Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

1.3. Structura Strategiei CRESC şi a PNASC 2016-2020

Strategia CRESC prezintă încă de la început un rezumat care are drept scop încadrarea în context, creând astfel o viziune asupra aspectelor referitoare la schimbarile climatice şi cuprinde o primă parte dedicată obiectivelor şi mecanismelor instituţionale, în care se prezintă aspecte de bază, cum ar fi schimbarea climei din România şi faptul că există deja fenomene extreme care se manifestă şi care se vor intensifica în timp. De asemenea, se prezintă modul de gestionare la nivel naţional a schimbărilor climatice şi modul în care gestionarea acestui fenomen poate reprezenta o soluție avantajoasă pentru toate părțile implicate. Metodologia de elaborare a strategiei CRESC, viziunea, scenariile de referință privind creșterea economică verde sunt alte aspecte care sunt precizate în cuprinsul strategiei.

În partea a II-a se tratează componenta privind reducerea emisiilor de GES şi creşterea capacităţii naturale de absorbţie a CO2 din atmosferă, acţiuni urgente de atenuare în context internațional, european și național. O secţiune relevantă este aceea a ţintelor şi a termenelor-limită stabilite la nivelul Uniunii Europene: reducerea emisiilor de GES cu 40% până în 2030 care răspunde ţintelor europene şi pregătirea pentru obiectivele foii de parcurs UE 2050. Sunt analizate sectoarele energie, transport, procese industriale, agricultură şi dezvoltare rurală, dezvoltare urbană, gestionarea deşeurilor, apă, silvicultură. Sunt prezentate aspectele de finanţare, politicile de stimulare a dezvoltarii unor tehnologii verzi cu emisii de GES reduse. Valorificarea eficientă a fondurilor structurale din partea UE face obiectul uneia dintre componentele programului “România: Programul privind schimbările climatice şi o creştere economică verde cu emisii reduse de carbon”. Se prezintă programul de monitorizare a implementării obiectivelor strategice de reducere a emisiilor de GES.

În partea a III-a sunt tratate aspectele de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi necesitatea acţiunii în această direcţie. Este analizată ȋncadrarea şi raportarea acţiunilor de adaptare la schimbările climatice la nivel sectorial şi provocările la nivel de sectoare. Obiective şi acţiuni-cheie sunt identificate ȋn sectoarele: agricultură, resurse de apă, mediul de viaţă (infrastructură şi urbanism), transport, industrie, energie, turism şi activităţi recreative, silvicultură, biodiversitate, sănătate publică și servicii, ȋmpreună cu răspunsul în situații de urgență, educarea şi conştientizarea publicului şi asigurările ca instrument de adaptare. Sunt prezentate aspecte instituţionale şi de finanţare a procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice, monitorizarea şi raportarea acţiunilor aferente componentei de adaptare la schimbarile climatice.

Planului Naţional de Acţiune 2016-2020 privind schimbările climatice versiunea 1, iulie 2015, descrie, într-o primă secţiune, metodologia de elaborare a PNA 2016-2020, şi continuă cu alegerea sectoarelor, sfera acțiunilor, pre-screening şi screening, rezultatele procesului de screening şi selecția finală, urmată de monitorizare și raportare. Capitolul 5 cuprinde “Acțiunile” ȋn sectoarele: energie, transporturi, procese industriale, dezvoltare urbană, gestionarea deșeurilor, apă,silvicultură, agricultură și dezvoltare rurală.

Acţiunile pentru adaptarea sistemelor la schimbările climatice acoperă domeniile: agricultură, resurse de apă, biodiversitate, silvicultură, energie, industrie, transporturi, turism și activități recreative, sănătate publică, mediu de viaţă (infrastructură și urbanism), asigurările ca instrument de adaptare, educație publică și conștientizare. O secţiune importantă este cea a „concluziilor și recomandărilor”.

1.4. Viziunea și o scurtă prezentare a zonei de implementare a Strategiei CRESC

Strategia CRESC are în vedere realizarea unei economii competitive, menită să răspundă următoarelor criterii de bază:

• 
  emisii reduse de gaze cu efect de seră (GES);
  
• 
  infrastructura și integrarea componentei de mediu cu cea socială cu cea economică ;
  
• 
  rezilienţă la efectele schimbărilor climatice;
  
• 
  posibilitatea decuplării creșterii economice de creșterea emisiilor de GES;
  
• 
  abordarea interconectată (internaţional, naţional, regional, local) și transversală (sectorială);
  
• 
  maximizarea beneficiilor economico-sociale, în strânsă corelaţie cu cele climatice.
  

Viziunea CRESC se bazează pe trei piloni.

A. Stabilirea şi atingerea ţintelor naţionale legate de schimbările climatice și energie, în conformitate cu politica europeană privind schimbările climatice, cu atingerea următoarelor ţinte:

- Până în anul 2020, România va îndeplini ţintele din cadrul pachetului UE Energie-Climă, cunoscute ca „20-20-20” (o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile din 1990;

- Până în 2030, România îşi va intensifica eforturile pentru a trece la o economie „verde“, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezistentă la schimbările climatice, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei energetice și implementarea energiei regenerabile, precum și integrarea măsurilor de adaptare din cadrul sectoarelor.

- Până în anul 2050, România va avea drept obiectiv tranziţia către o economie mai verde, rezistentă la schimbările climatice, în care politicile și acţiunile sociale, economice și de mediu să fie astfel interconectate şi proiectate încât să asigure o dezvoltare durabilă cu standarde de viaţă ridicate pentru toţi cetăţenii, precum și o calitate ridicată a mediului.

B. Abordarea intersectorială şi integrată: schimbările climatice trebuie gestionate în toate programele sectoriale, în special în cele care au ca obiect energia, transportul, dezvoltarea urbană, resursele de apă, silvicultură, agricultură şi dezvoltarea rurală. Pe lângă abordarea intersectorială, integrarea ar necesita și abordarea diferitelor dimensiuni: atenuare şi adaptare; disponibilitate instituţională şi instrumente adecvate de finanţare; precum şi participarea şi incluziunea multiplelor părţi interesate.

C. Maximizarea beneficiilor economice și sociale ale măsurii privind schimbările climatice care reprezintă mai multe măsuri de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, precum și măsuri luate pentru o mai bună gestionare a apei sau pentru creșterea eficienţei energetice, concretizată prin investiții eficiente pentru toate părţile interesate, investiţii de natură să contribuie la evitarea costurilor excesive în cazul evenimentelor extreme și să promoveze soluţii inovatoare, justificabile în ceea ce priveşte contribuţia la rezolvarea problemelor de bază din domeniul schimbărilor climatice. În consecinţă, România va pune accentul pe identificarea şi crearea unui mediu propice pentru astfel de investiții eficiente.

Fiind vorba despre aplicarea unui instrument juridic internaţional cu caracter global, zona de aplicare şi monitorizare acoperă atât nivelul naţional, cât şi interacţiunile şi conexiunile cu celelalte componente care fac parte şi sunt aplicate ȋn ţările vecine. Acest fapt conduce la necesitatea extinderii conturului de analiză spre integrarea cu ȋntreaga regiune europeană. De asemenea, prin ţintele negociate de statele membre ale UE, caracterul de convergenţă reprezintă o componentă cu largă aplicare la programe naţionale, sectoriale şi internaţionale, ȋntr-o interacţiune cu celelalte state semnatare şi parte la instrumentele juridice internaţionale ale Convenţiei-cadru privind schimbările climatice și Protocolului de la Kyoto, la care se asociază şi instrumentele post-Kyoto la nivel global sau regional.