Secolele XI-XIV

Iaşi este cea, demult uitată, a lui J. v. Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, I, Pesta, 1827, p. 5, potrivit căruia acest toponim ar fi de origine tu­ranică. Despre numele oraşului în discuţie, cf. şi Al. Andronic, Noi precizări în legătură cu numele oraşului Iaşi, în AIIAX, X, 1973, p. 93—98; D. Bădărău, I. Cap-roşu, Iaşii vechilor zidiri pînă la 1821, Iaşi, 1974, p. 25—31.

¹⁵² Pachymeres, II, p. 307, 549, 574, 601—603; Gregoras, I, p. 204—207, 222, 229—233.

i^b3 Kalendarz Krakowski, în MPH, II, p. 931. Cf. şi MPH, VI, p. 657.

»⁵< DRH, A, I, nr. 175.

¹⁵⁵ G. D. Smirnov, K eonpocy o nauteHHO.u XMAedeAuu e Mo.tdaeuu e cexiu c naxodicou k.iada ce.ibCKOxo3HucmeeHHbix opyduu XIV e., în Te'jucu doiciadoe u cooQutfiHuu cedbMOu (Ku-uiuneecKOu) ceccuu cuAtno3uyMa no aapapnou ucmopuu Bocmonnou Eeponu (oKmnâpb, 1964 e.), Chişinău, 1964, p. 42.

^li6 N. Edroiu, P. Gyulai, Evoluţia plugului în Ţările Române în epoca feu­dală, in Acta Musei Napocensis, II, 1965, p. 338—339; D. C. Giurescu, Ţara Ro­mânească în secolele XIV—XV, Bucureşti, 1973, p. 94—95.

1⁵⁷ D. Gh. Teodor, Le haut feodalisme sur le territoire de la Moldavie ă la lumiere des donnees archeologiques, în Dacia, NS, IX, 1965, p. 329, nota 26.

¹⁰⁸ L. L. Polevoi, în DKM, p. 161; fig. 62/1, 13.

¹⁵⁹ P. P. Bîrnea, în AIM (1972 g.), 1974, p. 197, 199.

¹⁶⁰ Z. V. Ianuşevici, P. P. Bîrnea, JI3 ucmopuu x.HMdeAim HameppumopuuCma-
poao Opxen, în Bonpocbi SKOHOMunecKou ucmopuu Mo.idaeuu snoxu cpeoda.uuiMCi UK.anuma.w3Ma,
Chişinău, 1972, p. 267—276; Z. V. Ianuşevici, în AIM v 1968—1969 gg., 1972,
p. 250—257; idem, Ky.ibtnypHbie pacrnenuM maosanada CCCP no naneodomaHuneacuM uc-
CÂedoeaHun.u, Chişinău, 1976, passim.

¹⁶¹ I. G. Hîncu, op. cit., în DPM, p. 162—163; pi. 1/1.

¹⁶² Idem, JIuMâapb p. 52, 54, 55; fig. 22/1.

«» P. P. Bîrnea, în AIM (1972 g.), 1974, p. 189, 199—202.

¹⁶⁴ DRH, B, I, nr. 1.

¹⁶⁵ F. Balducci Pegolotti, La practica della vxercatura, ed. A. Evans, Cam-
bridge, Massachusetts, 1936, p. 42.

¹⁶⁶ I. G. Hîncu, op. cit., în DPM, p. 169; pi. 1/4—6.

¹⁶⁷ S. Haimovici, Resturile faunistice din aşezarea de la Bîrlad din secolele
XIII—XIV, în ArhMold, IX, p. 86—90.

¹⁶⁸ L. L. Polevoi, în DKM, p. 154.

ies t. Porucic, Citeva cuvinte asupra staţiunilor preistorice dintre Prut şi Nistru, în Arhivele Basarabiei, VI, 1934, 1, p. 63—64. ¹"° S. Haimovici, op. cit., p. 85—86.

¹⁷¹ P. P. Bîrnea, în AIM (1972 g.), 1974, p. 199, 201.

¹⁷² L. L. Polevoi, în DKM, fig. 62/13.

¹⁷³ I. Hîncu, JIuMdapb..., p. 57; fig. 24.

