Secolele XI-XIV

Ist. Rom., II, p. 167; Panaiteseu, Introducere, p. 321; Istoria RSS Moldoveneşti,
Chişinău, 1967, p. 92; R. Popa, op. cit., p. 242; P. Chirnoaga, Istoria Daciei şi cm
tinuitatea daco-romană, Madrid, 1971, p. 219; Şt. Ştefănescu, Les premieres formt
tions etatiques sur le territoire de la Roumanie, în Dacoromania, 1, Freiburg—Mui
chen, 1973, p. 111.

⁸³ Mihalyi, p. 37—40; DRH, D, I, p. 41.

⁸⁴ Mihalyi, p. 41—51.

⁸⁵ Urkundenbuch, II, 170—175.

^8ti Thuroczi, p. 193. Etnonimele sînt redate cu mici deosebiri în Chron. Buc p. 331 (. .. Racenses et Moldavanos) şi în Chron. Dub., p. 188 (. .. Racenses et Mo davanos).

⁸⁷ B. Homan, op. cit., p. 366—367, 382—384.

⁸⁸ CSR, p. 156, 160; SML, p. 57.

⁸⁹ S. FI. Marian, Tradiţii poporane române din Bucovina, Bucureşti, 18£
p. 56.

⁹⁰ D. Simonescu, op. cit., p. 44; Panaiteseu, Introducere, p. 321.

⁹¹ Mihalyi, p. 56—53; DRH, D, I, nr. 63; Chron. Bud., p. 337—338; Chron. Dul
p. 191; Thuroczi, p. 196.

⁹² Ureche, p. 66.

⁹³ Giurescu, Ist. rom., I, p. 374; H. Weczerka, Das mittelalterliche und fru
neuzeitliche Deutschtum im Fiirstentum Moldau, Miinehen, 1960, p. 23; Ist. Ror,
II, p. 167.

⁹⁴ S. FI. Marian, op. cit., p. 40—63; Cihodaru, Constituirea, p. 73—7o.

⁹⁵ Nicolae Costin, p. 74; M. Grosu, O legendă inedită şi trei puţin cunoscv
din „O samă de cuvinte" de Ion Neculcc, în Tînărul scriitor, VI, 1957, 7, p. -

V A Urechia, Inscripţiuni după manuscrise, în AARMSI, s. II, IX, 1886—188,7,

^ '^9t> S. FI. Marian, op. cit., p. 56, 63; M. Grosu, op. cit., p. 90.

97 CSR, P- 156, 160; SML, p. 58.

⁹⁸ M. Grosu, op. cit., p. 99; Giurescu, Tîrguri, p. 270, nota 5.
M Giurescu, Tîrguri, p. 270, 284.

¹⁰⁰ G. I. Lahovari, C. I. Brătianu, Gr. G. Tocilescu, Marele (Acţionar gedgra-jic al României, I, Bucureşti, 1898, p. 575—576. i"¹ Informaţii Al. Artimon. "J* Costăchescu, DMIŞM, I, p. 131—134; DRH, A, I, nr. 45. Ci. şi C. Mătase,

Cîmpul lui Dragoş, Bucureşti, 1943, p. 21 şi urm.

tos Miron Costin, Cronica Ţărilor Moldovei..-, p. 209; idem. Istorie înl ver­suri..., p. 233; Nicolae Costin, p. 73; D. Onciul, Istoria Bucovinei.... p. 503[ Xe-nopol, Ist. rom., III, p. 44; Iorga, Histoire, III, p. 250; C. Cihodaru, Contribuţii la cunoaşterea obştii ţărăneşti în Moldova, în SCŞ, VII, 1956, 1, p. 10—11; A. I. (Sonţa, Afirmarea existenţei statului moldovean în luptele dintre catolici si ortodocşi vină la întemeiere. Voievodatul lui Dragoş, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XXXVI, 1960, 9—12, p. 568.

¹⁰⁴ D. Ciurea, Organizarea administrativă a statului feudal Moldova (sec.
XIV—XVIII), în AHA, II, 1965, p. 154. Cf. şi N. Iorga, Geschichte des rumâni-*
schen Volkes im Rdhmen seiner Staatsbildungen, I, Gotha, 1905, p. 283.

1⁰⁵ I. I. Nistor, Istoria Basarabiei, Cernăuţi. 1923, p. 28; H. Weczerka, Die

Bukowina. Eine landeskundliche Einfilhrung, în Buchenland. Hundertfiinfzig
Jahre Deutschtum in der Bukowina, ed. F. Lang, Miinchen, 3961, p. 9; Ist. Rom.,
II, p. 167; L. V. Cerepnin, în Hcmopun CCCP, I, ed. a 2-a, Moscova, 1964, p. 199
(unde în mod cu totul surprinzător Baia este categorisită drept ,,oraş slav"!); Giu­
rescu, Tîrguri, p. 186.

