Saac V. Urlaţi

Škrljevo. (şcril ievo). Localitate în NV Croaţiei, la E de oraşul Rijeka.

Skromberga. Localitate în SV Suediei, la SE de oraşul Hälsingborg.

Skrunda. Localitate în VSV Letoniei, pe râul Venta, la NE de oraşul Liepaja.

Skrwa. (scriva). Râu (99 km, 1 665 kmp) în centrul Poloniei, afluent al fluviului Vistula.

Skryszów. (scrisof). Localitate aşezată în SE Poloniei, la SE de oraşul Tarnów.

Skuvdeneshavn. Localitate în SE insulei Karmøy (Norvegia), la fiordul Boknfjord.

Skulerud. Localitate în SE Norvegiei, la SE de oraşul Oslo.

Skull Valley. (scal valii). Localitate în S.U.A. (Arizona), la NV de oraşul Phoenix.

Skunk. (scanc). Râu situat în S.U.A., afluent al fluviului Mississippi aval de oraşul Burlington (Iowa).

Skuodas. Localitate în NV Lituaniei, la graniţa cu Letonia, aşezată la NE de oraşul Klaipedá.

Skuru. Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).

Skuteč. (scuteci). Localitate aflată în centrul Cehiei, la SE de oraşul Pardubice.

Skutskär. (scutscher). Localitate aflată în ESE Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la E de oraşul Gävle.

Skwierzyna. (scvierţina). Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, la SE de oraşul Gorzów.

Skye. (scai). Insulă în arhipelagul Hebride, în NV Marii Britanii. Are 1 700 kmp suprafaţa şi 80 km lungime. Localitatea principală este Portree. Relieful este variat, bazaltic, cu înălţimea maximă de 993 m (vf. Cuillin Hills). De aici se trage câinele de rasă Skye terrier.

Skyleon. Cap situat în E insulei Hydra (Grecia).

Skyros (Skíros). Insulă (Grecia) în Marea Egee (arhipelagul Sporadelor de Nord), la NE de insula Eubeea. Are 210 km suprafaţa, 29 km lungime. Localitatea principală este cu acelaşi nume. Relieful este colinar (792 m). Aici se exploatează marmura şi se cultivă măslini şi citrice.

Skyttorp. Localitate în ESE Suediei, la NV de capitala Stockholm.

Sla. v. Salé.

Sládečkovec. (sladeci coveţ). Oraş în SV Slovaciei, la SV de oraşul Nitra.

Sládkovičovo. (sladcoviciovo). Localitate în SV Slovaciei, la ENE de oraşul Bratislava.

Sladojevci. (slado ievţii). Localitate în NE Croaţiei, la NV de oraşul Podravska Slatina.

Slagelse. (slaghelse). Oraş în V insulei Sjælland (Danemarca), la NE de oraşul Korsør.

Slamet. Vârf vulcanic (3 428 m) în centrul insulei Java (Indonezia).

Slaná. Râu în SSE Slovaciei, afluent al râului Rimava.

Slanci. (slanţi). Cartier al oraşului-capitală Belgrad (Serbia).

Slanec. (slaneţ). Localitate în SE Slovaciei, la V de oraşul Trebišov.

Slaney. (slenii). Râu în SE Irlandei, cu vărsare în canalul St. George la Wexford.

Slangerup. (slangherup). Localitate în insula Sjælland (Danemarca), la NV de oraşul Copenhaga.

Slănic. 1. Oraş situat în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Slănic, cu circa 7 000 loc. Aici se exploatează sarea. Este staţiune balneoclimaterică. A fost atestat în anul 1532. Îi aparţin localităţile Groşani şi Prăjani. 2. Afluent pe stânga al Buzăului (65 km). Izvorăşte din zona muntoasă a Carpaţilor Curburii, din S munţilor Vrancei, de sub vârful Furu. În aval de zona saliferă (sectorul subcarpatic Lopătari), apa râului are un conţinut ridicat de cloruri.

Slănic-Moldova. Oraş în jud. Bacău, în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele SE ale munţilor Nemira, la altitudinea de 530 m, pe râul Slănic (afluent al Trotuşului). Are circa 5 100 loc. Menţionarea documentară datează din anul 1757. Îi aparţin localităţile: Cerdac şi Cireşoaia. În trecut, până în 1968, i se spunea Băile Slănic.

Slanje. (slanie). Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Čakovce.

Slano. Localitate în SV Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, la NV de oraşul Dubrovnik.

Slanovec. (slanoveţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Zagreb.

Slans. (zlanz). Oraş în centrul Elveţiei, pe malul S al lacului Celor Patru Cantoane.

