Secolele XI-XIV

noadajeudală, în ArhMold, IV, 1966, p. 301—302.

_ Pentru utilajul agricol din primele secole ale mileniului al II-lea din ţă­rile învecinate, cf. îndeosebi J. Cangova, CpedHeeeKoenu op-bdux Ha mpyda e B"bJizapuA, m M3eecmuH na ApxeoAOeunecKuH HHcmumym, XXV, 1962, p. 19—55; I. Balassa, A ma-

gyar ekes foldmiiveles kezdetei, în Magyar mezogazdasăgi muzeum kozlemenyei, 1969—1970, p. 45 şi urm.; A. V. Cerneţov, O nepuodu3au,uu pa.HH.eu ucmopuu eocmoi-HOcnaenHCKUx HaxomHUX opyduu, în SA, 1972, 3, p. 135—'148; M. Beranovă, Zeme-delskă vyroba v 11./14. stoleti na uzemi Ceskoslovenska, Praga, 1975; R. Miiller, Die Datierung der mittelalterlichen Eisengerătfunde in Ungarn, în Acta Archaeolo-gica, XXVII, 1975, 1—2, p. 59 şi urm.; V. I. Dovjenok, în ApxeoAoain yKpaimbKOi PCP, IU, Kiev, 1975, p. 316—330.

¹¹² J. Le Goff, Civilizaţia occidentului medieval, Bucureşti, 1970, p. 286; R. Ma-
nolescu, Societatea feudală in Europa apuseană, Bucureşti, 1974, p. 78—87.

¹¹³ S. Puşcariu, op. cit., p. 357—358; I. I. Russu, Limba traco-dacilor, ed a
2-a, Bucureşti,' 1967, p. 204, 215—216.

¹¹⁴ P. P. Fanaitescu, în Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (sec.
XIV—XVII), Bucureşti, 1957, p. 16—17; idem, Introducere, p. 143—145.

¹¹⁵ R. Vuia, Contribuţii etnografice cu privire la formarea culturii noastre
populare şi a poporului român, în Studii de etnografie şi folclor, I, p. 65—67; idem,
Tipuri de păstorit la români, Bucureşti, 1974; N. Dunăre, Typologie des traditio-
nellen Hirtenlebens in karpato-balkanischen Raum, în Zeitschrift fiir Balkanologie,
XI, 1975, 2, p. 5—39.

¹¹⁶ Dispunem de rezultatele preliminare ale analizei resturilor faunistice din
aşezările de la Bîrlăleşti (efectuate de prof. dr. S. Haimovicd de la Universitatea
„Ai. I. Cuza" din Iaşi), Hansca (cf. I. G. Hîncu, în AIM v 1968—1969 gg., 1972, p.
178; idem, în AIM v 1970—1971 gg._t 1973, p. 194—195; idem, în AIM (1972 g.), 1974,
p. 170) şi Lencăuţi—Cernăuţi (cf. B. O. Timoşeiuk, IJienima ByKoeuua — 3SM.AR
CAoe'nHCbKa, Ujgorod, 1969, p. 113). Cele patru morminte de animale din necropola
la Hansca—„Limbară" conţineau schelete complete sau fragmentare de la o oaie,
un porc şi doi cad (cf. I. Hîmcu, JIuMâapb..., p. 62—64; M. S. Velifcanova, TlajieoaHmpo-
MOAozusi ripymcKO—JJ.HecmpoecKOzo MexcdypeibH, Moscova, 1975, p. 114), iar cenotafele de
la Hansca—„Căprâria" cuprindeau resturi osoase de la cornute mari şi mici (cf.
I. Hînou, K.3tip3puH..., p. 45—47).

¹¹⁷ P. P. Fanaiteseu, în Viaţa feudală..., p. 15, 18; R. Vuia, Contribuţii. ..,
p. 69.

¹¹⁸ Şt. Olteanu, Cercetări cu privire la producţia minieră din Moldova şi Ţara
Românească (secolele X—XVII), în Studii, 19, 1966, 5, p. 942—946; N. Maghiar', Şt.
Olteanu, Din istoria mineritului în România, Bucureşti, 1970, p. 108—109.

¹¹⁹ V. Spinei, Fragen der Geschichte der Moldau im XI.—XIII. Jahrhundert —
Historische und archăologische Daten, în Deutsch—rumănisches Colloquium jun-
ger Historiker, Kulturhistoriker und Zeitgeschichtler (Siidosteuropa—Studien, 22),
Miinehen, 1974, p. 24.

¹²⁰ Materialul osteologic analizat provine de la Bîrlăleşti, Hansca şi Lencăuţi—
Cernăuţi. Cf. nota 116.

¹²¹ Ipat. let., p. 83—84; Let. Voskr., p. 68.

¹²² D. Gh. Teodor, Elemente şi influenţe bizantine in Moldova în secolele
VI—XI, în SCIV, 21, 1970, 1, p. 119—120.

¹²³ I. G. Hîncu, în AIM, v 1970—1971 gg., 1973, p. 194.

¹²⁴ Idem, în AIM v 1968—1969 gg., 1972, p. 163, 169, 171, 172, 177; idem, în