Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA STRATEGIEI CRESC ŞI PNA 2016-2020 PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Strategia CRESC răspunde unor priorităţi cu caracter global şi pentru a căror abordare este necesar un cadru unitar de aplicare pentru intreg teritoriul României. Diversitatea cadrului natural al ţării face ca abordarea politicii din domeniul schimbărilor climatice să aibă un caracter interdisciplinar, acoperind prin complementaritate toate elementele de mediu.

Principalele caracteristici de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ ca urmare a implementării măsurilor propuse prin PNA 2016-2020 sunt prezentate in raport cu acele sectoare ce au fost analizate ȋn SNSC din 2013, pe care ȋşi propune să o operaţionalizeze prin aceste documente programatice.

Energie

Din analiza cadrului general privind elaborarea Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2015-2035 și perspective pentru 2050, se evidenţiază că schimbările ce se petrec la nivel mondial și European conduc la necesitatea unei mai bune concordanţe cu obiectivele noii politici a UE, pentru o “Energie Competitivă și Sigură”. Contextul unei pieţe libere necesită exprimarea în mod clar a unor obiective strategice și definirea priorităţilor de acţiune.

Din această perspectivă, noua strategie energetică urmăreşte, fără ȋnsă a se limita la, obiectivul “Protecţia mediului prin limitarea efectelor schimbărilor climatice”. Pentru atingerea acestui deziderat, România va avea în vedere realizarea unui mix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficientă a tuturor resurselor de energie primară interne, precum și a tehnologiilor moderne ce permit utilizarea pe termen lung a combustibililor fosili cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, a surselor de energie regenerabilă, precum şi energia nucleară.

Transport

Un mod de transport rezilient la efectele schimbărilor climatice presupune, mai înainte de toate, o infrastructură de transport durabilă. Aceasta implică, de exemplu, drumuri acoperite cu materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură şi inundaţii, ca şi poduri care ţin seama de debitele de apă record.

infrastructura viitoare să fie proiectată ţinându-se cont de adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Mai mult, mijloacele de transport trebuie şi ele să fie adaptate şi/sau create astfel încât să fie reziliente la efectele schimbărilor climatice. Se impune îmbunătăţirea politicilor de planificare a mobilităţii şi susţinerea ciclismului ca mijloc alternativ si ecologic de transport cu precădere în mediul urban prin crearea de infrastructuri adecvate, sisteme integrate de transport si reţele multinodale.

Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport urban adaptabil infrastructurilor existente se poate realiza prin reorganizarea spaţiului urban. Este necesar ca procesul de planificare spaţială a sistemelor urbane de transport să fie cunoscut de cât mai mulţi actori locali.

Este foarte importantă sprijinirea şi promovarea politicilor publice şi a acţiunilor pentru schimbarea atitudinii şi comportamentului generaţiei tinere faţă de problemele de transport şi formarea unui stil de viaţă sănătos pe baza unei mobilităţi durabile.

Amenintari: inundaţiile, alunecările de teren şi torenţii au fost definite de specialişti ca fiind principalele ameninţări pentru transport şi în special pentru infrastructura de transport.

Apa

Pentru a proteja resursele de apă ale României împotriva efectelor schimbărilor climatice trebuie realizate studii de specialitate, care pot servi ca bază pentru măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice:

a) reevaluarea resurselor de apă disponibile, pentru fiecare bazin hidrografic;

b) determinarea influenţei previzionate a schimbărilor climatice asupra debitului maxim, mediu şi minim al cursurilor de apă;

c) determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice;

d) evaluarea cerinţelor de apă ale principalelor culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice: studii intersectoriale cu sectorul agricol;

e) evaluarea nevoilor de apă pentru principalele categorii de consum: apă potabilă, apă industrială, menajeră, în contextul schimbărilor climatice;

f) evaluarea pericolului de inundaţii, secetă şi deficit de apă la nivelul bazinelor hidrografice, potrivit unor diferite scenarii climatice;

g) evaluarea pagubelor potenţiale în cazul inundaţiilor/secetelor asociate cu schimbările climatice;

h) studii pentru determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice pentru fiecare bazin hidrografic cu suprafaţa mai mare de 1000 km² din care să rezulte măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice necesare.

Agricultura şi dezvoltare urbană

Aşa cum se arată în rapoartele internaţionale relevante, România se va confrunta cu evenimente meteorologice extreme, care vor avea ca rezultat o variabilitate ridicată a recoltelor agricole, mai ales în regiunile cu vulnerabilitate accentuată, în prezent, şi cu un potenţial de adaptare redus, cu consecinţe negative asupra aprovizionării cu alimente şi economiei naţionale.

Chiar dacă pierderile ar putea fi parţial compensate de efectele benefice ale dioxidului de carbon, recoltele ar continua, totuşi, să fie ameninţate şi de necesarul de apă, de prezenţa dăunătorilor şi a bolilor şi de pierderile de terenuri agricole prin deşertificare.

Din această perspectivă, se păstrează recomandările din documentele programatice sectoriale: necesitatea utilizării soiurilor de culturi mai bine adaptate şi mai rezistente la condiţii de temperaturi ridicate şi secetă; recomandarea ca fermierii să fie sprijiniţi ȋn aşa fel ȋncât să-şi poată continua activităţile, prin furnizarea de servicii în zonele rurale şi oferirea de asistenţă pentru ca să-şi adapteze metodele de producţie schimbărilor climatice. Ȋn acelaşi sens, diversificarea culturilor şi creşterii animalelor va răspunde condiţiilor actuale de climă. Ȋn acelaşi context, se vor dezvolta activităţi pentru:

- accesul la informaţii şi cunoştinţe privind schimbările climatice şi soluţiile de adaptare la efectele schimbărilor climatice;

- contextul socio-economic de ansamblu, de exemplu cei mai vulnerabili sunt fermierii care dispun de resurse limitate sau cei care trăiesc în zone rurale îndepărtate sau izolate;

- accesul la tehnologie şi infrastructură;

- accesul la serviciile de intervenţie activă în atmosferă, servicii cu caracter preventiv ce acţionează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene meteorologice periculoase: grindină, furtuni, ploi abundente și altele asemenea.

2.