Romania vazuta de la Bruxelles

Dan LUCA: „Cel puţin 10% dintre românii din Bruxelles-ul european sunt clujeni”

"Făclia": Ce mai este nou prin capitala Europei?

Dan Luca: Agenda politică europeană diferă faţă de cea din România. Politica energetică e foarte "la modă" în dezbateri, dar şi reforma instituţională a Uniunii începe să fie din nou vizibilă: se pregăteşte un nou tratat la nivel comunitar. În noul text, de exemplu, vor fi eliminaţi termenii care ar putea asemăna UE unui stat federal, cum ar fi o Constituţie, drapel sau imn. Uniunea Europeană se redefineşte şi e poate "simbolic că se renunţă la simbolurile europene".

"Făclia": Cum s-au integrat parlamentarii europeni din România în scurtul mandat de "aleşi europeni"?

Dan Luca: Nu a fost uşor pentru majoritatea dintre ei să înţeleagă mecanismul de aici şi cum se pot face "utili" legislativului european. Cea mai bună figură a făcut-o, cred, Adrian Severin de la PSD, care a fost coautor la un proiect legislativ foarte de actualitate, care stabileşte numărul de parlamentari europeni alocaţi fiecărei ţări membre a UE după 2009. Impresie bună au făcut şi Adina Valean de la PNL, care este acum vicepreşedinta Grupului Liberal din Parlamentul European, şi Silvia Ciornei de la Partidul Conservator - pe legislaţia europeană referitoare la traficul de fiinţe umane.

"Făclia": Cum se văd de la Bruxelles alegerile din România?

Dan Luca: Încă de acum se pregătesc strategiile electorale pentru iunie 2009, data alegerilor generale pentru Parlamentul European. În acelaşi timp, fiecare campanie electorală pentru structurile naţionale din ţările Uniunii Europene este monitorizată cu mare atenţie. Având alegeri "intermediare" pentru legislativul european, ne putem da seama că din acest punct de vedere România se află, pentru moment, în vizorul UE. Contează foarte mult la Bruxelles şi procentul de români care votează la alegerile pentru Parlamentul European. E un fel de "test de fidelitate" – cu cât votează mai mulţi cetăţeni dintr-o ţară, cu atât UE este mai "apreciată" în ţara respectivă.

"Făclia": Este important pentru clujeni acest vot din Parlamentul European?

Dan Luca: Ca şi pentru orice cetăţean din România, votul lor contează. Normal că suntem invitaţi să votăm nişte liste naţionale, "o primă sortare" efectuându-se deja la nivelul fiecărui partid. Ca şi clujean, să fiu sincer, sunt dezamăgit. Nu trebuie să fim experţi în politologie sau sociologie pentru a afirma că doar puţine partide din România «se vor califica» în Parlamentul European după 25 noiembrie 2007. Permiteţi-mi să mă hazardez: PD, PSD, PNL, UDMR, PNG, PRM. Dacă analizăm listele acestora, întâlnim doar un clujean pe o poziţie eligibilă şi nu ca şi "cap de listă". Este vorba de Rareş Niculescu (nr. 7 pe lista PD). În rest, nimic la PSD, nimic la PNL, şi nici chiar la UDMR sau PRM. Cred că un judeţ ca şi Clujul merită mult mai mult. Nu vreau să fiu rău cu clasa politică românească, dar din cei aproximativ 1.000 de români care lucrează în afacerile europene din Bruxelles, cel puţin 10% sunt din Cluj. Deci la vreo 35 de parlamentari europeni trebuia să avem minim 3 clujeni.

Interviu acordat în aprilie 2006, Lianei Ionescu, pentru cercetarea

“A relata de la Bruxelles despre Uniunea Europeană. Cazul României”,

publicatã în cartea „România şi integrarea europeană. Logici şi rutine jurnalistice”

DAN LUCA

Cotidianul Adevărul de Cluj

Background personal (calificări şi experineţă profesională)

Statut:

Freelancer, colaborator cotidianul local Adevărul de Cluj; PR Director, EurActiv.com

Calificări:

Facultatea de matematică; Master în Afaceri Europene (EUAffairs); PhD candidate în Relaţii Internaţionale.

Vechime în practica jurnalistică:

Jurnalist: 9 ani; corespondent străin: 9 ani; corespondent la Bruxelles: 9 ani.

Cum aţi fost recrutat în calitate de corespondent?

Cunoaşterea afacerilor (problematicii) europene.

Câţi corespondenţi are instituţia dvs. de media la Bruxelles?

Unul
Pentru ce departament lucraţi?

Politic
Persoana care aprobă subiectele?

Redactorul-şef

Persoana de contact?

Redactorul-şef

Principala sarcină redacţională?

Editoriale

Dan Luca, observaţii preliminare:

Europa are o problemă cu comunicarea. Nu există presă europeană. 90% dintre cei 3000 de corespondenţi la Bruxelles scriu pentru presa naţională. În general, este un jurnalist pentru fiecare publicaţie sau post radio/TV. Ei monitorizează instituţiile. 5% este presă internaţională (mass media care, din brand-uri naţionale, devin internaţionale. Ex: BBC, Financial Times). Doar 5% este presă europeană: EurActiv.com (e presa dominantă), the European Voice (săptămânal, lansat în 1995, publicaţie a lui the Economist), Agence Europe, Europolitique, câteva site-uri de news. În total, 10-15 organizaţii media. Aceasta este toată presa europeană, care nu e naţională sau internaţională.

Nu există personalităţi europene. Pe cine pui pe prima pagină pentru a cumpăra lumea ziarul? Pe Baroso, pe Borel? Aceştia nu ies din spaţiul de Bruxelles. Nimeni nu-i ştie în afară.
Lipseşte abordarea europeană echidistantă. Nu neapărat echidistantă faţă de partidele politice sau faţă de orientări – stânga, dreapta, centru. Problema ţine de ţări. Sunt ţări care îşi impun presa şi aceasta devine dominantă. Deci, o presă naţională devine internaţională. Ex.: BBC, FT, Wall Street Journal Europe. Au clar unghiul lor de abordare, şi anume anglo-saxon.
Limba e o mare problemă. Foarte multă presă nu poate să iasă din spaţiul naţional din cauza limbii. Engleza câştigă tot mai mult teren. E o bătălie între presa anglo-saxonă şi celelalte: El Pais, Corriere della Sera, Le Monde, Der Spiegel. Acestea pierd din audienţa internaţională din cauza limbii.