Slanské. Munţi (1 092 m) în SE Slovaciei.

Slanské Nové Mesto. Localitate în SE Sloveniei, la V de oraşul Trebišov.

Šlanski. (şlanschii). Localitate în NNV Cehiei, la graniţa cu Polonia, la E de oraşul Liberec.

Slany (Slaný). (slanii). Localitate în VNV Cehiei, la NV de oraşul Praga.

Slaný. v. Slany.

Slapy. (slapii). Localitate în centrul Cehiei, la S de capitala Praga, pe râul Vltava. Are o hidrocentrală.

Ślask. (şlasc). v. Silezia.

Slätbaken. (sletbachen). Golf al Mării Baltice situat în SE Suediei, la SE de oraşul Norköping.

Slate. (slet). Insule canadiene situate în N lacului Superior.

Slater. (sletăr). Localitate aşezată în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Jefferson City.

Slate Run. (slet ran). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Pine Creek, la NV de oraşul Williamsport.

Slatina. 1. Lac de acumulare pe râul Olt, la S de oraşul Slatina, cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă a oraşului. Are suprafaţa de 540,7 ha, volum 19,24 milioane mc. 2. Oraş, municipiu, în jud. Olt. Este reşedinţa jud. Olt. Are peste 80 000 loc. Are atât hidrocentrală cât şi termocentrală. Aici se obţine aluminiul. În 1979 a fost declarat municipiu. Îi aparţine localitatea Cireaşov. Administrativ îi mai aparţine comuna suburbană Slătioara (cu satele Slătioara şi Salcia). 3. Comună în jud. Suceava, în zona de contact a podişului Sucevei cu munţii Stânişoarei, pe râul Suha Mică. Are circa 5 300 loc. Până în 1968 se numea Drăceni. La Slatina se află mănăstirea Slatina (1554-1561). În biserica sa se află înmormântat Alexandru Lăpuşneanu. Satele componente sunt: Slatina, Găineşti, Herla. 4. Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Levice.

Slatina-Timiş. Comună în jud. Caraş-Severin, situată în N Culoarului Timiş-Cerna, la poalele NE ale munţilor Semenic şi cele V ale munţilor Ţarcu, pe râ Timiş, cu aproximativ 3 200 loc. La Ilova se exploatează lignit. În satul principal se află o biserică din sec. al XVIII-lea. Aici au fost descoperite urmele unui oraş roman (Masclianis). Satele componente: Slatina-Timiş (atestat în 1433), Ilova, Sadova Nouă, Sadova Veche.

Slatinski Drenovac. (slatnschii drenovaţ). Localitate în Croaţia, la ENE de oraşul Daruvar.

Slătioara. 1. v. Măgura Slătioarei. 2. Comună în jud. Olt, în N Câmpiei Romanaţilor, pe râul Olt, pe malurile lacurilor de acumulare Arceşti şi Slatina, cu peste 2 700 loc. Este comună suburbană a oraşului Slatina. Se exploatează balast. Aici se află o hidrocentrală (53 MW). Satul principal deşine două biserici, din 1805 şi 1854. 3. Comună aflată în jud. Vâlcea, în depresiunea subcarpatică olteană, la poalele NV ale Măgurii Slătioara, la confluenţa râului Cerna cu Pârâu Plopilor, cu aproape 3 600 loc. Este centru de ceramică. Satul principal are o biserică de lemn (sec. XVIII) şi una de zid (1705). Dar biserici vechi se mai află şi la Goruneşti, la Milostea. Măgura Slătioarei (769 m) are aspect de cuestă, cu abruptul spre N, afectată de ravene. Satele componente: Slătioara, Coasta Cerbului, Goruneşti, Milostea, Mogeşti, Rugetu. 4. Codrul secular Slătioara. v. Stulpicani.

Slătioarele, Schitul. v. Ocnele Mari.

Slaung. Localitate în SSE insulei Java (Indonezia), la SV de oraşul Kediri.

Slava. Râu în Dobrogea ce este tributar Mării Negre. Izvorăşte din cadrul Podişului Babadagului şi se varsă în lacul Goloviţa (complexul lacustru Razim) la Ceamurlia de Jos. Are 35 km lungime. Alimentarea se face din precipitaţii, de aceea vara seacă.

Slava Cercheză. Comună în jud. Tulcea, în podişul Babadag, pe râul Slava, cu aproape 2 700 loc. Se exploatează calcar. Pe teritoriul satului Slava Rusă au fost descoperite urmele unei aşezări romano-bizantine (Libida, Libidion polis). Satele deţin biserici vechi şi două mănăstiri Uspenia şi, respectiv, Vovidenia. Satele componente sunt: Slava Cercheză. Slava Rusă.

