Secolele XI-XIV

neştilor, Koriatovicestilor şi Muşăteştilor domni ai Moldovei, Bucureşti, 1913, p. 12

13; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 96—101; Z. Spieralski, W sprawie rzekomej wy-prawy Kazimierza Wielkiego do Moldaivii, în Przeglad historyczny, LII, 1961, 1 p. 147—152; idem. Awantury moldawskie, Varşovia. 1967, p. 17—1K; P. W. Knoll The Rise of the Polish Monarchy. Piast Polarul in East Central Europe, 1320—1370 Chicago—Londra, 1972, p. 243. Cf. şi G. Rhode, Die Ostgrenze Polens. Politische Entwicklung, kulturelle Bedeutung und geistige Auswirkung, 1, Koln—Graz, 1955 p. 228, 238 (care datează expediţia în 1377/1378).

²² St. Kuczynski, op. cit., p. 3—11.

²³ CSR, p. 7, 14, 39—40, 43—44, 48, 55, 60—61, 156—157, 160, 168, 177; SML
p. 24, 35, 58, 62, 68, 105.

²⁴ Costăehescu, DMIŞM, I, p. 4—26; II, p. 599—617; DRH, A, I, nr. 1—9.

²¹ Hurmuzaki, Doc, I, 2, p. 94, 160—162, 197, 365, 414; XIV, 1, p. 20; Costă­
ehescu. DMIŞM, II, p. 605; DRH, D, I, nr. 43, 81, 82, 85, 86, 90, 92, 96, 98, 100, 102
107; Pomniki dziejowe Livoiva z archiwum miasta, I, ed. Al. Czolowski, Lwow
1892, p. 56; Ş. Papacostea, Aux debuts de l'Etat moldave. Considerations en marge
d'une nvuvelle source, în RRH, XII, 1973, 1, p. 141.

²⁶ DRH, A, I, nr. 17.

²⁷ Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan re
Mare, Bucureşti, 1958, p. 249—256.

²⁸ G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede şi bancnote româneşti
Bucureşti, 1977, p. 43—58.

²⁹ D. P. Bogdan, Pomelnicul mănăstirii Bistriţa, Bucureşti, 1941, p. 50, 86.

³⁰ Chron. Bud., p. 337; Chron. Dub., p. 191; Thuroczi, p. 196.

³¹ npodoAxenie Acmonucu no BocKpeceHCKOMy cnucny, în PSRL, VIII, Sanktpeter
burg, 1859, p. 51; \CuMCOHoecKan Aemonucb, în PSRL, XVIII, S.-Peterburg, 1913, p. 136
Jlemonucb no V eapoecKOuy cnucny, în PSRL, XXV, Moscova—Leningrad, 1949, p. 213

³² V. A. Voiţehovskii, Cmpoutne.ibHbie nadniicu na cmenax Kpenocmu « Eejeopode—
MnecmpoeCKOM,in IVESV, 1, p. 371.

³³ CSR, p. 6, 14; SML, p. 24.

³⁴ CSR, p. 43, 48, 55, 60, 189, 191; SML, p. 60, 62, 68.

³⁵ P. P. Panaitescu, Les chroniques slaves de Moldavie au XVe siecle, în Ho-
manoslavica, I, 1958, p. 146 şi urm.; Ist. Rom., II, p. 674.

^3ti CSR, p. 168, 177.

³⁷ Let. Voskr., p. 256—259; CSR, p. 156, 159—160; SML, p. 55—58. Pentru cele
11 copii ale cronicii, cf. SML, p. 6—13.

³⁸ Ureche, p. 60—64; Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă
încoace, în Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 42—43; idem, Cronica
Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica polonă), în ibidem, p. 209; idem, Istorie,
in versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească (Poema polonă), în ibidem
p. 228—233; Nicolae Costin, p. 73—74; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucu­
reşti, 1973, p. 50—53.

³⁹ V. A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de
la 1646 (extras din AARMSI, s. XVI), Bucureşti, 1895, p. CXXIX—CXXX şi 1^2

■"'Ureche, p. 60; Miron Costin, Istorie in versuri..., p. 231; D. Cantemir op. cit., p. 52—53.

⁴¹ D. Onciul, Dragoş şi Bogdan, fundatorii Principatului moldovenesc, în SI I, p. 90; I. Minea, Despre stema Moldovei, în CIs, I, 1925, 1, p. 402.

ⁿ Şt. S. Gorovei, Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei, Bucureşti, 1973 p. 82.

