Revista presei

Bretea Strei: un pod s-a prăbușit cu două mașini pe el NEWS ALERT

Un pod peste râul Strei s-a prăbuşit în localitatea Bretea Strei. În momentul ruperii structurii pe pod se aflau două automobile. Potrivit căpitan Anemona Doda, purtător de cuvânt al ISU Hunedoara, surparea podului a fost cauzată de ruperea unuia din pilonii de susţinere. /Ziarul Hunedoreanului HD , http://zhd.ro/bretea-strei-un-pod-s-prabusit-cu-doua-masini-pe-el-news-alert/

Teme de mediu

Proiectul gestionării deşeurilor, investiţie pentru un mediu mai curat

Începute în luna noiembrie 2011, lucrările pentru realizarea depozitului zonal de deşeuri şi a staţiei de tratare mecano-biologică de la Sânpaul au fost finalizate conform graficului de execuţie la 15 august 2013 şi recepţionate, la începutul lunii decembrie 2013, de Consiliul Judeţean Mureş.

Proiect de 45,2 milioane de euro

Lucrările au fost realizate de asocierea dintre societăţile Hidroconstrucţia SA, Iridex Group SA şi Argif SRL şi au fost parte a proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş”, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate”, Domeniul Major de Intervenție 2.1 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor” și are o valoare de 45,2 milioane de euro.

Operatorul, stabilit prin licitaţie

Potrivit managerul de proiect din partea Consiliului Judeţean Mureş, Radu Spinei, procedurile necesare licitaţiei pentru desemnarea operatorului de la depozitul de la Sânpaul au demarat în ianuarie 2014. „Delegarea operării nu se poate atribui direct, aceasta trebuie să urmeze cutumele procedurii standard a achiziţiilor publice. Estimez ca în primul semestru al anului 2014 să avem operatorul. Aici cel puţin la Sânpaul, la Cristeşti – Vălureni va fi altă discuţie. Avem nevoie de operator la depozit, la staţia de tratare mecano-biologică şi la staţia de sortare, transfer, compostare de la Cristeşti. Pentru celula 1 am estimat o durată de viaţă de cinci ani pentru nevoile întregului judeţ. Rămâne de văzut dacă previziunile cantităţilor de deşeuri au fost corecte, pentru că noi nu ne-am putut baza decât pe nişte previziuni, nefiind nicio cantitate de deşeuri cântărită de alţi operatori. După ce vom începe cântărirea vom şti exact dacă vor fi cinci ani, şase sau şapte ani”, a declarat Radu Spinei.

Infrastructura, realizată de Consiliul Judeţean

După toate estimările, în cazul în care nu vor exista contestaţii sau alte evenimente neprevăzute, în termen de aproximativ şase luni de la demararea licitaţiei, operatorul îşi va începe activitatea. „După ce se aprobă lansarea în SEAP, urmează demararea licitaţiei pentru desemnarea operatorului, pentru că la acest tip de proiect noi nu putem avea operatorul nostru cum e de exemplu la apă. Personal, consider că ar fi fost mult mai benefic dacă prevederile legale ar fi fost de aşa natură încât să permită înfiinţarea unui operator în cadrul ADI Ecolect, unde sunt asociate toate autorităţile publice locale din judeţ, care să obţină licenţele necesare de funcţionare în paralel cu realizarea investiţiilor din proiect şi care să administreze cel puţin operarea depozitului zonal. În această ipostază, imediat după semnarea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, poate chiar din ziua următoare, operatorul ar fi putut să îşi înceapă activitatea. Dar aşa, trebuie să aşteptăm un interval de timp de aproximativ şase luni necesar atribuirii contractului de operare. Acest punct de vedere l-am susţinut şi în discuţiile purtate cu reprezentanţii Ministerului Mediului. Desigur, nu avem ce face şi vom respecta prevederile legislative în vigoare”, a arătat Radu Spinei. „Infrastructura aferentă depozitului zonal a fost realizată de către Consiliul Judeţean Mureş: drum de acces, alimentarea cu energie electrică, suplimentarea puterii electrice referitor la utilităţi, depozitul cu toate accesoriile necesare, drumuri interioare, alimentare cu apă, utilaje, echipamente, clădire administrativă, cântar, staţie proprie de epurare levigat, atelier auto, staţie de carburanţi, etc. E ca un apartament la cheie, operatorului i se pune la dispoziţie tot ce are nevoie pentru funcţionare . El nu trebuie decât să vină cu echipa de lucru şi să preia amplasamentul”, a mai punctat reprezentantul Consiliului Judeţean Mureş.