Slave. (slev). Râu în partea central-vestică a Canadei, cu vărsare în Marele Lac al Sclavului.

Slaveansk. Oraş în SE Ucrainei, în regiunea Doneţ, la N de oraşul Doneţk.

Slavec. (slaveţ). Localitate în SSE Slovaciei, pe râul Sajó, la SV de oraşul Rožnava.

Slăveiu (Slăveiul). 1. Lac glaciar situat pe versantul sudic al masivului Retezat, la altitudinea de 2 015 m. Are suprafaţa de 32,78 ha şi adâncimea maximă de 6,1 m. Este obiectiv turistic. 2. Vârf (2 346 m) în munţii Retezat, la SV de vârful Peleaga.

Slavianka, Munţii. Munţi (2 212 m) situaţi în SV Bulgariei, la graniţa cu Grecia, la S de munţii Pirin.

Slavinja. (slavinia). Localitate în ESE Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, pe râul Nišava, la ESE de oraşul Niš.

Slavkov. 1. Oraş în SE Cehiei, la ESE de oraşul Brno. Anterior se numea Austerlitz. 2. Pădure situată în V Cehiei, la graniţa cu Germania, la SV de oraşul Karlovy-Vary.

Slavkovský štit. (slavcovschii ştit). Vârf (2 453 m) în Carpaţii Tatra, la E de vârful Gerlachovka.

Slavnik. Vârf (1 028 m) în SV Sloveniei, în N peninsulei Istria.

Slavonia (Slavonija, Szlavonija). (slavoniia). Regiune naturală şi istorică în E Croaţiei, între Sava (la S), Drava şi Dunăre (la N şi E). Are suprafaţa de 41 400 kmp. Relieful este muntos cu altitudinea maximă de 1 200 m (Papuk Gorje). De-a lungul râurilor se găsesc lunci şi câmpii. Locuitorii sunt croaţi, sârbi şi maghiar. Oraşele principale: Osijek, Bosanski Brod.

Slavonice. (slavoniţe). Localitate aşezată în S Cehiei, pe râul Morava Dyje, la graniţa cu Austria, la SV de oraşul Dačice.

Slavonska-Požega. (slavonsca pojega). Localitate în Croaţia, la NV de oraşul Brod.

Slavonske Bare. Localitate în NE Croaţiei, la VSV de oraşul Valpovo.

Slavonski Brod (Slavonski-Brod). (slavonschii brod). Oraş în SE Croaţiei, la graniţa cu Bosnia şi Herţegovina, pe râul Sava. v. Brod.

Slavonski Šamac. (slavonschii ţamaţ). Localitate în SE Croaţiei, pe râul Sava, la ESE de oraşul Brod.

Slavošovce. (slavoşovţe). Localitate aflată în Slovacia, la NE de oraşul Revúca.

Slavotin. Localitate în NV Bulgariei, pe râul Ţibriţa (afluent al Dunării), la NV de oraşul Mihailovgrad.

Sława. (svava). Localitate în SV Cehiei, la ESE de oraşul Góra.

Sławatycze. (svavatiţe). Localitate în E Poloniei, la graniţa cu Belarus, la ENE de localitatea Rudno.

Slawi. (slauii). Localitate în N insulei Java (Indonezia), la VSV de oraşul Pemalang.

Slawków. (slavcof). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la NE de oraşul Katowice.

Sławno. (svavno). Localitate situată în NV Poloniei, pe râul Wieprza, la NE de oraşul Koszalin.

Sławoborze. (svavoborze). Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin.

Sleaford. (slifărd). Localitate în E Angliei (Marea Britanie), la E de oraşul Nottingham.

Sleat. (slit). Strâmtoare marină între Scoţia (Marea Britanie) şi insula Skye (arhipelagul Hebride).

Sleen. Localitate în localitate în NE Olandei, la SV de oraşul Emmen, aproape de graniţa cu Germania.

Slemdal. Cartier al oraşului-capitală Oslo (Norvegia).

Slepčani. (slepciani). Localitate aflată în SV Slovaciei, la E de oraşul Nitra.

Ślesin. (slepciani). Localitate în partea central-vestică a Poloniei, pe râul Noteć, la SE de oraşul Gniezno.

Slessor. Gheţar al Antarcticii situat la Marea Weddel (Oceanului Atlantic), cu deplasare spre gheţarul Filchner.

Slezsko. (slejsco). v. Silezia.

Sliač. (sliaci). Localitate în partea central-vestică a Slovaciei, pe râul Garam, la SSE de oraşul Banská Bystrica.