⁴³ R. Gassauer, Influenţa polonă asupra stemei Moldovei şi a altor blazoarte
de pe monedele moldoveneşti, în Buletinul Societăţii Numismatice Române,
XXVII—XXVIII, 1933—1934, 81—82, p. 87—88.

⁴⁴ Al. Bărcăcilă, Monede, podoabe de metal şi fragmente ceramice de la ter­
mele Drubetei şi din cimitirul medieval suprapus, în Materiale, V, 1958, p.'77D;
fig. 2/12; N. Constantinescu şi Al. Marinescu, In problema satelor medievale de
pe Vedea şi Teleorman: descoperirile arheologice de la Gurueni şi Orbească dei Jos
(r. Alexandria), in Revista muzeelor, III, 1966, 1, p. 72; fig. 2/1. Contextul desco­
peririlor şi tipul reprezentărilor ar sugera în aceste cazuri influenţa heraldicii din
Moldova.

⁴⁵ Gh. I. Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi a Ţării Româneşti, în RIR.

I, 1931, 1, p. 58; N. Grigoraş, Despre oraşul moldovenesc în epoca de formare a

statului feudal, în SCS, XI, 1960, 1, p. 90.

⁴⁶ R. Gassauer, op. cit., p. 88.

⁴⁷ Miron Costin, Cronica Ţărilor Moldovei..., p. 209.

⁴⁸ Iorga, Histoire, III, p. 253; E. Vîrtosti, Din sigilografia Moldovei şi a Ţării
Româneşti, în DIR, Introducere, II, p. 466—467.

⁴⁹ D. Cantemir, op. cit., p. 116—117; Ghenadie (Enăceanu), Eraldica vekie a
românilor, Bucureşti, 1894, p. 61.

⁵⁰ M. Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, în Studii şiqcer-
cetări de istoria artei, II, 1955, 1—2, p. 87.

⁵¹ R. Gassauer, op. cit., p. 86; I. N. Mănescu, Stema Moldovei, în Magazin
istoric, VI, 1972, S (62), n. 41; D. Cernovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică in Româ­
nia, Bucureşti, 1977, p. 82, 94—95.

⁵² R. Gassauer, op. cit., p. 86; D. Cernovodeanu, op. cit., p. 95.
⁵⁸ D. Cernovodeanu, op. cit., p. 92 şi urm.

⁵¹ R. Vuia, Legenda lui Dragoş, în AIIN, I,. 1921—1922, p. 303—309; M. Eliade, Le prince Dragoş et la „chasse rituelle", în De Zalmoxis ă Gengis-Khan, Paris, 1970, p. 135—158.'

⁵⁵ Simon de Keza, p. 22, 70; Chron. Pict., p. 4—5, 116—117; Chron. Bud., p. 8;
Thuroczi, p. 48.

⁵⁶ R. Vuia, op. cit., p. 1.06—109; Gh. I. Brătianu, Tradiţia istorică a descăle­
catului Moldovei în lumina noilor cercetări, în AARMSI, s. III, XXVII, 1944—
1945, p. 12—13.

⁵⁷ M. Eliade, op. cit., p. 141—144, 158—161. Cf. şi O. Buhociu, Die rumănische
Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden, 1974, p. 136—153.

⁵⁸ Gh. I. Brătianu, 'Tradiţia..., p. 13.

⁵⁸ XpoMim JIumoecKast u )KMOumcKan, în PSRL, 32, ed. N. N. Ulaşcik, Mos­cova, 1975, p. 43—44. în alte letopiseţe ruso-lituaniene, mai vechi, se con­semnează în mod succint că tîrgul Kameneţ a fost întemeiat pe locul unde fraţii Koriatovici ar fi vînat mulţi cerbi. Cf. PSRL, XVII, S. Peterburg, 1907, col. 82 (CynpaAbCKiu cnucoKh), 99 (yeapoecKiu cnucoKb), 171 (Cnucoicb epatpa KpacimcKaao), 279 (Chucok ApxeOÂoauHecKaeo Odw.ecmea u donoAnenue), 328 (CnucoKb spacpa PamiHcmeo), 390 (EepeunoecKiă cnucotez), 454 (Qjibiue.ecKiu cnucom), 496 — 497 (Cnucotcb Buxoei^a). Ca şl în cazul legendei întemeierii Moldovei în urma vînării bourului de către Dragoş, legendei iniţiale a fondării Kameneţului de fraţii Koriatovici i s-au adus completări în decursul secolelor.

⁶⁰ Gh. I, Brătianu, In jurul întemeierii..., p. 66, nota 172; D. Simoneseii,