Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

POTENTALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTAŢII , ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Efectele asupra mediului şi sănătăţii populaţiei umane în context transfrontieră, relevanţă pot prezenta acţiunile propuse în cadrul POIM 2014 – 2020 ce vizează în principal:

 realizarea de investiţii în infrastructura de transport: construcţia unor noi autostrăzi, reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, îmbunătăţirea navigaţiei pe şenalele navigabile (lucrări de dragare; protecţie şi consolidări maluri; modernizare ecluze, echipamente şi instalaţii; amenajarea trecerii navelor) în apropierea graniţelor cu statele vecine;

 realizarea de investiţii în infrastructura de mediu şi protecţia mediului, managementul riscurilor: lucrări de amenajare a râurilor împotriva inundaţiilor, reabilitarea sistemului de colectare/evacuare apă, în cazul în care sunt vizate râurile de frontieră, protecţia şi reabilitarea zonei costiere;

 realizarea de investiţii în infrastructura de energie: realizarea de centrale geotermale în apropierea graniţelor, realizarea de noi reţele de transport a gazelor naturale în vederea eficientizării interconectării cu sistemele de transport ale statelor vecine.

2. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE IMPLEMENTAREA STRATEGIEI CRESC

Consideratii generale

Pe parcursul evaluării s-au identificat măsurile care permit creşterea efectelor pozitive şi reducerea efectelor negative asupra mediului, recomandate în urma implementării activităţilor din cadrul PNASC 2016-2020. Se vorlua măsuri de minimizare şi compensare a posibilelor efecte asupra mediului, iar acestea s-au analizat în tabelele de evaluare. Măsurile şi sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor să fie integrate complet în sistemul de implementare a PNASC, a:a cum sunt prezentate in Anexa 1. Trebuie să se asigure evaluarea oricăror posibile efecte negative asupra ariilor din Natura 2000 şi a altor arii protejate, precum şi măsurile de reducere a impactului propuse în cadrul EIA pentru proiectele ce se vor derula ăn baza PNASC 2016-2020. Toate proiectele de dezvoltare trebuie să beneficieze de EIA astfel încât să permită soluţii alternative pentru orice impacturi care dăunează mediului. Este recomandabil să se acorde atenţie şi sprijin investiţiilor care promovează şi stimulează CDI; investiţiilor care promovează activităţile de minimizare a consumurilor de resurse naturale şi reducere a consumurilor prim măsuri de eficienţă energetică, cât şi asigurarea necesarului de energie şi prin incinerarea deşeurilor; măsurile care vizează direct, susţin şi promovează infrastructura pentru transport alternativ alături de TP (cum ar fi mersul cu bicicleta, mersul pe jos etc.), precum şi accesibilitatea la sistemul TP pentru persoanele cu nevoi speciale; investiţiile care vizează producerea şi înlocuirea combustibilului fosil cu bio-combustibilul; investiţiile care promovează eficientizarea energetică, serviciile ecologice în domeniul turismului, dar şi activităţi turistice precum eco-turismul, agro-turismul etc.; o proiectelor care au o abordare „ecologică” a peisajului şi ecosistemelor, cum ar fi reabilitarea zonelor industriale dezafectate sau împădurirea şi dezvoltarea ariilor/zonelor verzi pentru captarea CO2 ȋn masa verde.

Extinderea numarului obiectivelor relevante de mediu ȋn cazul acestui raport de mediu a fost o cale ce a vizat maximizarea impacturile pozitive asupra mediului cauzate de implementarea integrală a Strategiei CRESC şi a PNASC 2016-2020. S-au propus ca o oportunitate de îmbunătăţire a calităţii generale a proiectelor ce se vor derula ulterior. Pentru a implementa acest sistem de analiză este necesar în special:

• Includerea măsurilor propuse care ar trebui implementate pentru a minimiza, reduce sau compensa posibilele efecte semnificative asupra mediului determinate de fiecare domeniu de intervenţie prezentat în criteriile principale de selecţie a propunerilor de proiecte menţionate ăn PNASC

• Includerea evaluărilor de mediu propuse pentru proiectele ce vor urma;

• Asigurarea unui număr suficient de membrii ai personalului şi a unor capacităţi profesionale suficiente pentru domeniile de mediu din cadrul evaluării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice;

• Informarea corespunzătoare a viitorilor beneficiari ai proiectelor cu componente majore ȋn domeniul schimbărilor climatice pentru identificarea unor posibile legături dintre proiecte, ȋn aşa fel ȋncât să creasca eficienţa acestora.

2. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Evaluarea alternativelor/variantelor Strategiei CRESC

Scenariul de referinta este cel în care politicile publice raman neschimbate . Este denumit scnariul status-quo („business as usual” - BAU). Proiectiile în acest caz se bazeaza pe extrapolarea unor Tendințe istorice sau pe adoptarea creșterii constante a PIB.

Implementarea strategiei CRESC şi a PNASC aferent acesteia va face ca România să fie pregatita pentru „scenariile verzi“. Pentru a evalua influenta pe care o au masurile privind schimbările climatice asupra reducerii emisiilor de GES și pentru adaptarea la SC, sunt propuse doua scenarii de dezvoltare proactive: „verde 2030” și „superverde 2050”.

Scenariul „verde 2030” impune îndeplinirea de către România a țintei Pachetului Energie/Climă la orizontul anului 2030, care necesita o reducere cu 40% la nivelul UE a emisiilor GES pana în 2030 în comparatie cu 1990, fiecare stat membru contribuind în mod corespunzator. Acest scenariu implică politici publice și investiții guvernamentale necesare pentru gestionarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și, dacă este cazul pentru sector, adaptarea la schimbările climatice. Ar putea să fie văzut ca o implementare eficientă a strategiei curente și a planului său de acțiune asociat care permite României să îndeplinească cerințele UE pentru 2030..

Scenariul „ super-verde 2050” impune ca România să respecte foaia de parcurs 2050 care propune o reducere potențială la nivelul UE a emisiilor GES de 80% până în 2050 în comparație cu nivelul din 1990.

Acest scenariu ar putea să fie văzut ca un pachet foarte ambițios și mai scump care necesită în general o implementare mai agresivă a măsurilor verzi sau o acoperire mai largă a unor astfel de măsuri. Obiectivele și acțiunile asociate unui astfel scenariu sunt mai ambițioase decât cele propuse în strategia curentă și în planul de acțiune aferent.

Cele două scenarii sunt comparate cu un scenariu status-quo (BAU) de referință sau un scenariu „fără o modificare a politicii” care extrapolează tendințele de dezvoltare economice curente pentru România până în 2050 pentru a evalua impactul schimbărilor de politică asupra macroeconomiei și emisiilor GES. Acestea stabilesc agendele pentru acțiunile necesare pentru îndeplinirea lor în 2030 și 2050.