Monitorizare atentă

Investiţiile în cadrul proiectului, destinate construirii depozitului zonal şi instalaţiei de ztratare mecano-biologică au fost realizate pe un amplasament situat în extravilanul comunei Sânpaul, pe o suprafaţă totală de aproximativ 40 de hectare. Procesul tehnologic va începe cu cântărirea tuturor maşinilor care intră în obiectiv, astfel încât să existe o evidenţă cât mai clară  a cantităţilor de deşeuri trimise la depozit în vederea emiterii facturilor. „Toate maşinile vor fi supuse procesului de cântărire, informaţiile colectate vor intra într-o baza de date care ne va permite să cunoaştem  în mod real cantităţile de deşeuri generate şi provenienţa lor. În funcţie de aceasta, se va întocmi şi factura pentru fiecare operator”, a menţionat Radu Spinei.

Staţia de tratare mecano-biologică, punct-cheie

Unul din punctele-cheie ale obiectivului este Staţia de tratare mecano-biologică. „Aici, totul se va face mecanizat. Avem două linii identice de procesare. După recepţie, deşeurile vor fi tocate şi separate mecanic. Fracţia cu granulaţia mai mare de 80 milimetri va fi trimisă apoi direct pe depozit, iar fracţia cu granulaţie mai mică, dar cu un conţinut biodegradabil ridicat, va fi trimisă la tratare biologică. În urma prelucrării mecacano-biologice a deşeurilor înainte de depozitare, vom reduce substanţial atât cantitatea de deşeuri care se elimină prin depozitare cât şi emisiile de levigat şi biogaz, conformându-ne astfel cu cerinţele legislaţiei privind gestionarea deşeurilor. Există şi un separator magnetic care la un moment dat separă metalele, care vor fi scoase din flux. Totul va fi controlat automat de la un post de control SCADA cum îi spunem noi în termeni tehnici, care va controla tot fluxul de producţie, inclusiv senzorii de temperatură, de căldură, sistemul de ventilaţie, etc. Sunt tare mândru de ceea ce am reuşit să facem aici”, a mărturisit managerul de proiect din cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

Analize în laborator propriu

În cadrul depozitului va funcţiona şi un laborator propriu de analiză, unde proprietăţile deşeurilor vor fi atent monitorizate. „Proiectul respectă normele cele mai riguroase de protecţie a mediului. Aici vor fi făcute analizele deşeurilor care se aduc la depozitare, cu scopul de a vedea dacă ele corespund normelor. Din fiecare transport se va lua mostră care va fi analizată cu scopul ca deşeurile să corespundă normelor de depozitare. De asemenea, se vor face analize şi la partea de compost. Marele beneficiu al acestui laborator este că aici se pot face orice tip de analize de care avem nevoie, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să apelăm la laboratoare din exterior”, a explicat Radu Spinei.

Tratarea biologică, realizată în două etape

O altă operaţiune este cea de tratare biologică, care se va realiza pe o platformă asfaltată, de 36.860 metri pătraţi, în două etape. „Prima fază de descompunere biologică intensă se va face prin aplicarea tehnologiei Gore Cover. Deşeurile sub 80 milimetri aduse din hală vor fi aşezate în nouă padocuri de circa 830 metri cubi şi acoperite cu o membrană din material plastic fixată pe pereţii laterali ai padocului, care va asigura crearea unui mediu aproximativ etanş. Acest sistem de compostare funcţionează prin introducerea forţată a aerului în deşeurile care trebuie compostate. Sub fiecare padoc se găsesc două canale care au rolul de a introduce aer în material şi de a colecta levigatul care este dirijat spre rezervorul de levigat, proces care durează circa patru săptămâni. Faza a doua de maturare de pe platforma asfaltată constă în organizarea a 23 de grămezi trapezoidale neacoperite având un volum de circa 570 metri cubi fiecare. Procesul durează circa opt săptămâni timp în care grămezile vor fi întoarse o dată pe săptămână cu ajutorul unui încărcător frontal”, a menţionat Radu Spinei.