¹⁷⁴ P. P. Bîrnea, în AIM (1972 g.), 1974, p. 201; fig. 5/6.

¹⁷⁵ Colecţia Muzeului etnografic din Cîmpulung Moldovenesc. Informaţii
M. Zahariciuc.

^17e E. A. Rikman, op. cit., în Izvestija—Chişinău, 5(25), 1955, fig. 3/1.

¹⁷⁷ P. P. Bîrnea, în AIM (1972 g.), 1974, p. 197.

¹⁷⁸ L. L. Polevoi, în DKM, p. 154.

¹⁷⁹ S. Haimovici, op. cit., p. 89—90.

¹⁸⁰ B. A. Kolcin, Hepnan MemaAAypsusi u MemaAAOoâpaăomna a dpeeneu Pycb (MIA, 32),
Moscova, 1953; Şt. Pascu, Meşteşugurile în Transilvania pînă în secolul al XVI-
lea, Bucureşti, 1954, p. 24—25, 28—29, 66—67; B. A. Rybakov, în Geschichte der
Kultur der Alten Rus', 1, Berlin, 1959, p. 67 şi urm.; W. Hensel, Die Slawen im
friihen Mittelalter, Berlin, 1965, p. 129 şi urm.; J. Le Goff, Civilizaţia occidentu­
lui medieval. Bucureşti, 1970, p. 282—284, 300—301; N. Maghiar, Şt. Olteanu, Din
istoria mineritului în România, Bucureşti, 1970, p. 99 şi urm.

¹⁸¹ Şt. Olteanu şi C. Şerban, Meşteşugurile din Ţara Românească şi Mol­
dova în evul mediu, Bucureşti, 1969, p. 14—17; N. Maghiar, Şt. Olteanu, op. cit.,
p. 108—109.

¹⁸² D. Gh. Teodor, E. Neamţu şi V. Spinei, op. cit., p. 189—190.

¹⁸³ I. G. Hîncu, în AIM (1973 g.), 1974, p. 183.

¹⁸⁴ L. L. Polevoi, noceAeuue. .., p. 123.

¹⁸⁵ Şt. Olteanu şi C. Şerban, op. cit., p. 15—16.

248

i⁸⁸ M. Petrescu-Dîmboviţa şi colaboratorii, op. cit., in SCIV, VI, 1955, 3 4,

_n 594—695.

^H' w Săpături V. Spinei (1970).

i⁸⁸ Ist. Rom., II, p. 60—61; fig. 26; N. Maghiar, Şt. Olteanu, op. cit., p. 105. (unde complexul este datat eronat în secolele XI—XII); Spinei, Consideraţii,

îs» l. l. Polevoi, HyMU3MamuHecKue dauntie k ucmopuu MOAdaeacoeo cpedHeeeicoeozo eopoda Cmapoeo Opxen, în KS, 66, 1956, p. 79—80; idem, în Hcmopun napodHoeo reniăcmeo MoAdaecKou CCP (c âpeeneăuiux epejuen do 1812 e.), Chişinău, 1976, p. 67—68; p"p Bîrnea, în AIM (1973 g.), 1974, p. 229—241.

¹⁹⁰ E. A. Rikman, XydoxecmeeHHue conpoeuuţa dpeeneu Mo.idaeuu, Chişinău, 1969,
p 59—69; fig. 40—41.

¹⁹¹ L L Polevoi, FopodcKoe zonnapcmeo..., p. 26—27.

¹⁹² pi P. Bîrnea, în AIM (1973 g.), 1974, p. 199, 201.

^1B3 L. L. Polevoi, FomapHbie nenu Ha noceAenuu XIV sena y c. Kocmetumu, în Izves-tija—Chişinău, 4 (70), 1960, p. 35—44; idem, FopodcKoe zomapcmeo.. ., p. 74 şi urm.

¹⁹⁴ J. A. Rafalovici, L. L. Polevoi, op. cit., p. 241—243.

¹⁹⁵ G. F. Cebotarenko, P. P. Bîrnea, op. cit., p. 50—51.

¹⁹⁶ G. D. Smirnov, op. cit., în KS, 56, 1954, p. 35—36; P. P. Bîrnea, în AIM
v 1968—1969 gg., 1972, p. 191—195.