Sliddel. (saidel). Localitate situată în S.U.A. (Louisiana), la SE de oraşul Baton Rouge, la N de delta fluviului Mississippi.

Slide Mountain. (slaid mauntein). Vârf (1 281 m) în muntele Calskill din NE S.U.A., la NV de oraşul Kingston (statul New York).

Sliedrecht. (slidrect). Localitate în VSV Olandei, la SE de oraşul Rotterdam.

Sliema. Oraş în Malta, pe ţărmul E al insulei Malt, port golful St. Julian, la NV de oraşul La Valletta, cu aproximativ 12 500 loc. Este staţiune balneoclimaterică.

Sliepkovce. (sliepcovţe). Localitate în SE Slovaciei, la NE de oraşul Trebišov, pe râul Laborc.

Sliessen. Localitate în NV Algeriei, la SV de oraşul Oran.

Sligo (Sligeach). (slaigo). 1. Oraş în NV Irlandei, la SV de oraşul Ballishannon. 2. Regiune administrativă în NV Irlandei, cu centrul la Sligo (Sligeach). 3. Golf al Oceanului Atlantic, situat în NV Irlandei. Pe ţărmul său E se află oraşul Sligo (Sligeach).

Slimnic. Comună în jud. Sibiu, în podişul Hârtibaciului, pe râul Slimnic, cu peste 3 600 loc. Aici au fost descoperite urmele unei aşezări vechi (neolitic-epoca bronzului, fierului etc.). În satul principal se află o cetate (sec. XIV-XVI) cu o biserică de incintă. În satul Ruşi există o altă cetate (sec. XVI-XVII cu o biserică de incintă. La Veseud se găseşte un conac (sec. XIX). Satele componente: Slimnic, Albi, Pădureni, Ruşi, Veseud.

Sl’ňava. (sliniava). Lac de acumulare în V Cehiei, pe râul Vág.

Slind. Localitate în NE Suediei, pe râul Skellefteälv, la V de oraşul Skellefteå.

Slite. Localitate în ENE insulei Gotland (Suedia), la Marea Baltică.

Sliven. 1. Oraş aflat în partea central-estică a Bulgariei, la V de Burgas, cu peste 100 000 loc. Este centru industrial. A fost menţionat documentar în 1153. Pe vremea stăpânirii turceşti se numea Enidže Kariesi (adică Oraşul Nou). 2. Munte din cadrul Munţilor Balcanici, situat la ENE de oraşul cu acelaşi nume.

Slivenec. (sliveneţ). Cartier al oraşului Praha (Cehia).

Slivnica. (slivniţa). 1. Munte (1 114 m) în V Sloveniei. 2. Localitate în E Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, la SE de oraşul Krupac.

Slivník. Localitate în SE Slovaciei, la SV de oraşul Trebišov.

Slivileşti. Comună în jud. Gorj, în zona dealurilor Jiului, pe râul Jilţu, cu aproape 4 000 loc. Satele Slivileşti şi Şiacu au muzee etnografice. La Miculeşti se găseşte o biserică din 1872 iar la Şiacu cula „Grecescu” din sec. XVIII. Satele Sura (1805), Ştiucani (1877) şi Slivileşti (1880) au biserici de lemn. Satele componente sunt: Slivileşti, Cojmăneşti, Miculeşti, Ştiucani, Strâmtu, Sura, Şiacu, Tehomir.

Slivovo. Localitate în V Macedoniei, la SV de oraşul Brod.

Sljahovo. (sliahovo). Localitate în Ucraina, la N de oraşul Balta.

Sljeme. (slieme). Vârf (1 035 m) în munţii Medvednica din Croaţia.

Šljivoševci. (şliivoşevţi). Localitate aflată în Croaţia, la VNV de oraşul Valpovo.

Słobity. (svobitii). Localitate în N Poloniei, la SE de oraşul Elbląg.

Slobozia. 1. Oraş, municipiu, aflat în jud. Ialomiţa, reşedinţa judeţului Ialomiţa. Are circa 53 000 loc. Are o termocentrală. A fost atestat în 1614, în 1912 a devenit oraş şi în 1979 municipiu. Se mai numea Slobozia lui Ianache. Îi aparţin localităţile Bora şi Slobozia Nouă. 2. Comună în jud. Argeş, în N Câmpiei Găvanu-Burdea, aşezată pe râul Dâmbovnic, cu peste 5 000 loc. Până în 1965 se numea Slobozia-Trăznitu. În satul principal se află o biserică din sec. al XIX-lea şi conacul „Sturdza” din acelaşi secol. Satele componente: Slobozia, Nigrişoara. 3. Comună în jud. Giurgiu, în S Cîmpiei Burnasului, pe Dunăre, cu circa 2 600 loc. Este comună suburbană a municipiului Girugiu. Aici se exploatează balast. Aici s-a încheiat în 1807 (august) armistiţiul ruso-turc. Între 1968-1981 a făcut parte din jud. Ilfov. Satul are o biserică din 1864. Satele componente: Slobozia.

