul-hd.ro/Mijloacele-de-interven%C5%A3ie-%C3%AEn-caz-de-dezastre-naturale-prezentate-de-pompieri_16_15240.html

Disponibilizări la Complexul Energetic Hunedoara

În urma unui program de restructurare, până la finele anului, vor fi disponibilizaţi 300 de angajaţi de la Termocentralele  Mintia şi Paroşeni şi 150 din cadrul diviziei miniere aflate sub tutela Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Se pare că primii pe listă sunt cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare, dar şi cei care s-au oferit singuri să fie disponibilizaţi. „Acum facem această analiză şi se va aplica în decembrie sau cel târziu în ianuarie, anul viitor. Cert este că plecările vor fi pe cale amiabilă, iar în momentul de faţă se fac analize asupra personalului. Deocamdată, aşteptăm să vedem cine se va înscrie pe listă şi apoi o vom finaliza noi. Conform contractului colectiv de muncă, fiecare disponibilizat va beneficia de salarii compensatorii, care diferă în funcţie de tranşele de vechime”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Aceste diponibilizări, mai spune el, se vor resimţi şi în preţul Megawatt-ului, care va scădea, ca o consecinţă a diminuării fondului de salarii cu circa 6-7 procente. De asemenea, Andronache a mai specificat faptul că din minerit vor mai exista şi alte plecări, dar după finalizarea investiţiilor propuse de către conducerea complexului. /Mesagerul Hunedorean HD http://www.mesagerulhunedorean.ro/disponibilizari-la-complexul-energetic-hunedoara