Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

1.6. Prezentarea PNASC 2016-2020

Documentul PNASC 2016-2020, analizat ȋn prezentul RM, este ȋntr-o fază avansată datorită pre-consultărilor şi discuţiilor tehnice pe care experţii elaboratori ai domeniilor de analiză le-au purtat cu reprezentanţii sectoarelor de resort din România și cu părțile interesate, urmând a fi completat conform comentariilor şi recomandărilor membrilor Grupului de lucru stabilit ȋn baza procedurii SEA. De asemenea, acesta va fi actualizat cu informații de la echipele sectoriale și macro-economice ale Băncii Mondiale și cu rezultatele obținute din exercițiul de screening, care vor ajuta la stabilirea priorităților acțiunilor propuse în cadrul fiecărui sector. Stabilirea priorităților la nivel sectorial se va baza pe raționamentul calificat care va ține cont de riscurile (financiare, instituționale, sociale, tehnice, tehnologice) și beneficiile (economice, de mediu, sociale, sinergii) asociate cu fiecare acțiune individuală.

Etapele ȋn pregătirea PNASC au cuprins: alegerea sectoarelor ȋn concordanţă cu scopul operaţionalizării SNSC din 2013, a fost stabilită sfera acțiunilor, pre-screening şi screening, urmat de rezultatele procesului de screening şi apoi selecția finală, in final formulandu-se direcţiile de monitorizare și raportare a rezultatelor.

Acțiuni le au fost formulate ȋn urma analizelor intersectoriale pentru: energie, transporturi, procese industriale, dezvoltare urbană, gestionarea deșeurilor, apă, silvicultură, agricultură și dezvoltare rurală.

Pentru componenta de „Adaptare a sistemelor la schimbările climatice”, următoarele direcţii de acțiune au fost orientate pentru: agricultură, resurse de apă, biodiversitate, silvicultură, energie, industrie, transporturi, turism și activități recreative, sănătate publică, mediu de viață (infrastructură și urbanism), asigurările ca instrument de adaptare, educație publică și conștientizare.

La această etapă de derulare a procedurii SEA nu sunt de aşteptat reactualizări care să afecteze analiza din cadrul acestui RM. Ȋn elaborarea PNASC 2016-2020 se ntinuare de corelarea cu celelalte planuri şi programe.

Ȋn Anexa 1 a acestui RM se prezintă structura PNASC 2016-2020 după considerarea comentariilor şi propunerilor GL2, cu recomandarea de a se reformula unele dintre obiective de către elaboratorul respectivelor secţiuni.

1.7. Activităţi privind diseminare a informaţiei, pre-consultări și comunicare

În cadrul activităţii D3 a programului derulat de MMAP în parteneriat cu Banca Mondială şi amintit mai sus, au avut loc un număr semnificativ de pre-consultări şi de activităţi de diseminare a informaţiilor care au conturat căile reale de operaţionalizare a Strategiei naţionale privind schimbarile climatice, aflată în acest moment în vigoare (H.G. nr. 529/2013).

Activităţi de diseminare a informaţiei şi de comunicare:

Ateliere de consultări în cadrul componentei B (pentru pregătirea recomandărilor privind acţiuni relevate din punct de vedere climatic spre a fi incluse în PO 2014-2020) au avut loc în vara şi în toamna anului 2013, cu scopul de a reuni reprezentanți și personal tehnic din partea agențiilor și instituțiilor guvernamentale relevante, pentru a revizui rezultatele preliminare ale evaluărilor sectoriale rapide⁷ și pentru a oferi răspuns. La fiecare atelier au participat aproximativ 50 de participanți invitați din diferite ministere relevante și agenții guvernamentale.

1) Primul atelier de lucru axat pe analiza de sectoare și integrarea acțiunilor climatice în programarea operațională sectorială pentru fondurile UE, a avut loc în data de 30 iulie 2013, la București.

2) Al doilea atelier de lucru, concentrat pe sectoarele energie, transport urban și integrarea acțiunilor climatice în Programele Operaționale 2014-2020, a avut loc la data de 18 septembrie 2013, la București.