Slobozia Bradului. Comună aflată în jud. Vrancea, în SE Subcarpaţilor Vrancei, în zona de contact cu Câmpia Râmnicului. Are aproape 5 500 loc. Este centru pomicol şi viticol. La Coroteni au fost descoperite vestigii neolitice din cultura Boian. În satul principal se află o mănăstire de maici (Rogoz). Coroteni are o biserică din 1830. Satele componente: Slobozia Bradului, Cornetu, Coroteni, Lieşti, Olăreni, Valea Beciului.

Slobozia Ciorăşti. Comună în jud. Vrancea, în N Câmpiei Râmnicului, pe râul Râmna. Are circa 2 100 loc. Satul Jilişte are un muzeu de istorie; aici Ioan-Vodă cel Viteaz a învins în aprilie 1574 armata turco-munteană. Satul principal are o biserică din 1873. Satele componente: Slobozia Ciorăşti, Armeni, Jilişte.

Slobozia Conachi. Comună în jud. Galaţi, în S Câmpiei Covurlui, pe râul Suhu. Are peste 7 100 loc. Satul principal a fost întemeiat de Constantin Conachi între anii 1800-1810 iar satul Cuza Vodă a fost întemeiat în 1879. Centrul de comună are o biserică din 1814 datorită întemeietorului satului. Satul Izvoarele a fost puternic afectat de alunecări de teren din 1993. Satele componente: Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Izvoarele.

Slobozia lui Ianache. v. Slobozia (1).

Slobozia Mândra. Comună în jud. Teleorman, în V Câmpiei Boian, pe râul Sâiu, cu peste 2 100 loc. Centrul de comună deţine o biserică din sec. XIX. Satele componente sunt: Slobozia Mândra, Uda-Clocociov, Uda-Paciurea.

Slobozia Moară. Comună situată în jud. Dâmboviţa, în Câmpia Titu, pe interfluviul Dâmboviţa-Ilfov. Populaţia numără peste 2 360 loc. Între anii 1968-1981 a făcut parte din jud. Ilfov. Satele componente: Slobozia Moară.

Slobozia-Trăznitu. v. Slobozia (2).

Slochteren. (zlocteren). Localitate în NE Olandei, la graniţa cu Germania, la ENE de oraşul Groningen. Este centru de extracţie a gazelor naturale.

Slocum Hollow. (slocam holou). v. Scranton.

Sloka. Localitate în N Letoniei, pe ţărmul S al golfului Riga, la V de oraşul Riga.

Słomniki. Polonia 50-51i6

Slon. Sat în comuna Ceraşu (jud. Prahova) unde au fost descoperite două cetăţi din piatră (sec. IX-X) aparţinând populaţiei româneşti.

Słońsk. (svonsc). Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, la SV de oraşul Gorzów.

Sloten. 1. Localitate în Olanda, la SV de oraşul Amsterdam. 2. Localitate situată în N Olandei, la E de lacul Ijssel.

Sloterdijk. (sloterdii ic). Localitate găsită în Olanda, la N de Amsterdam.

Slotten. Localitate în NNE Norvegiei, la NE de insula Kvaløy.

Slough. (slaug). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), la VNV de Londra.

Slovacia, Republica Slovacă (Slovenská Republika). Stat în centrul Europei, fără ieşire la mare. Suprafaţa 49 034 kmp, circa 5,4 milioane loc., capitala la Bratislava.

Slovenia, Republica (Republika Slovenija). (republica slovenia). Stat în Europa SE, în NV peninsulei Blacanice, cu ieşire la Marea Adriatică. Are suprafaţa de 20 256 kmp, aproximativ 2,1 milioane loc., capitala la Ljubljana.

Slovenj Gradec. (sloveni gradeţ). Localitate în N Sloveniei, la graniţa cu Austria, la V de oraşul Maribor.

Slovenska Bistrica. (slovensca bistriţa). Localitate în N Sloveniei, la SSV de oraşul Maribor.

Slovenska Konjice. (slovensca coniiţe). Localitate în Slovenia, la NE de oraşul Celje.

Slovenská L’upča. (slovensca lupcia). Centru minier (mercur) în partea central-nordică a Slovaciei, la NE de oraşul Banská Bystrica.