¹⁹⁷ L. D. Dmitrov, Ocnoeni nidcţ/MKU hMaÎAbCbxoî apxeoAozvmoi eKcneduiţn 1949—1950
pp., în ApxeoAOZviul naM'amnu i'PCP, V, 1955, p. 112—113; A. A. Kravcenko, op.
cit., p. 322—324.

198 p p_ Bîrnea, K eonpocy o KepauuKe eaAiiu,Koeo muna na meppumopuu MoAdaeuu,

în DPM, p. 93—95.

¹⁹⁹ L. L. Polevoi, fopodcKoe aomapcmeo ..., passim.

²⁰⁰ M. D. Matei, Contribuţii..., p. 34 şi urm.; E. Busuioc, Ceramica locală
de uz casnic din secolul al XlV-lea de la Suceava (partea 1), în SCIV, XV, 1964,
1, p. 85—102; eadem, Ceramica de uz comun nesmălţuită din Moldova (Secolul
al XlV-lea pînă la mijlocul secolului al XVI-lea), Bucureşti, 1975, p. 13—26;
fig. 2—13; D. Gh. Teodor, E. Neamţu şi V. Spinei, op. cit., p. 191—200; L. Bâtrîna
şi A. Bătrîna, Cercetările arheologice de la Horodnic (jud. Suceava), în Suceava.
Anuarul Muzeului Judeţean, V, 1978, p. 164—166.

²⁰¹ L. L. Polevoi, G6 odnou.. ., p. 182—196; idem, FopodcKoe eomapcmeo.. .,
p. 108—113; L. L. Polevoi, P. P. Bîrnea, op. cit., p. 5—42; Spinei, Consideraţii,
p. 607—609.

²⁰² L. L. Polevoi, FopodcKoe eomapcmeo..., p. 114—144; P. P. Bîrnea, T. A.
Şcerbakova, op. cit., p. 199 şi urm.

²⁰³ M. D. Matei, E. I. Emandi, op. cit., p. 108, 110; M. D. Matei. Nivelul pre-
muşatin de la Curtea domnească din Suceava, în SCIVA, 29, 1978, 4, p. 547—548.

²⁰⁴ Colecţia Institutului de Istorie şi Arheologie din Iaşi. Informaţii S. Chep-
tea.

²⁰⁵ Informaţii A. Bătrîna.

²⁰⁶ N. Constantinescu, Coconi. Un sat din Cîmpia Română în epoca lui Mir-
cea cel Bătrîn, Bucureşti, 1972, p. 107 şi urm.

²⁰⁷ L. L. Polevoi, no.iuenaH KepaMum U3 pa3Konoa pounapnozo pauona na noceAenuu
XIV e. y c. Kocmeiumbi, în MamepuaAU..., p. 166—181; idem FopodcKoe zoH'iapcmeo ....
p. 145—185.

_ ²⁰⁸ Gr. Avakian, Săpăturile..., p. 98—100; fig. 117—123; B. Slătineanu, Con-tribuţiuni la ceramica bizantină de la Turnul Severin, Cetatea Albă şi Enisala, extras din Revista fundaţiilor regale, 11, 1937, p. 15—20; N. Constantinescu, Con­tribuţie la cunoaşterea ceramicii bizantine d_e la Cetatea Albă (Belgorod Dnie-strovski), în SCIV, X, 1959, 2, p. 441—446.

- B. Slătineanu, op. cit., p. 17—18; fig. 7—9, 12—13; L. D. Dmitrov, op. cit., pi. I, 15—16.

„_VV²¹°^H- Wallis, Byzantine Ceramic Art, Londra, 1907, p. 2; pi. VI, 11—15; A.A.XII, 70; D. Talbot Rice, Byzantine Glazed Pottery, Oxford, 1930, p. 74—79; fri , ^Uzev> CpednoeeKOBHa cepuipumo Kepa.uuKa c MOHoepajnu om Bapna, în BMNV, X (XXV), 1974, _p. 155—170; pi. I—IX.

N. Constantinescu, Contribuţie..., p. 446—449; C. Nicorescu, La ceramique