Secolele XI-XIV

passim.

⁷⁸ P. Diaconii, Cu privire la problema căldărilor de lut în epoca feudală tim­
purie (sec. X—XIII), în SCIV, VII, 1956, 3—4, p. 421 şi urm.; I. Barnea, în DID,
III, p. 123; Th. Năgler, Vinţul de Jos în feudalismul timpuriu, în Apulum, VIII,
1971, p. 37—39; D. I. Dimitrov, HottadcKa KepauuKa e CeeepousmoHm BtAeapux, în
BMNV, XI (XXVI), 1975, p. 37—42.

^7S D. Gh. Teodor, op. cit., în SCIV, XIV, 1963, 1, p. 202—203.

⁸⁰ Aşezări, p. 136—139; Fedorov, Cebotarenko, Pamjatniki, p. 53 şi urm.

⁸¹ Aşezări, p. 136—137.

⁸² Săpături N. Puşcaşu şi I. Puşcaşu.

⁸³ M. D. Matei, Contribuţii arheologice la istoria oraşului Suceava, Bucureşti,
1963, p. 33—34. . —

⁸⁴ G. D. Smirnov, II3 ucmopuu Cmapoeo Opxe.i, în Izvestija—Chişinău, 4 (70),
1960, p. 79.

110

⁸⁵ Colecţia Muzeului Arheologic din Piatra Neamţ. Informaţii A. Buzilă.

⁸⁶ Pînă în ainul 1973 fuseseră cercetate 108 monminite. Cf. I. Hîncu,Jlujuâapb....'
iHom. în AIM v 1970—1971 gg., 1973, p. 197—198; idem, în AIM (1972) g.), 1974, p.
171--172- idem, în AIM (1973 g), 1974, p. 187—188.

»' I. loniţă, Săpăturile de salvare de la Trifeşti, în Materiale, VIII, 1962, p.

736 si urm.

⁸⁸ Spinei, Les relations, p. 236, 238; fig. 5/1.

⁸⁹ A. Niţu, I. Zamoşteanu şi M. Zamoşteanu, Sondajele de la Piatra Neamţ,
în Materiale, VI, 1959, p. 365—366; C. Matasă, I. Zamoşteanu şi M. Zamoşteanu,
Săpăturile de la Piatra Neamţ, în Materiale, VII, 1961, p. 346—348; C. Scorpan,
L'ensemble archeologique feodal de Bîtca Doamnei, în Dacia, NS, IX, 1965, p.
441—454; jsr. Gostar, Cetăţile dacice din Moldova, Bucureşti, 1969, p. 9—12. In­
formaţii ' suplimentare datorăm lui V. Mihăilescu-Birliba, D. Monah şi S. Sanie.

⁹° D. Boitezatu şi Gh. Ştefănescu, Contribuţii la studiul antropologic'al popu­laţiei feudale timpurii din Moldova din sec. XIII e.n., în Studii şi cercetări de antropologie, 7, 1970, 1, p. 13—18.

⁹¹ Spinei, Consideraţii, p. 614.

⁹² Gombos, Catalogus, II, p. 1132, 1558.

⁹³ Ipat. let., p. 180; Boauhcko —TaMiu^Kan Aemonucb, p. 64.

⁹⁴ S. A. Lipko, JJe 6ye daeniu Bo.ioxosl¹ în yupaîHCbKuu icmopuntuiu otcypHOji, 4
(121), 1971, p. 99—104; idem, ApxeoAoei'Ma po3eidKa daenbopycbKoao micma Eo.ioxoea, în
Apxeo.weiH,'12,, 1973, p. 95—98.

^S5 P. A. Rappoport, op. cit., p. 54—58; K. I. Tereşciuk, op. cit., p. 164 şi urm. ⁸⁶ V.I. Iakubovskii, îlaenbopycbKuâ cnap6 3 c. Fopoduiufi X-ueAbnuiipnol o6/iacnii, în Apxeo.iozin, 16, 1975, p. 87 şi urm.

⁹⁷ K. I. Tereşciuk, op. cit., p. 172—173.

⁹⁸ R. Vuia, Satul românesc din Transilvania şi Banat, în Studii de etnografie
şi folclor, I, Bucureşti, 1975, p. 239.

⁸⁹ Şt. Ştefănescu, Demografia, dimensiune a istoriei, Bucureşti, 1974, p. 12—13.

îoo v_ Arvinte, Formarea limbii şi poporului român în lumina cercetărilor re­cente, în Anuar de lingvistică şi istorie literară, Iaşi, XVII, 1966, p. 13 şi urm.; N. Ursulesou, Concepţia lui Dimitrie Onciul referitoare la formarea poporului ro­mân, în lumina actualelor cercetări despre complexul cultural de tip Dridu, în Suceava. Anuarul Muzeului judeţean, 4, 1977, p. 93 şi urm.

¹⁰¹ Concluziile privind densitatea mare a populaţiei Iacale de la răsărit do
Carpaţi în decursul secolelor XII—XIII (cf. Şt. Olteanu, Evoluţia procesului de
organizare statală la est şi sud de Carpaţi în secolele IX—XIV, în Studii, 24, 1971,
4, p. 765, 771) se bazează pe materiale arheologice imprecis datate.

¹⁰² Theiner, VMHH, I, p. 131; DRH, D, I, rar. 9.

¹⁰³ Al. Bocăneţu, Terminologia agrară în limba română, în Codrul Cosminului,
II—III, 1925—1926, p. 123 şi urm.; S. Puşcăria, op. cit., p. 357.

¹⁰⁴ Şt. Olteanu, Aspecte ale dezvoltării agriculturii pe teritoriul Moldovei şi
Ţării Româneşti în secolele X—XIV, în Terra nostru, II, 1971, p. 31 şi urm.; D. Gh.
Teodor, Descoperiri arheologice în Moldova referitoare la agricultura din secolele
VI—XI e.n., în Terra nostra, III, 1973, p. 223—232.

¹⁰⁰ Z. V. lamuşevioi, KyjihtnypHue pactnenua mosanada CCCP no naAeo6omaHunecKuM uccMdoeaHuHM, Chişinău, 1976, passim.

^{106 v}- Neamţu, La technique de la production cerealiere en Valachie et en
Moldavie jusqu'au XVIIIe siecle, Bucureşti, 1975, p. 136 şi urm.

¹⁰⁷ C. C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri pînă
astăzi, ed. a 2-a, Bucureşti, 1976, passim. Faptul că pădurile erau mult mai răs­
pândite şi că erau supuse defrişărilor este subliniat şi de analizele polinice a se­
dimentelor din aşezarea de ffcip Dridu de la Bucov—„Tioca" din zona subcarpatică
a Munteniei, oare au relevat că terenurile agricole erau relativ restrînse (cf. M.
^arcumairu, Analiza polinică a straielor de la Bucov (jud. Prahova), în SCIV, 23,

îos ^P' ⁴²⁷—*"^' si'tiia.ţie ce nu se deosebea desigur de cea din Moldova.

^Coman> °
în ArhMold, VI, 1969, p. 282; fig. 17/8. ^ D. Gh. Teodor, Teritoriul..., p. 109; fig. 25/5.

. V. Neamţu, Contribuţii la problema uneltelor de arat din Moldova în pe-