Slovenské-Ďarmoty. (slovensche diar motii). Localitate situată în SV Slovaciei, în apropierea oraşului Nitra.

Slavonské Nové Mesto. Oraş aflat în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Trebišov.

Slovenský Grob. (slovenschii grob). Localitate în SV Slovaciei, la NE de Bratislava.

Słubice. (svubiţe). Localitate în V Poloniei, pe fluviul Odra (Oder), la graniţa cu Germania, (în dreptul oraşului Frankfurt pe Oder).

Sluderno. Localitate în NNE Italiei, pe râul Adige. Are o hidrocentrală.

Sluis. (sluiz). Localitate în SV Olandei, la graniţa cu Belgia, la V de oraşul Terneuzen.

Slujitorii-Alboteşti. v. Zăvoaia.

Slunj. (sluni). Localitate în Croaţia, pe râul Korana, la S de oraşul Karlovac.

Słupka. (svupca). Localitate în partea central-verstică a Poloniei, la SE de oraşul Poznań.

Słupia. (svupia). Râu (188 km, 1 652 kmp) în NV Poloniei, cu vărsare în Marea Baltică. Traversează oraşul Słupsk.

Słupia Nowa. (svupia nova). Localitate în SE Poloniei, la SE de oraşul Kielce.

Słupsk. (svupsc). Oraş în N Poloniei, pe râul Słupia, aproape de Marea Baltică, la VNV de oraşul Gdansk. Are circa 100 000 loc. Este centru industrial metalurgic şi al maşinilor agricole. A fost atestat în sec. XIII şi este oraş din anul 1310. Pe vremea ocupaţiei germane se numea Stolp.

Służew. (svujef). Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).

Slyne. (slain). Cap în V Irlandei, la SV de oraşul Clifden.

Småland. (smoland). Podiş în S Suediei, parte componentă a scutului baltic, format din granite şi gresii dure, puternic faliate. Are relief glaciar. Altitudinea maximă 378 m. Râurile urmăresc faliile. Deţine lacuri. În E se găsesc păduri de conifere. Se exploatează lemnul şi turba.

Smålandsstenar. (sâmolands stenar). Localitate în SV Suediei, pe râul Nissan, la NE de oraşul Halmstad.

Smallwood. (smol uu). Lac de acumulare situat pe râul Churchill din SE peninsulei Labrador (Canada).

Smârdan. 1. Comună în jud. Galaţi, în SE Câmpiei Covurluiului, pe râul Mălina, cu peste 4 200 loc. Se practică viticultura. Satele componente sunt: Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu. 2. Comună în jud. Tulcea, pe braţul Măcin (sau Dunărea Veche), în dreptul Brăilei, cu peste 1 100 loc. Satele componente: Smârdan. 3. v. Smîrdan.

Smârdioasa. Comună în jud. Teleorman, în zona de contact a cămpiilor Boian şi Burnas, la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman. Se practică viticultura. Satul-reşedinţă are o biserică din 1824. Satele componente sunt: Smârdioasa, Şoimu.

Šmarje. (şmarie). Localitate situată în SSE Sloveniei, la ESE de oraşul Celje.

Smederovo. 1. Oraş în NNE Serbiei, pe Dunăre, la SE de Belgrad. Are circa 65 000 loc. Este port fluvial, centru industrial şi agricol. A fost capitală a Serbiei între anii 1430-1439 şi 1444-1459. 2. v. Roman.

Smederevska-Palanka. Localitate în E Serbiei, la SE de oraşul Belgrad şi la S de oraşul Smederevo.

Smeeni. Comună în jud. Buzău, pe râul Călmăţui, în Câmpia Română, cu peste 7 000 loc. Satele deţin biserici vechi: Udaţi-Lucieni (1847-1852), Albeşti (1855-1857), Smeeni (1926). Satele componente: Smeeni, Albeşti, Bălaia, Călţuna, Moisica, Udaţi-Lucieni, Udaţi-Mânzu.

Smeica. v. Zmeica.

Smíchov. (smiciov). Cartier al oraşului Praha = Praga (Cehia).

Smidt. Insulă din cadrul arhipelagului Severnaia Zemlea (Rusia) din Oceanul Arctic.

Śmigiel. (şmighiel). Localitate în VSV Poloniei, la SV de oraşul Poznań.

Smilde. Localitate în NNE Olandei, pe canalul Drente, la SV de oraşul Assen.

Smiltene. Localitate în Letonia, la NE de Riga.

Smîrdan. Sat în Bulgaria. Aici armata română i-au învins pe turci în Războiul pentru Independenţă (ianuarie 1878).