Celula 1, capacitate de 1,25 milioane metri cubi

Depozitul a fost gândit pentru o capacitate totală de 5 milioane metri cubi. Momentan, a fost realizată o singură celulă, care ocupă o suprafaţă de şapte hectare şi are o capacitate de depozitare de circa 1,25 milioane metri cubi, urmând ca în viitor, odată cu umplerea celulei 1 să fie demarate lucrări la celelalte celule. „Capacitatea totală proiectată pentru depozit este de 5 milioane metri cubi. În această etapă a proiectului s-a finanţat doar construcţia primei celule, de 1,25 milioane metri cubi, urmând ca pe măsură ce ne vom apropia de umplerea ei, să realizăm alte celule deoarece avem teren suficient pentru o dezvoltare ulterioară. Cum o vom face, rămâne de văzut: fie vom accesa altă finanţare, fie din resurse proprii sau vom găsi o altă modalitate. Aici, pe amplasamentul de la Sânpaul, avem spaţiul necesar pentru a dezvolta încă două celule, până la capacitatea totală de 5 milioane metri cubi”, a subliniat Radu Spinei.

Protecţia mediului, obiectiv prioritar

Depozitarea deşeurilor se va face respectând toate normele europene aflate în vigoare şi transpuse în legislaţia naţională, astfel încât mediul să fie protejat în proporţie de 100%. „De exemplu construirea celulei depozitului. Noua tehnologia de construire a depozitelor de deşeuri pune un accent special pe protejarea mediului, nimic din ceea ce rezultă în urma activităţii depozitului nefiind lăsat la întâmplare. Doar pentru impermeabilizarea celulei depozitului se folosesc cinci straturi distincte de materiale. Avem un prim strat de impermeabilizare din lut, jos, la baza celulei. Peste el vine un material special, numit geocompozit bentonitic. E ca un covor gros care are înăuntru o substanţă care în contact cu umezeala devine ca betonul, astfel încât să ecraneze orice înfiltraţie de sus în jos în sol. Peste geocompozitul bentonitic urmează un material geosintetic, care e ca un linoleum gros de un deget, peste acesta avem un material geotextil de protecţie şi peste geotextil am un strat de pietriş de o jumătate de metru. Pe fundul celulei, deasupra geosinteticului şi sub pietriş avem un sistem de conducte de canalizare, cu perforaţii în ele, destinate colectării levigatului, cea mai nocivă substanţă care este generată de un depozit. Pietrişul permite scurgerea lichidului în jos, care e captat prin reţeaua de canalizare şi scos în afara celulei depozitului şi dus la staţia de epurare. În paralel cu acest sistem de canalizare levigat mai există un alt sistem perimetral de conducte care colectează apa pluvială, apa nepoluată, şi o conduc către bazinul de incendiu de unde se deversează apoi într-un colector natural”,  a precizat reprezentantul Consiliului Judeţean Mureş. „Toate aceste măsuri au fost luate tocmai în scopul protejării mediului şi sănătăţii populaţiei”, a completat Radu Spinei.

Tratament special pentru biogaz

În apropierea celulei 1 a fost construită şi o staţie de tratare a biogazului, unde acesta va fi neutralizat. „Biogazul, alături de levigat, este un alt produs al activităţii unui depozit şi rezultă tot în urma descompunerii componentei biodegradabile din compoziţia deşeurilor. Acest gaz de depozit poate avea un conţinut ridicat de metan, motiv pentru care este obligatorie controlarea deversării lui în atmosferă. În momentul în care vom avea o anumită înălţime a masei deşeurilor, vom pilona tuburile de captare a biogazului. În momentul în care ele ajung să fie acoperite de deşeul care se înalţă, le mufăm progresiv, astfel încât aceste tuburi de colectare biogaz să ajungă până în partea superioară a corpului depozitului. În faza de închidere a depozitului, reţeaua de puţuri de captare biogaz se va conecta la instalaţie de tratare biogaz care este deja pregătită  în vecinătatea celulei 1. Rolul acestei instalaţii este acela de a arde metanul înainte ca acesta să ajungă în atmosferă, afectează stratul de ozon şi generează efectul de seră. Consider că nu vom avea foarte mult biogaz având în vedere că vom neutraliza o bună parte din componenta biodegradabilă în Staţia de tratare mecano-biologică. E prima din România care s-a construit, iar rolul ei este de a ne atinge ţinta de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile care se elimină prin depozitare”, a arătat Radu Spinei.

