Revista presei

ANAR: Debitele râurilor vor fi în creștere în 16 bazine hidrografice

Debitele râurilor vor fi în creștere din cauza efectului combinat al precipitațiilor lichide prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, propagării și evoluției formațiunilor de gheață pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Suceava, Moldova, Bistrița, Bârlad și Prut, bazinele superioare ale Mureșului și Oltului, pe râul Șiret și pe cursurile inferioare ale Vedei și Argeșului.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Națională 'Apele Române'(ANAR), pe râurile din bazinul superior al Timișului și pe cele din Dobrogea, debitele vor fi staționare, iar, pe celelalte râuri, debitele vor fi în scădere. Din cauza lichide prognozate, precum și în urma dislocării podurilor de gheață, pe fondul temperaturilor ridicate, se vor produce creșteri mai importante de niveluri și debite pe unele sectoare de râu din estul țării, precum și din sudul țării, în bazinele Vedei, Neajlovului și Sabărului, fără a fi atinse cotele de apărare în următoarele zile. Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) existente în bazinele Siret, Prut, bazinele superioare ale Mureșului și Oltului și pe cele din Dobrogea, vor fi în diminuare, restrângere și chiar eliminare. Se vor menține aglomerările de ghețuri formate anterior pe Bistrița amonte de acumularea Izvorul Muntelui și pe râul Dorna. Lucrările hidrotehnice aflate în administrarea ANAR sunt în siguranță, iar echipele Apelor Române adaptează programele de exploatare, în vederea asigurării atenuării tranșelor de viitură, dacă va fi cazul. Totodată, sunt pregătite utilajele operative de intervenție. Se menține în permanență legătura cu Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și Inspectoratele de Urgență. Administrația Națională 'Apele Române' avertizează autoritățile să intervină în special în zona podurilor și a podețelor îndepărtând acolo unde este cazul, materialele lemnoase, vegetație și plutitori, care ar putea obtura secțiunile de scurgere ale râurilor. De asemenea, autoritățile locale trebuie să fie pregătite pentru a asigura starea de permanență la sedii. /Agerpres, http://www1.agerpres.ro/administratie/2014/02/18/anar-debitele-raurilor-vor-fi-in-crestere-in-16-bazine-hidrografice-11-15-22

Teme similare

Alte excavatoare in aria protejata Somesul Mare

Aria protejata Somesul Mare este, asa cum se stie deja, “raiul balastierelor”. O firma a omului de afaceri Traian Larionesi care detine “Frasinul” va sapa, in curand, in albia minora de la Ilva Mica a raului ca sa scoata pietris si nisip. Compania a cerut deja acordul Agentiei de Protectie a Mediului Bistrita-Nasaud.

Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud anunta, pe site-ul sau, ca SC Austroforest International SRL, a depus o solicitare de mediu pentru proiectul „Exploatare nisip si pietris” in Ilva Mica, extravilan, albia minora a raului Somesul Mare, perimetrul temporar de exploatare „Ilva 1”. APM ii invita pe cei interesati sa depuna sesizari, in cazul in care au, la sediul institutiei. Cum probabil ca nimeni nu va face acest lucru, firma omului de afaceri Traian Larionesi, patronul Frasinul, va primi acordul de mediu in baza a tot soiul de exceptii de la regula potrivit careia in zonele protejate nu ar trebui sa se intre cu excavatoare si buldozere. Aria protejata Somesul Mare se intinde pe teritoriul orasului Nasaud si al comunelor Feldru, Ilva Mica si Rebrisoara. Zona a fost declarata sit de importanta comunitara prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si se intinde pe o suprafata de 149 hectare. Situl conserva habitate naturale de tip: paduri dacice de fag si protejaza specii importante de pesti printre care: zglavoaca, porcusorul de vad, chiscarul, dunarita si lipanul. In cea de-a cincea sesiune de depunere a dosarelor pentru preluarea in administrare, respectiv custodie, a ariilor naturale protejate de interes national si comunitar au putut fi depuse cereri pentru Somesul Mare Superior, Somesul Mare, Sieu – Budac, pajistile Sarmasel – Milas – Urmenis, insa nu a fost desemnat niciun administrator pentru ele. A existat o singura cerere pentru aria protejata Sieu-Budac din partea Asociatiei GAL, insa aceasta a fost respinsa de ministerul de resort. Ca urmare, e liber la sapat in albiile tuturor raurilor! Sunt protejate doar teoretic. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/alte-excavatoare-in-aria-protejata-somesul-mare/

Descoperiri bizare in CANALIZAREA Timisoarei

Nu trece zi fara ca in canalizarea orasului de pe Bega sa nu fie descoperite cele mai neobisnuite obiecte. Angajatii societatii de apa si canal spun ca nu exista statie de pompare automata din judetul Timis in care sa nu aiba astfel de probleme.