Smirna. v. Izmir.

Smith. (smis). 1. Strâmtoare între insulele Ellesmere (la V) şi Groenlanda (la E). Leagă golful Baffin (Oceanul Atlantic) cu Oceanul Arctic. 2. Localitate situată în VSV Canadei (Alberta), la NV de oraşul Edmonton.

Smithfield. (smisfild). 1. Localitate în SE Australiei, la V de oraşul Sydney. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Raleigh.

Smith River. (smis rivăr). Localitate în V S.U.A. (California), la NNE de oraşul Crescent City.

Smiths Falls. (smis fols). Localitate în SE Canadei (Québec), pe fluviul Sf. Laurenţiu, la SV de oraşul Montreal.

Smithton. (smistăn). Localitate situată în NV insulei Tasmania (Australia).

Smithville. (smisvil). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la ESE de oraşul Nashville.

Smoky Hill. (smochii hil). Râu (869 km) în centrul S.U.A., afluent al râului Kansas.

Smøla. (smola). Insulă în VSV Norvegiei, în Marea Norvegiei (Oceanul Atlantic), la SV de insula Hitra.

Smolean. Oraş în S Bulgariei, pe un afluent al râului Arda.

Smolensk. Oraş în V Rusiei, pe fluviul Nipru, cu peste 325 000 loc. Oraş important economic, a fot fundat în sec. IX.

Smolensk-Moskova, Colinele. Regiune deluroasă situată în V Rusiei europene, de la oraşul Smolensk (la V) până la Moscova (la E).

Smolian. Oraş în S Bulgariei, la S de oraşul Plovdiv, în munţii Rodopi, cu aproximativ 35 000 loc. Este centru industrial şi agricol.

Smólikas. Vârf (2 637 m) în NV Greciei, în munţii Pindului (munţii Grammos).

Smoljinac. (smoliinaţ). Localitate în E Serbiei, la SE de oraşul Smederovo.

Smolník. Localitate în ESE Slovaciei, la VNV de oraşul Košice.

Smrečje. (smreci ie). Localitate în NNV Croeţiei, la graniţa cu Slovenia, la NE de oraşul Rijeka.

Smrk. (smirc). Vârf (1 121 m) în munţii Karkonosze (Munţii Sudeţi).

Smuid. Localitate în SE Belgiei, pe râul L’homme, la V de oraşul St. Hubert.

Smulţi. Comună aflată în jud. Galaţi, în S podişului Covurlui, pe râurile Geru, Gologan şi Suhu, cu circa 1 600 loc. Satul are biserici vechi de prin anii 1800. Satele componente: Smulţi (atestat în 1448).

Smygehamn (Ostratorp). (smigheham, ostratorp). Localitate în extremitatea S a Suediei, pe ţărmul Mării Baltice, la E de oraşul Trelleborg. Se mai numeşte Ostratorp.

Snaefell. (snefel). 1. Vârf (620 m) în centrul insulei Man (Marea Britanie). 2. Vârf (1 833 m) în SE insulei Islanda, la ENE de gheţarul Vatnajökull.

Snæfellsjökull. (snefels ieocul). Masiv de tip muntos (1 466 m) în V Islandei, pe o peninsulă care mărgineşte la N golful Faxa. Aici se află gheţarul omonim. De aici s-a „pornit spre centrul Pământului” în scrierile lui Jules Verne.

Snæfellsnes. (snefelsnes). Vârf vulcanic în V Islandei.

Snagov. 1. Râu (46 km), afluent al Ialomiţei ce izvorăşte din E Câmpiei Titu şi străbate zona de N a Câmpiei Vlăsiei. Pe cursul său superior se află heleşteul Butimanu iar cel mijlociu şi inferior se găseşte limanul fluviatil cu acelaşi nume. 2. Liman fluviatil situat pe cursul mijlociu şi inferior al râului Snagov. Are 576 ha (5,76 kmp), 16,5 km lungime, 400 m lăţimea maximă, adâncimea maximă de 9 m şi volumul 17,3 milioane mc. Fauna estebogată (somn, crap, ştiucă, biban, plătică etc) iar vegetaţia renumită prin nuferi. Face parte din rezervaţia complexă Snagov. Comunică cu râul Ialomiţa printr-un emisar. Este obiectiv turistic important. Aici au loc concursuri nautice. 3. Pădure de şleau, rest din vechiul Codru al Vlăsiei. Este situată pe malul lacului Snagov. Suprafaţa măsoară 1 727 ha. Cuprinde stejar, carpen, frasin, tei, arţar turcesc, jugastru etc. În V pădurii se află partea ştiinţifică (100 ha), cu fag caucazian, fag comun. Din 1952 este rezervaţie naturală complexă. 4. Comună în jud. Ilfov, în N Câmpiei Vlăsiei, pe malul lacului omonim, cu circa 5 700 loc. Între 1952 şi 1981 a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Din anul 1994 este staţiune balneoclimaterică. Satul Ghermăneşti are o biserică din 1790 iar Tâncăbeşti din sec. XIX. Satele componente sunt: Snagov, Ciofliceni, Ghermăneşti, Tâncăbeşti, Vlădiceasca. 5. Mănăstire situată pe o insulă din mijlocul lacului cu acelaşi nume din apropierea satului Siliştea Snagovului (comuna Gruiu, jud. Ilfov). a fost situată în sec. al XIV-lea de Mircea cel Bătrân. Aici a funcţionat o tipografie înfiinţată de Antim Ivireanul.

