Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

Pentru scopul acestei strategii CRESC si a Planului de Actiune s-au analizat si retinut urmatoarele surse obiective: ISO14031, indicatorii de la EUROSTAT, indicatorii din Strategia Europa 2020 si chiar indicatori specifici schimbarilor climatice.

Indicatori aditionali:

Conform recomandarilor standardului ISO 14031 se pot identifica următoarele tipuri de indicatori pentru programe d emonitorizare. Acest subiect este de asemenea pentru dezbaterea GL. Ca baza evaluarea va considera indicatori de baza potriviti strategiei CRESC mergand pana la masurile și activitatile din PA, motiv pentru care se prezinta o lista completa a acestor indicatori.

Membrii GL au mai propus şi:

Departamentul Ape:

• 
  Recomandarea utilizării unor indicatori aflaţi in mod obisnuit ȋn procedurile de raportare existente.
  
• 
  ,,concentratia unui anumit poluant in apele subterane sau de suprafata “ sa devina ,, concentratia ( eventual media anuala) de poluant ( nominalizarea acestuia), prevazut in legislatia nationala, analizat in apele subterane sau de suprafata;
  
• 
  turbiditatea măsurată intr-un curs adiacent utilităţilor sale, ȋn amonte şi aval de punctul de deversare a apelor uzate” să devină ,, turbiditatea, măsurată ȋntr-un curs de apă de suprafaţă, măsurată ȋn amonte şi aval de punctul de deversare a unor ape uzate”;
  
• 
  oxigenul dizolvat in receptor’’ să devină ,, oxigenul dizolvat in apa de suprafaţă’’;
  
• 
  temperatura apei intr-un curs de apă de suprafaţă, adiacent utilităţilor organizaţiei’’ să devină ,,gradientul de temperatură ȋntr-un curs de apă de suprafaţă, corelat cu utilizările apei’';
  

Departamentul Biodiversitate:

- Ar trebui făcută distincția între flora sălbatică și speciile cultivate. În general, termenul floră face referire doar la speciile de plante sălbatice.

Concluzii şi recomandări generale ale echipei SEA

1. Contractul SAR dintre MMAP şi BM a avut ca rezultat pozitiv o serie de documente cu caracter tehnic şi aplicativ, susţinute de modele ce vor putea fi aplicate ȋn continuare de către specialiştii interesaţi ȋn promovarea politicilor din domeniul schimbărilor climatice ȋn domeniile lor de activitate.

2. Prin colaborarea dintre specialiştii BM şi cei ai autorităţii competente de mediu s-au formulat elementele fundamentale pe care Titularul a articulat Strategia CRESC şi PNASC 2016-2020.

3. Prin seria de pre-consultări desfăşurate pe parcursul derulării contractului, s-a asigurat o comunicare şi informare a ministerelor de linie şi o informare a părţilor interesate, de la specialişti, lume academică, ONGuri. Şi până la publicul general.

4. Strategia CRESC şi PNASC 2016-2020 cuprind o terminologie neuniformă, adică pentru un termen se folosesc variante diferite (ex.: gestiune/gospodarire/management; acomodare/adaptare; mediu uman/mediu de viaţă, etc.).

5. Datele statistice şi informaţiile disponibile sunt la diverşi ani de referinţă, totuşi considerăm că acest fapt nu conduce la deviaţii semnificative ȋn stabilirea şi analiza scenariului de bază.

6. Unităţile de măsură şi datele de bază pentru referinţa analizelor calitative şi cantitative sunt divers prezentate, dar pot fi aduse fără dificultate la unităţi comune de măsură (ex.: m.p sau ha; concentraţii maxim admisibile per unitate; etc.)

7. Compoziţia sub-sectoarelor şi activităţilor ȋn cadrul domeniilor economice sau a aspectelor de mediu semnificative este diferită de la un document programatic la altul (SNSC 2013, Strategia CRESC, planurile de dezvoltare pe domenii). Acest fapt poate duce la modificari controlabile din punct de vedere al analizei măsurilor pe sub-sectoare, urmând ca agregarea pe domenii să se facă şi funcţie de factorul instituţional de aplicare ulterioară a acestora.

