Secolele XI-XIV

Geopolitica şi geoistoria, II, 1942, 1, p. 69—73; P. P. Bîrnea,CeeeposanadHbiu nymt, 3a-
ce leHuk mepputnopuu MoAdaeuu eocmoiHOpOMaHCKoM naceAenueM, în KS, 105, 1965, p. 70—74.

94. 
    drh, A, I, nr. 24.
    

⁹⁶ C. Racoviţă, op. cit., p. 70—71; I. Iordan, Toponimia românească, Bucureşti,
1963, p. 302—304.

⁹⁷ Al. Vasilescu, op. cit., p. 43 şi urm.; P. Binder, Drumurile şi plaiurile Car-
paţilor Orientali, în Studii şi articole de istorie, XX, 1972, p. 66—74.

⁹⁸ R. Popa, Ţara Maramureşului..., p. 246—247.

⁹⁹ Şt. Ştefăriescu, Demografia, dimensiune a istoriei, Bucureşti, 1974, p. 13,
34—38, 48—53.

¹⁰⁰ L. Makkai, în Geschichte der Rumănen, ed. L. Gâldi şi L. Makkai, Buda­
pesta, 1942, p. 38 şi urm.

i"¹ Hurmuzaki, Doc, I, p. 132; DRH, D, I, nr. 9.

1⁰² Codex diplomaticus Prussicus, ed. J. Voigt, II, Konigsberg, 1842, p. 190.

103 ureche, p. 65 (Simion Dascălul); Nicolae Costin, p. 74.

¹⁰⁴ E. Fischer, Die Kulturarbeit des Deutschtums in Rumănien, Hermannstadt
( = Sibiu), 1911, p. 85, 114; I. Ferenţ, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teu­
tonă, în Cultura creştină, IX, 1920, 10—11, p. 239—244; N. Iorga, Istoria comerţului
românesc, I, Bucureşti, 1925, p. 78; H. Weczerka, Das mittelalterliche und fruhneu-
zeitliche Deutschtum im Furstentum Moldau, Miinchen, 1960, p. 95—96, 110.

¹⁰⁵ D. Ciurea, Noi contribuţii la istoricul oraşului Baia, în SCŞ, VI, 1955,
3—4, p. 32—35; Giurescu, Tir guri, p. 183—184.

¹⁰⁶ L. Tamâs, Etymologisch-historisches Worterbuch der ungarischen Elemente
im Rumănischen, Budapesta, 1966, p. 88.

¹⁰⁷ NPL, p. 475; Let. Voskr., p. 240; Epmoauhckuh jiemonucb, în PSRL, XXIII,
S. Peterburg, 1910, p. 163.

¹⁰⁸ Costăchescu, DMIŞM, II, p. 630—633, 667—670, 788—791; DRH, A, I, nr. 42,
55, 56, 142, 254, 279; II, nr. 24, 26, 41, 75.

¹⁰⁹ CSR, p. 7, 45, 57; SML, p. 26, 58, 64, 69.

¹¹⁰ N. Iorga, Pietrele de mormînt ale saşilor din Baia, în BCMI, XXIV, 1931,
67, p. 2—3.

¹¹¹ Hurmuzaki, Doc, XV, 1, p. 644, 713.

¹¹² Xenopol, Ist. rom., III, p. 193; R. F. Kaindl, Geschichte der Deutschen in
den Karpathenlăndern, II, Gotha, 1907, p. 456; H. Weczerka, op. cit., p. 90—95.

¹¹³ Giurescu, Tîrguri, p. 269—271.

¹¹¹ Şt. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1971, p. 115—116; Th. Nâgler, Aşezarea saşilor în Transilvania şi aportul lor la dezvoltarea societăţii feudale ro­mâneşti, în Studii de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfră­ţirii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea germană, I, Bucureşti, 1976, p. 2? şi urm. (unde este acreditată şi ipoteza stabilirii unor enclave de germani în Transil­vania încă în prima jumătate a secolului al Xll-lea). Cf. şi E. Fiigedi, în Die aeutsch_e Ostsiedlung des Mittelalters als Problem der europdischen Geschichte,

iÎ5^Schlesinger> Sigraaringen, 1975, p. 471 şi urm.

DRH, A, I, nr. 225, 242, 282; II, nr. 40, 97. Unele din aceste toponime este

M^Slbil ^ ^{derive de la} antroponimice.

W FHo^R' ^F' ^Kaindl» Geschichte der Deutschen..., p. 31—32; R. Kotzschke şi ■ tbert, Geschichte der ostdeutschen Kolonisation, Leipzig, 1937, p. 104; H. We­czerka^ op. cit., p. 42—44.