Snake. v. Snake River.

Snake River. (snec rivăr). Râu în NV S.U.A., afluent al fluviului Columbia, la Kennewick. Are 1 670 km lungime, din care 440 km navigabili, şi suprafaţa bazinului hidrografic de 270 000 kmp. Izvorăşte din munţii Stâncoşi, din Parcul naţional Yellowstone, de sub vf. Grand Teton. Are cascade mari ca: American Falls (15 m), Twin Falls (60 m) şi Shoshone Falls (64 m). Are şi câteva hidrocentrale şi baraje.

Sna Lo Wan. (sne lo uen). Localitate în NM insulei Lan Tao (China), la V de oraşul Hong Kong.

Snappertuna. Localitate în SV Finlandei, la VSV de oraşul Helsinki.

Snare. (sner). Insule situate în SSV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SV de insula Stewart.

Snåsa. (snosa). Localitate aflată aproximativ în centrul Norvegiei, la NE de oraşul Trondheim.

Sneek. (snec). 1. Oraş în N Olandei, la SV de oraşul Leeuwarden şi la V de lacul cu acelaşi nume. 2. Lac în N Olandei, la SSV de oraşul Leeuwarden şi la E de oraşul omonim.

Snetind. Vârf (1 599 m) în Norvegia, în regiunea Svartisen, la SSV de localitatea Belam.

Sněžka. (sniejca). Vârf (1 603 m) în masivul Krkonoše, fiind cel mai înalt din munţii Sudeţi.

Sněžnik. (sniejnic). Vârf (1 796 m) în SV Sloveniei, la graniţa cu Croaţia, la SE de oraşul Pivka.

Śniadowo. (şniadovo). Localitate aşezată în NE Poloniei, situată la VNV de oraşul Zambrów.

Sniardwy. (sniardvii). Lac (106 kmp) în NE Poloniei, cel mai mare dintre lacurile mazuriene.

Śniežka. (şniejca). Vârf (1 602 m) în munţii Karkonosze, la graniţa statelor Cehia-Polonia.

Sniežnik. (sniejnic). Vârf (1 425 m) situat în Sudeţi (Cehia), la graniţa cu Polonia.

Snina. Localitate aflată în extremitatea E a Slovaciei, la NE de oraşul Michalovce.

Snizort. (snaizort). Golf al Mării Hebridelor (Oceanul Atlantic) situat în NV insulei Skye (arhipelagul Hebride).

Snode. Localitate aşezată în centrul insulei Langeland (Danemarca).

Snøhetta. (snoheta). Vârf (2 286 m) în munţii Dovre, din Norvegia. Se află la N de oraşul Dombas.

Snóksdalur. Localitate în V Islandei, la S de oraşul Búrdhardalur.

Snønuten. (snonuten). Vârf (1 606 m) în S Norvegiei, în zona Telemark.

Snoul. (snul). Localitate în E Cambodgeei, la graniţa cu Vietnam, la SE de oraşul Kratié.

Snowdon. (snoudăn). Vârf (1 085 m) în munţii Cambrieni (Wales-Marea Britanie), alcătuit din porfire, cel mai înalt din Anglia şi Wales.

Snow Hill. (snou hil). Localitate în E S.U.A. (Maryland), în E peninsulei Delaware.

Snowy. (snau ii). Râu în SE Australiei, cu vărsare în Marea Tasmaniei (Oceanul Atlantic). Îşi are izvorul în munţii Alpii Transilvaniei.

Snyder. (snaider). Localitate în S S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Lubbock.

Soalala. Localitate în VNV Madagascarului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la SV de oraşul Majunga.

Soan. Râu în NE Pakistanului, afluent al fluviului Indus la Mari Indus.