8. Domeniile, sectoarele şi sub-sectoarele de analiză au o ȋncadrare la nivel de ţară sensibil diferită ȋn unele aspecte faţă de cea a instrumentelor juridice internaţionale din domeniul schimbărilor climatice (ex.: LULUCF cuprinde unele dintre domeniile reglementate, cum ar fi “solul” şi “pădurea”, necesitând ȋnsă ȋn etapele viitoare o mai bună convergenţă pentru aspectele de amenajare a şi planificare a teritoriului).

9. Obiectivele Strategiei CRESC au fost alese ȋn baza scopului acesteia, adică operaţionalizarea SNSC 2013 şi adoptarea ţintelor actuale la nivel european, motiv pentru care acestea rămân cele deja propuse. Este ȋnsă necesară o clarificare a traducerii care să ţină seama de criteriul lingvistic, dar şi de cel al terminologiei proprii domeniului.

10.Formularea unora dintre “Obiectivele Strategiei CRESC” conduce la formule neclare ȋn limba română, acoperind mai multe sau prea multe aspecte ȋn acelasi timp. Este necesar ca Titularul să clarifice ȋnţelesul conform cu politica proprie din domeniu. Din considerente de acurateţe a prezentului RM, autorii au fost obligaţi să clarifice ȋnţelesul unora dintre exprimările OS, pentru ca să poată realiza o evaluarea a compatibilităţii dintre obiectivele Strategiei (OS) şi obiectivele relevante de mediu (ORM). Câteva exemple care au necesitat o ȋmbunătăţire din perspectiva limbii române:

- Promovarea unor măsuri de dezvoltare mai compacte, cu o utilitate combinată, orientate pe activităţile de tranzit, ca modalitate de reducere a distanţelor parcurse de autovehicule, de dezvoltare a infrastructurii și de reducere a costurilor de întreţinere (pg.51 Strategie CRESC, varianta actuala);

- Promovarea îmbunătăţirii nivelului de eficienţă energetică la clădiri și a sistemelor majore de infrastructură urbană (pg.51 Strategie CRESC, varianta actuala);

- Promovarea prevenirii generării de deșeuri (pg.52 Strategie CRESC, varianta actuala);

- Creşterea gradului de reutilizare sau reciclare a mărfurilor incluse în fluxul de deşeuri, reducerea volumului de material ce trebuie gestionat drept deşeuri prin promovarea proceselor de simbioză industrială și aplicarea conceptului de eficiență resurselor în gestionarea durabilă a deșeurilor (pg.52 Strategie CRESC, varianta actuala), etc.

11. Versiunea in limba română poate să cuprindă “virgula” şi “punctul” după modelul tradiţional de stabilire a unităţilor de măsură, dar versiunea ȋn limba engleză să folosească “punctul” şi “virgula” după sistemul UE.

12. Privind monitorizarea, se recomandă un sistem de calitate eficient pentru monitorizarea şi evaluarea impacturilor de mediu ale implementării PNASC 2016-2020 va contribui nu doar la prevenirea posibilelor impacturi de mediu negative ale programului, dar va şi ajuta la îmbunătăţirea efectelor pozitive ale acestuia.

13. Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării (cel puţin o dată pe an).

14. Asigurarea unui personal suficient şi a capacităţilor profesionale suficiente pentru domeniul schimbărilor climatice, aflat ȋn topul preocupărilor actuale de mediu. Pentru aceasta ministerele de linie ȋşi vor ȋntări capacitatea instituţională prin organizarea unor asemenea colective.

15. Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul indicatorilor de mediu va conduce la iniţierea procedurii de identificare a unor impacturi de mediu negative ale PNASC 2016-2020.

16. Rezultatele monitorizării vor fi transmise UIP sau unităţilor desemnate din cadrul autorităţii de mediu pentru analiză periodică.

2.