¹⁰⁶ C. Kogălniceanu, Cercetări critice cu privire la istoria românilor. Capi­
talele şi întinderea Moldovei suh primii voievozi, în RIAF, XIII, 1—2, 1912, p. 102;
Cihodaru, Constituirea, p. 64, 74.

' ¹⁰⁷ A. I. Gonţa, op. cit., p. 568.

¹⁰⁸ D. Fotino, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Tării Româneşti şi a Moldovei, trad. G. Sion, III, Bucureşti, 1859, p. 5.

' ^m M. Grosu, op. cit., p. 99. Originea germană a soţiei lui Dragoş este ad­misă şi de H. Weczerka, Das jnittelalterliche und fruhneuzeitliche Deutschtum. .., p. 23. '

¹¹⁰ S. FI. Marian, op. cit., p. 66, 73, 78—81.

¹¹¹ M. Eliade, Aspects du viythe, Paris, 1963, p. 209—210.

¹¹² S. FI. Marian, op. cit., p. Co—66, 72—73, 78; S. Reli, Oraşul Şiret în vre­
muri de demult, Cernăuţi, 1927, p. 21, 33—34.

¹¹³ I. Iordan, Toponimia românească, Bucureşti, 1963, p. 283—284.

¹¹⁴ Mihalyi, p, 57; DRH, D, I, nr. 43.

¹¹⁵ Mihalyi, p. 30—31; DRH, C, X, nr. 193.

¹¹⁸ R. Popa, M. Zdroba, Şantierul arheologic Cuhea. Un centru voievodal din veacul al XlV-lea, Baia Mare, 1966, p. 8—46; R. Popa, Biserica de piatră din Cu­hea şi unele probleme privind istoria Maramureşului în secolul al XlV-lea, în •SC/V, 17, 1966, 3, p. 511—528.

¹¹⁷ Miron Costin, Istorie în versuri..., p. 229.

¹¹⁸ Hurmuzaki, Doc, I, p. 637—638; DIR, C, v. XIV, III, p. 360—361.

^ ¹¹⁹ A. Decei, Une opinion tendancieuse de Vhistoriographie hongroise. Lcs Ţigines d_e Bogda_n I, fondateur de la Moldavie, în Revue de Transilvanie, V, 1939, 3, p. 289—312 (unde se fac ample referiri bibliografice). ■* Mihalyi, p. 17; DIR, C, v. XIV, IV, p. 157—158, 613.

™ ^Urkundenbuch, II, p. 10—11; DIR, C, v. XIV, IV, p. 160—161, 613—614. _v ~ ^G- D. Teutsch, Geschichte der siebenbiirger Sachsen fur das săchsische ^r_lv^6d' ^{a 4}"^a' Hermannstadt (Sibiu), 1925, p. 94—95.

I. Moga, op. cit., p. 59.

125 126

_ln- ,_, "■ Başca, Fragmente din istoria Maramureşului, I, Sighet, 1931, p. 85, p Ri j ^Petl'°vayj; A. I. Gonţa, op. cit., p. 569; Cihodaru, Constituirea, p. 76; rp" -^nder, op. cit., p. 50. Părerea a fost combătută pe bună dreptate de R. Popa, • ^ara Maramureşului. . ., p. 243.

Mihalyi, p. 26—27; DIR, C, v. XIV, IV, p. 501. Mihalyi, p. 37—40, 53, 61, 62—63.

-²⁷ Mihalyi, p. 30—32; DRH, C, X, nr. 193.

¹²⁸ R. Popa, Ţara Maramureşului..., p. 201.

¹²⁹ Moisescu,' Catolicismul, p'. 38, 41—43.

\ iso Hurmuzaki, Doc, XIV, 1, p. 13—15. Cf. şi R. Popa, Zur kirchlichen Or-gcmnation der Rumănen in Nordsiebenbiirgen ini Lichte des patriarchalischen Privllegiums von 1391, în Ostkirchliche Studien, 24, 1975, 4, p. 309—317.

f³¹ M. Holban, Contribuţii la studiul raporturilor dintre Ţara Românească şi Urigaria angevină (Rolul lui Benedict Himfy tn legătură cu problema Vidinu-lui), în SMIM, I, 1956, p. 19—20, 54—59.

'>'- Thuroczi, p. 169. Cf. şi Chron. Blid., p. 337; Chron. Dub., p. 201 (unde tit­lul lui Bogdan este transcris Voyvoda Vlachorum de Maramorisio). Traducerea pasajului a fost redată după Onciul, Originile, p. 702.

¹⁸³ C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, op. cit., p. 277.

¹³⁴ Mihalyi, p. 45.

¹³³ I. I. Nistor, Luduş.. ., p. 153.

^!3S Mihalyi, p. 47—48.

¹³⁷ A. D. Xenopol, Întemeierea..., p. 292; Giurescu, Ist. rom., I, p. 376; I. Moga,