3) Al treilea atelier de lucru s-a concentrat pe sectoarele agricultură și silviculută și pe integrarea acțiunilor climatice în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) și în Programele Operaționale Sectoriale 2014-2020; s-a desfăţurat în data de 19 septembrie 2013, la București.

4) Un atelier de lucru a fost susținut în data de 11 decembrie 2013, scopul său fiind oferirea unei analize detaliate a costurilor și beneficiilor opțiunilor destinate atenuării și adaptării la schimbările climatice, supunându-se dezbaterii prima evaluare a componentei C a proiectului – analiza costurilor marginale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în anumite sectoare cheie.

5) În data de 12 decembrie 2013, s-a organizat un atelier de lucru dedicat identificării și cuprinderii actiunilor cu relevanță climatică în Programele Operaționale 2014-2020;

6) Un atelier de lucru de două zile cu 50 de participanți, axat pe modelare macroeconomică și sectorială a fost susţinut în zilele de 5-6 februarie 2014, pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) și alte instituții guvernamentale și de cercetare implicate în proiect (în cadrul Componentei C);

7) Trei ateliere de lucru (în cadrul Componentei A), cu peste 40 de participanţi, au fost organizate de echipa Băncii Mondiale împreună cu MMAP în datele de 13-14 martie 2014, pentru a identifica prioritățile pentru cele șase sectoare-cheie (urban, energie, apă, agricultură şi dezvoltare rurală, silvicultură, transport)

8) O conferință de o zi a fost organizată în data de 6 mai, la București, de MMAP împreună cu Banca Mondială, pentru a prezenta constatările și recomandările din cadrul componentei B către personalul și consultanții din partea unităților guvernamentale relevante, responsabile pentru programarea operațională multianuală 2014-2020.

9) Un atelier de două zile, axat pe componenta de modelare în sectorul energie și un atelier de modelare macroeconomică (în cadrul Componentei C) au fost organizate împreună cu MMAP și alte părți interesate în perioada 19-20 mai, respectiv 21-22 mai 2014.

10) Un seminar de instruire pe modelare macroeconomică (în cadrul Componentei C) dedicat personalului MMAP și altor instituții publice implicate a fost realizat pe parcursul perioadei 7-11 iulie 2014, în București.

11) Două ateliere (în cadrul Componentei A) pentru identificarea priorităților legate de schimbările climatice din cele şase sectoare cheie selectate au fost efectuate în datele de 15-16 iulie 2014, la București, cu o participare mare și o implicare activă a instituțiilor publice din România.

12) Un atelier de instruire de 2 zile şi jumătate pe modelare macroeconomică a avut loc la București, în perioada 1-3 octombrie 2014.

13) A doua conferință din cadrul componentei B s-a derulat în data de 27 noiembrie 2014 având drept obiectiv facilitarea şi sprijinirea includerii cerințelor UE legate de schimbările climatice în Programele Operaționale 2014 – 2020.

14) În data de 28 ianuarie 2015, MMAP şi Banca Mondială au organizat conferința dedicată pregătirii strategiei operaționale a României și planului național de acțiune privind schimbările climatice.

15) În perioada 16-17 februarie 2015 a fost susținut atelierul de lucru dedicat modelării în sectorul energie. Obiectivele evenimentului organizat pe parcursul a două zile au urmărit: prezentarea obiectivelor, abordărilor și instrumentelor privind modelarea în sectorul energie; modelarea datelor referitoare la cererea și furnizarea de energie.

16) În perioda 19-20 februarie 2015, pe parcursul a doua zile, s-a derulat atelierul de lucru cu tema: «Modelul de echilibru general pentru România (ROM-E3) – actualizări și scenarii». Tematica de lucru a vizat: actualizări ale bazelor de date pentru România pe baza datelor Eurostat pentru anul 2010; construirea și implementarea curbelor MAC; funcții suplimentare ale modului de transport; construirea și rularea de scenarii.

Acest număr de consultări cu sectoarele, seminare şi ateliere de lucru au condus la un volum mare de analize sectoriale şi integrate care conturează o viziune corespunzătoare perioadei de finanţare 2014-2020.