Cuvinte către români, Bucureşti, 1942, p. 174.
175 P. P. Panaitescu, Interpretări româneşti, Bucureşti, 1947, p. 133—135.
176 V. Spinei, Informaţiile istorice..., p. 16—17.
177 C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, op. cit., p. 273—274. Cf. şi C. C. Giu-
Tescu, Amintiri, 1, Bucureşti, 1976, p. 236.
178 Ş. Papacostea, Lupta..., p. 27.
173 L. Chiţescu, Fortificaţiile Moldovei pînă la mijlocul secolului al XV-lea, m Carpica, V, 1972, p. 143—149.
\ lso G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, 19177, p. 39—57.
\ lsl L. Şimanschi şi G. Ignat, Constituirea cancelariei statului feudal moldovenesc (I), în AIIAX, IX, 1972, p. 107 şi urm.
\ 1B2 V. Laurent, Aux origines de Veglise de Moldavie: le metropolite Jeremie et l'eveque Joseph, în Revue des etudes byzantines, V, 1947, p. 158—170.
;1S3 W. Abraham, Powstanie organizacyi kosciola lacir'iskiego na Ruşi, Lwow, 1904,1 p. 283—287; Moisescu, Catolicismul, p. 67—78; Pascu, Contribuţiuni, p. 39—44.
184 Provinciale Ordinis Fratrum Minorum vetustissimum secundum codicem
Vaticanum nr. 1960, ed. C. Eubel, Ad Claras Aquas (Quaracchi), 1892, p. 77; Bar-
tholomaeo de Pisa, De conformitate vitae beati Francisci ad vitam Domini Iesu,
în Analecta Franciscana, IV, 1906, p. 556; NPL, p. 475. Cf. şi Al. Andronic, Oraşe
moldoveneşti în secolul al XlV-lea în lumina celor mai vechi izvoare ruseşti, în
Romanoslavica, XI, 1965, p. 203—218.
185 A. A. Nudelman, K eonpocy o cocmaee dcHCXHOZo o6pawfiHun e MoAdasnu c
XlV-nanajie XVI ee., în Kapnamo—JJynaucKue xmau b cpednue eetca, Chişinău, 1975, p. 9 i.
186 S, I. Ianina, Hoeuu zopod (= ffmu-tuexp = Ulexp qa Hxedud)-MOHeniHuu docp
3oâomou Opdu u ezo Mecmono.ioxeHue, în Tpydu rocydapcmeeHHoeo McmopunecKozo Myxx,
49, HyMU3MamuuecKuu cdopnuK, V, 1, 1977, p. 195—210; E. N. Abîzova, P. P. Birnea,
M. Velikanova, A. A. Nudelman, McciedoeaHun e CmapOM Opxec, în AO 1976 G, 1977,
p. 450.
187 L. L. Polevoi, în DPM, p. 158.
188 G. A. Fedorov—Davîdov, Haxodxu dycytudcKux Monem, în HyMU3Mamuna u
snuzpacpuKa, IV, 1964, p. 211.
189 A. A. Nudelman, Topografija, p. 91, 140, 148.
190 M. D. Popa, Aspecte ale politicii internaţionale a Ţării Româneşti şi
Moldovei în timpul lui Mircea cel Bătrîn şi Alexandru cel Bun, în Rls, 31, 1978,
2, p. 253 şi urm.
131 A. N. Nasonov, Mohzoau u Pycb, Moscova—Leningrad, 1940, p. 126, nota 4; B. Spuler, Die Goldene Horde. Die Mongolen in Russland 1223—1502, ed. a 2-a, Wiesbaden, 1965, p. 113, nota 74; p. 121, nota 127.
VJ2 Grecov, Iacubovschi, Hoarda, p. 263 şi urm.; M. G. Safargaliev, Pacnad 3oAomou Opdu, Saransk, 1960, p. 128 şi urm.
™ Cf. nota 172 de la partea a IV-a, capitolul 1.
194 p_ p^ Panaitescu, lourij (Iourg) Koriatovic prince lithuanien et la Moldavie, în iOeiAeuHuu 36ipHtiK na nomany aKadeMUKa Muxaiua Cepziaeima fpyuieecbKoeo,
I, Kiev, 1928, p. 462—465.
11)5 V. A. Boldur, Die Herrschaft des litauischen Filrsten Jurii Korjat in der Moldau (1374—1379), în Sudost-Forschungen, XXXII, 1973, p. 24—27; P. F. Parasca, H3 ucmopuu pahHux MOAdaecno pycctcux cetacu (80-e za. XIV e.), în Izves-tija—Chişinău, 1979, 2, p. 46. Dintre argumentele invocate în sprijinul părerii că prinţul lituanian a stăpînit sudul Moldovei, trebuie excluse acelea legate de conţinutul aşa-zisului uric a lui Iurg Koriatovici din 1374 (A. V. Boldur, Die Herr-schaft..., p. 20 şi urm.), întrucît actul respectiv este cu siguranţă fals. Cf. P. P. Panaitescu, Diploma bîrlădeană din 1134 şi hrisovul lui Iurg Koriatovici din 1314, în RIR, II, 1932, p. 51—57.
186 M. Stryjkowski, Kronika Polska, Litewska, Zmodzka i wszystkiej Ruşi,
II, Varşovia, 1846, p. 8.
11)7 V. Rozov, yicpaiHCbKi zpaMomu, I, Kiev, 1928, p. 20; fpaMOtnu XIV cm., ed M. M. Peşceak, Kiev, 1974, p. 50.
las Franciscani Thorunensis Annales Prussici, în SRP, III, p. 107.
199 G. Popovici, Anul de la martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel
Bun (extras din Convorbiri literare, XXXIX), Bucureşti, 1905, p. 16; P. F. Pa
rasca, op. cit., în Izvestija—Chişinău, 1979, 2, p. 47.
200 p p panaitescu, Din istoria luptei..., p. 113.
201 DRH, A, I, nr. 2.
202 Ibidem, nr. 2—4; Costăchescu, DMIŞM, II, p. 607—608; Dosoftei, op. cit.
p. 50.
a03 G. G. Musso, Note d'archivio sulla „Massaria" di Caffa, în Studi genu-ensi, V, 1964/65 (1968), p. 81; Ş. Papacostea, Aus debuts.. ., p. 141—142. Cf. şi M. Balard, Les Genois dans l'ouest de la mer Noire au XIV« sfecle, în Actes du 'XlVe Congres International des Etudes Byzantines, Bucarest, 6—12 septetnbre
340
1973 II Bucureşti, 1975, p. 31; idem, La Românie genoise (XII? — debut du XV* si'ecîe), I, Roma, 1978, p. 148.
204 S. Papacostea, Aux debuts. .., p. 142 şi urm.
205 U. Heyzmann, Balthazaris Behem Codex piciuratus anno 1505, continens
nrivilegia et plebisdta urbis Cracoviae, în Archiv jur Kunde Osterreichischer Ge-
scliicMs-Quellen, XXXIII, 1865, 1—2, p. 209.
Dostları ilə paylaş: |