Investiţia de la Cristeşti – Vălureni, în conservare

O altă componentă importantă a proiectului este Staţia de transfer, sortare şi compostare a deşeurilor construită în Cristeşti – Vălureni. Deşi finalizat, obiectivul nu poate fi, deocamdată, utilizat din cauza lipsei drumului de acces şi a utilităţilor, investiţii care au fost asumate de Primăria Târgu-Mureş. „Nu putem licita operarea până nu vom avea drumul de acces şi utilităţile aduse la amplasament. Conform contractului de asociere, aceste investiţii cad în sarcina Primăriei Târgu-Mureş. Regulile colaborării au fost stipulate într-un contract de asociere, în care se prevede explicit obligaţia fiecărei părţi şi semnat de toate cele 102 autorităţi publice locale din judeţul Mureş, deoarece acest proiect este destinat tuturor cetăţenilor judeţului Mureş. În cadrul proiectului, cele mai mari obligaţii şi le asumă Consiliul Judeţean tocmai pentru a degreva de poveri fiscale prea mari ceilalţi parteneri. În cadrul asocierii, Municipiul Târgu-Mureş, autoritatea publică locală care beneficiază în cadrul proiectului de cele mai mari investiţii directe, s-a angajat că pune la dispoziţie un terenpe care să fie construite staţiile de sortare/transfer şi compostare  şi realizarea drumului de acces şi a utilităţilor necesare funcţionării obiectivului – alimentarea cu apă, canalizare şi energie electrică. Ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat într-un interval de patru ani”, a precizat Radu Spinei.

Depozitele neconforme, închise

O altă componentă importantă a proiectului a constat în închiderea depozitelor municipale neconforme din Târgu-Mureş, Reghin, Luduş, Iernut şi Sovata. „Lucrările de închidere respectă normele de închidere prin procedură complexă a depozitelor, cu accent pe controlulul emisiilor de levigat şi biogaz. Lucrările de închidere au fost finalizate la patru din cele cinci depozite care fac obiectul închiderii în cadrul proiectului, respectiv depozitele de la Reghin, Luduş, Iernut şi Sovata. La depozitul de deşeuri Târgu-Mureş – Cristeşti, datorită cantităţilor suplimentare de deşeuri aflate pe amplasament, s-a impus modificarea soluţiei iniţiale de închidere, fiind necesară o închidere în două etape,cu o perioadă intermediară de urmărire a tasărilor. Până în prezent, au fost finalizate lucrările de închidere aferente primei etape, termenul de finalizare al închiderii fiind amânat pentru luna iulie 2014”, a conchis Radu Spinei.

Mediu mai bun pentru comunitate

„Am pornit de la identificarea unei nevoi. Necesitatea unei administrări cât mai eficiente a deşeurilor în judeţul Mureş ne-a dat ideea de a demara un proiect dedicat protecţiei mediului, proiect prin care să creăm o oportunitate de dezvoltare durabilă pentru judeţ şi să punem în felul acesta temelii cât mai solide pentru proiectele similare ce vor urma. Prin iniţiativa Consiliului Județean Mureș şi printr-o investiţie substanţială în proiect cu sprijinul Uniunii Europene dorim să oferim un mediu mai bun comunităţii şi un judeţ mai curat ce-şi administrează resursele într-o manieră responsabilă şi durabilă.”

Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. /Zi de Zi Mureş, http://www.zi-de-zi.ro/proiectul-gestionarii-deseurilor-investitie-pentru-un-mediu-mai-curat/