Secolele XI-XIV

Renaissance und Humanismus in Mittel- und Osteuropa, ed. J. Irmscher, Berlin,
1962, p. 187—188.

⁸ W. Madyda, op. cit., p. 188—190.

⁹ Martini Cromeri De origine et rebus gestis Polonorum libri XXX, Basi-
leae, 1554, p. 313—314; Martin Bielski, Kronika, Varşovia, 1764, p. 197.

¹⁰ Stanislai Sarnicii Annales sive de origine et rebus gestis Polonorum et
Litvanorum, în Ioannis Dlugosii seu Longini Historiae Polonicae liber XIII et
ultimus, ed. H.L.B. ab Huyssen, II, Lipsiae, 1712, col. 1143—1144; M. Stryjkowski,
Kronika Polska, Litewska, Zmodzka i wszystkiej Ruşi, II, Varşovia, 1846, p. 32—33.

¹¹ Ureche, p. 66—68; Nicolae Costin, p. 75—76.

¹² J. Caro, Geschichte Polens, II, Gotha, 1863, p. 321; H. Paszkiewicz, Politi/ka
ruska Kazimierza Wielkiego, Varşovia, 1925, p. 203—205; W. Sobieski, Histoire de
Pologne des origines ă nos jours, Paris, 1934, p. 80; St. Kuczyiîski, Polskie sily
zbrojne za Kazimierza Wielkiego i Andegawenow, în Studia i materialy do his-
torii wojskotvosci, XI, 1965, 2, p. 9—10, nota 39; A. A. Bolşacov—Ghimpu, Cronica
Ţării Moldovei pînă la întemeiere, Bucureşti, 1979, p. 105.

¹³ D. Onciul, Istoria Bucovinei înainte de unirea cu Austria, în SI, I, p. 506—■
507; I. Ursu, Relaţiile Moldovei cu Polonia pînă la moartea lui Ştefan cel Mare,
Piatra Neamţ, 1900, p. 14—17; R. F. Kaindl, Geschichte der Bukowina, II, ed. a 2-a,
Cernăuţi, 1903, p. 11; I. I. Nistor, Luduş Aprovianus — eroul Ţării Şipeniţului, în
AARMSI, s. III, XXIII, 1940—1941, p. 133 şi urm.; Moisescu, Catolicismul, p. 60—
63; Gh. I. Brătianu, In jurul întemeierii statelor româneşti, în Ethos, II, Paris, 1975,
p. 12; N. Grigoraş, Ţara Românească a Moldovei de la întemeierea statului pînă la
Ştefan cel Mare (1359—1457), Iaşi, 1978, p. 30—33.

^1! P. P. Panaitescu, Din istoria luptei pentru independenţa Moldovei în vea­cul al XlV-lea. Primele lupte pentru independenţă ale Ţărilor Române, în Studii, IX, 1956, 4, p. 103; I. Corfiţs, Pagini de istorie românească în noi publicaţii polo­neze, în AIIAX, V, 1968, p. 219—223.

¹³ Costăchescu, DMIŞM, II, p. 619—620.

¹⁰ Ibidem, p. 706—708.

¹⁷ Gh. Şincai, Hronica ro7nânilor, I, în Opere, I, ed. F. Fugariu, Bucureşti, 1967, p. 499; Al. Czolowski, Poczatki Moldavii i wyprawa Kazimierza Wielkiego ^r- 1359, în Kwartalnik historiczny, IV, 1890, p. 269—285; I. Bogdan, Două disertaţii despre începuturile Moldovei şi Ţării Româneşti, în Convorbiri literare, XXIV, 1890, 7, p. 544—550; Gr. C. Conduratu, încercări istorice. Relaţiile Ţării Româneşti ii Moldovei cu Ungaria pînă la anul 1526, Bucureşti, 1898, p. 287—288; R. Rosetti, Despre succesiunea domnilor Moldovei dintre Laţcu şi Alexandru cel Bun, în Viaţa Românească, XV, 1923, 3, p. 367—372.

¹⁸ Şt. S. Gorovei, îndreptări cronologice la istoria Moldovei din veacul al
JifV-lea, în AIIAX, X, 1973, p. 115—118; idem, Muşatinii, Bucureşti, 1976, p. 26—27.

¹⁹ C. Cihodaru, Tradiţia letopiseţelor şi informaţia documentară despre lup­
tele politice din Moldova în a doua jumătate a secolului al XlV-lea, în AIIAX,
V, J1968, p. 13—18.

²⁰ O. Gorka, Zagadnienie czarnomorskie w polityce polskiego srednioioiecza,
I, 1$59—1450, în Przeglad historyczny, XXX (Ser. a 2-a. X), 1932—1933, p. 341—
345;' C. Racoviţă, începuturile suzeranităţii polone asupra Moldovei (1387—1432),
în RIR, X, 1940, p. 238—245; Pascu, Contribuţiuni, p. 51. Cf. şi N. Iorga, Istoria
armatei româneşti, I, Vălenii de Munte, 1910, care nu fac însă nici o referire la
implicarea lui Wladislaw de Oppeln în conflict şi nici la gradul de rudenie între
Ştefah si Laţcu.

ⁿ C. Kogălni.:ianu, Tabloul genealogic şi cronologic al Dragoşeştilor, Bogdă-