Zilele trecute, o echipa Aquatim a intervenit pentru repunerea in functiune a unei statii de pompare din Ghiroda. Pe langa mai multe obiecte care nu trebuiau aruncate la toaleta, aici s-au deversat si alte deseuri. De obicei problemele apar din cauza dopurilor care apar pe retea. Ciorapii sunt cel mai des intalniti, dar timisenii isi mai arunca in toalete si chilotii sau pisici moarte. Consecintele: se infunda pompele, iar apa risca sa ajunga in casele lor, a declarat pentru Renasterea.ro, inginerul Corin Soporean, din cadrul Aquatim. Potrivit reprezentantilor societatii de apa si canal in Timisoara, cele mai mari probleme sunt intalnite la statiile de pompare din zonele Freidorf, Campului, Torac, Buziasului. Si din acest motiv, in statisticile de mediu, Timisoara este al doilea cel mai poluat oras din tara, dupa Bucuresti. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/descoperiri-bizare-in-canalizarea-timisoarei-1083065.html

Teme de mediu

GAZE DE SIST. Primarii de la Oradea si Sanmartin cer ANRE protejarea zonei Baile Felix

In vederea asigurarii protectiei si sigurantei zonei urbane a municipiului Oradea impreuna cu zona metropolitana, a zacamintelor de apa geotermala situate in subsolul acestora, care sunt incluse in conturul perimetrelor de explorare-dezvoltare-exploatare pentru operatiuni petroliere instituite, denumite EX2 TRIA si EX 3 Baile Felix, edilii celor doua localitati aduc urmatoarele argumente:

- in conformitate cu programul de guvernare privind cresterea gradului de utilizare a energiiior regenerabile, nepoluante, Primaria Municipiului Oradea s-a preocupat, impreuna cu titularul licentei de exploatare a apelor geotermale din perimetrul Oradea de extinderea utilizarii apei geotermale pentru prepararea agentului termic necesar incalzirli cartierelor de locuinte si prepararea necesarului de apa calda menajera. In prezent cca. 80.000 de cetateni ai municipiului Oradea beneficiind de acest tip de utilitati

-pretul de achizitie al gigacaloriei rezultate din exploatarea apei geotermale de catre furnizorul de utilitati al municipalitatii este mai redus decat gigacaloria produsa prin combustibililor clasici, proces insotit de o poluare intensa, resimtita in special de populatia zonelor apropiate electrocentralei .

-incepand cu faza de prospectiune pentru hidrocarburi exista riscul producerii unor perturbari cauzate de undele seismice - inchiderea fisuratiei sau reducerea acestuia, care reprezinta caile de acces al apei geotermale spre sondele de exploatare

- dupa datele specialistilor (S.C. TRANSGEX S.A.) exista o singura formatiune geologioa susceptibila de a cantona hidrocarburi, situata la o adancime de cca. 2000 m, care constituie ecranul etans din acoperisul acviferului termal. O interventie la nivelul acestei formatiuni de tipul explorarii-exploatarii pentru zacaminte de hidrocarburi, ar conduce la distrugerea acviferului termal, astfel apa geotermala nu se va mai putea folosi pentru nevoile orasului.

-dezvoltarea zonelor metropolitane este in stransa legatura cu dezvoltarea turismului balnear din zona Balle Felix 1 Mai. Avand in vedere ca zacamantul Oradea si zacamantul termomineral Baile Felix 1 Mai formeaza un sistem care comunica intre ele, exista si riscul poluarii ireversibile a apelor de balneatie, cu consecinte grave asupra viitorul turistic al zonei.

- in comuna Sanmartin, pe langa cele doua statiuni balneoclimaterice , de interes national si local , sunt si doua rezervatii naturale unice in lume care sunt dependente de apele geotermale si ca in perioada de sezon numarul turistilor depaseste 10.000 persoane/ zi.

Fata de motivele invocate mai sus, primarii solicita excluderea suprafetelor aferente UAT si UAT Sinmartin, pe teritoriul carora se regasesc perimetrele de apa respectiv termominerala din perimetrele EX-2 TRIA si EX-3 BAILE FELIX precum si redenumirea perimetrului de explorare dezvoltare exploatare a resurselor petroliere gaze naturale si gaze de sist EX-3 BAILE FELIX astfel incat sa nu se mai realizeze confuzia cu statiunea Baile Felix. /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/gaze-de-sist-primarii-de-la-oradea-si-sanmartin-cer-anre-protejarea-zonei-baile-felix_1382347.html

/Antidotul, http://www.antidotul.ro/241828/gaze-de-sist-primarii-de-la-oradea-si-sanmartin-cer-anre-protejarea-zonei-baile-felix.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA