Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA CRESC ŞI PNA 2016-2020 PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

În tabelul de mai jos este prezentat sumarul problemelor de mediu existente identificate ca relevante pentru strategia CRESC în urma analizei aspectelor de mediu.

Tabelul 4.1: Probleme de mediu relevante

Aspecte de mediu relevante	Probleme de mediu
Aer şi schimbări climatice	Calitatea aerului în mediul urban este afectată ȋn principal de producerea de energie şi transporturi - număr mare de ijloace de transport, infrastructură insuficientă şi necorespunzătoare, ceea ce crează congestionarea traficului; utilizarea redusă ş[ ineficientă a transporturilor publice; insuficienţa spaţiului pentru trafic pietonal, biciclete etc.
	Se estimează creșterea cererii de energie în condiții ȋn care măsurile de eficienţă energetică la consumatori vor duce la scăderea consumurilor energetice, dar cu mai puţin decât va creşte consumul de energie pentru instalaţiile de climatizate. Analiza consumurilor de energie ȋn aceste condiţii va evidenţia dacă va exista o tendinţă de scădere sau de creştere a emisiilor de GES;
	Investiţiile în producerea de energie din unele surse regenerabile au fost mai dezvoltate decât din alte surse regenerabile, ceea ce a condus la necesitatea unei analize de specialitate care să evidenţieze tipul surselor regenerabile ce vor necesita o prioritate ȋn vitor;
	Nivel redus al investițiilor privind eficienţa energetică (ex.: sectoarele: energie, agricultură, apa, dezvoltare urbana) şi necesitatea unor analize viitoare;
	În cazul instituţiilor publice și a clădirilor rezidenţiale se inregistrează consumuri ridicate de combustibili din cauza lipsei aplicării consecvente a măsrilor de eficienţă energetică, de utilizare a infrastructurilor de încălzire locale care sunt învechite și afectate de uzură iar randamentul global energetic al clădirilor este scăzut (lipsa izolaţiilor, pierderi de energie, etc).
	Sursele de energie regenerabilă pentru deservirea instituţiilor sau a infrastructurilor publice și pentru locuinţe sunt insuficient utilizate;
	Tendință de creștere a transportului rutier și de declin a transportului feroviar (calatori, marfa) necesită o analiză ȋn contextul schimbărilor climatice;
	Tendință de scădere a numărului de utilizatori a transportului public în zonele urbane și de creștere a utilizării autoturismelor proprietate privată;
	Nivel redus al gestionării deşeurilor din agricultură, în special a celor generate de activităţi de creştere a animalelor ;
	Valorificarea potenţialului de absorbţie a carbonului ȋn masa verde, ȋn domeniul silviculturii (captarea carbonului ȋn masa verde);
Apa	Diminuarea debitelor medii anuale ale râurilor;
	Modificări ale distribuţiei debitelor râurilor - debite anuale în creștere în zona nord şi scădere în sudul ţării;
	Modificări ale caracterului sezonier al debitelor râurilor - mai mici vara şi mai mari iarna; în anii secetoşi, în special, în timpul lunilor de vară, înregistrează dificultăţi ȋn asigurarea volumului suficient de apă pentru a răspunde cererii pentru consum casnic și industrial, indeosebi în bazinele hidrografice Jiu, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad și Dobrogea-litoral);
	Creșterile prognozate ale temperaturilor în special în perioada de vară, vor conduce la creșterea ratelor evapotranspirație, crescând astfel necesarul de apă al culturilor, în aceeasi perioada în care unele corpuri de apă de suprafaţă pot ȋnregistra un deficit;
	Alterări hidromorfologice de tip intreruperea continuitatii longitudinale și laterale a cursurilor de apă, modificarea regimului hidrologic şi a condițiilor morfologice – efecte accentuate în condiții de secetă sau exces de precipitaţii;
	Alterarea calităţii resurselor de apă (scăderea nivelului de oxigen dizolvat, eutrofizare și înmulţirea excesivă a algelor), proces accelerat de temperaturile ridicate din perioada verii;
	Eficienţă redusă în folosirea apei pentru irigaţii ca urmare a utilizării de tehnologii invechite și a metodelor de irigare;
	Poluarea apei de suprafaţă și a celor subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a producerii inundaţiilor, în special în zone în care se desfăşoară activităţi antropice intensive;
	Inundaţiile vor avea loc mai frecvent în numeroase bazine hidrografice, indeosebi iarna și primavara, desi estimarile sunt incerte privind schimbările frecventei și amplorii inundaţiilor;
	Principalele aspecte de mediu expuse ca urmare a accentuarii deficitului de apa: sănătatea publica, biodiversitatea, mediul social și economic - producerea energiei electrice, agricultură, navigaţia, turismul - activităţi care se bazează pe resurse de apă;
Solul şi utilizarea terenurilor	Starea nesatisfăcătoare a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare; unele din acestea nu sunt funcţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neintreţinerii diferitelor părţi componente, a lipsei fondurilor de ȋntreţinere și exploatare;
	Risc de deşertificare și de degradare asociată a terenurilor, în special în sudul și estul României;
	Accentuarea fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren ca urmare a episoadelor de precipitatii abundente/intense și de inundaţii;
	Productivitate agricola scăzută din cauza neadaptării practicilor agricole conditiilor climatice;
	Vulnerabilitate la dăunatori și la alti factori biotici - risc de înmulţire a dăunatorilor rezistenti la schimbarile climatice, cu afectarea sectorului agricol și silvic;
	Vulnerabilitatea păduriilor la incendii provocate din cauza episoadelor crescute de caniculă;
	Scăderea calităţii solurilor agricole ca urmare a realizarii de lucrări agricole intensive și aplicarea limitata a masurilor hidroameliorative;
	Diminuarea suprafeţelor de teren arabil pe care se aplică ingrasaminte naturale și reducerea utilizării ingrăsamintelor naturale în favoarea celor chimice;
	Cresterea intensităţii episoadelor de precipitatii și inundaţiile pot conduce la reactivarea și/sau accentuarea alunecarilor de teren;
	Frecventa mai mare a inundatiilor în zonele în care au fost diminuate suprafeţele de teren impadurite;
	Poluarea corpurilor de apa de suprafata și subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a inundaţiilor;
Conservarea naturii şi biodiversitatea	Modificări de comportament ale speciilor, ca urmare a stresului indus de schimbările climatice asupra capacităţii acestora de adaptare: (i) modificări ale distribuţiei speciilor; (ii) migrarea din cauza perturbării habitatelor; (iii) modificări ale densităţii populaţiilor unor specii de floră; Înmulţirea unor specii invazive, rezistente la modificarile habitatelor sub acţiunea factorilor climatici; Perturbarea echilibrului habitatelor în cazul neaplicării unor măsuri susţinute de adaptare la schimbările climatice;
Populatia și sanatatea umana	Evenimentele meteorologice extreme au efect negativ asupra sănătaţii umane care duce la risc crescut de mortalitate vara, în special în randul grupurilor vulnerabile (copii, persoane cu varsta peste 65 de ani);
	Număr ridicat de surse individuale de alimentare cu apă pentru consum casnic (de regula din surse de apă subterane de mică adâncime) și lipsa racordării la reţele de canalizare;
	Avarii şi disfuncţii ȋn sistemele de alimentare cu apă potabilă ca urmare a inundaţiilor care pot conduce la apariţia si răspândirea bolilor hidrice;
	Afectarea calităţii resurselor de apă și disponibilitate redusă din punct de vedere cantitativ, cu precădere în perioade de secetă şi cu temperaturi ridicate;
	Niveluri mai mari de boli legate de stres printre cei afectaţi de fenomene meteorologice extreme ;
Mediu economic și social	Efectele fenomenelor meteorologice extreme au afectat România prin pierderi economice semnificative în sectoarele: agricultură, transporturi, furnizarea de energie şi gestionarea apei.
	Sectoarele de furnizare de energie şi caldură detin numeroase active fizice uzate fizic şi cu eficiență scăzuta - 60% din retelele de distributie a energiei necesită lucrări de modernizare, centralele electrice care utilizează combustibili fosili au un randament scăzut, și sunt costisitoare din punct de vedere al funcţionării;
	Reabilitarea termică a clădirilor rezidentiale se desfăşoară lent, participare redusă a proprietarilor cu venituri reduse la lucrările de reabilitare;
	Alimentarea cu energie electrică poate fi compromisă de inundaţiile intense, cât și de verile extrem de secetoase, când generarea de energie de către hidrocentrale este limitată;
	Afectarea activităţilor de agrement şi turism în zone afectate de efectele schimbărilor climatice (sunt expuse zonele montane şi zona costieră);
	Afectarea mijloacelor de trai ale populaţiei din mediul rural; cei mai expuşi sunt agricultorii de subzistenţă din zonele de şes, în special cei din partea de sud și sud-est a României;
	Scăderea gradului de confort a populaţiei in condiţii de temperaturi ridicate/valuri de căldură - neuniformizării gradului de comfort al clădirilor neuniform din cauza costurilor ridicate ale materialelor şi soluţiilor pentru izolare termică;
	Disfuncţii în sectorul Transport prin restricţii de trafic în perioade cu temperaturi ridicate sau în urma unor inundaţii care deteriorează infrastructura de transport rutier sau feroviar;
	Deteriorarea unor infrastructuri de transport rutier și feroviar ca urmare a alunecărilor de teren și a inundaţiilor;
	Afectarea infrastructurii portuare şi a condiţiilor de transport fluvial ca urmare a modificării regimului de curgere a Dunării;
	Costuri mari pentru irigarea culturilor din cauza instalaţiilor de pompare cu eficienţă energetică redusă;
	Risc de degradare a construcţiilor (in special locuinţe) din cauza instabilităţii construcţiilor existente în zone denivelate, pe terenuri sensibile la umiditate sau în zone inundabile;
Patrimoniu cultural și peisaj	Deteriorarea unor zone cu peisaj valoros;
	Limitarea dezvoltării unor zone de interes cultural în absenţa unor măsuri de protejare a acestora;
	Defrişări și extinderea urbanizării cu impact asupra peisajului natural;
Deşeuri	Nivel redus de colectare selectivă a deşeurilor la sursă; Necesitatea ȋmbunătăţirii gestiunii deșeurilor biodegradabile; Necesitarea unor campanii susţinute de conştientizare a aspectelor de gestiune durabilă a deşeurilor;
Creșterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu	Nivel redus de informare a populaţiei privind consecintele economice ale schimbărilor climatice și necesitatea măsurilor de reducere a emisiilor de GES și de adaptare la schimbările climatice.

2.