Seria -1: Şcoala lui hristos titlu: fundamentele educaţiei spirituale lecţia 1

Botezul Duhului Sfânt este a doua experienţă a naşterii din nou şi de aceea este necesar ca tu să devii vasul ales în care Tatăl să-şi descopere Fiul. Trebuie să fii umplut cu Duh Sfânt.

Trebuie să fim conduşi de Duhul. Lumea este un loc pustiu şi sălbatic şi doar Duhul cunoaşte calea de ieşire. Dacă Moise nu ar fi urmat norul, toţi israeliţii ar fi pierit. Ei nu aveau busolă. Nu aveau decât mana care cădea din cer. Tot ce primeau ei acolo în pustie a fost de la Duhul lui Dumnezeu. Acolo unde era norul era şi mană şi era şi stânca din care curgea apă.

“Este o cale care pare omului bună, dar sfârşitul său duce la pieire”.

Este de asemenea o cale pe care ochii vulturului nu o pot vedea. Vulturul este carnea, se hrăneşte cu carne şi de aceea va muri. Dumnezeu spune că există o cale de ieşire din pustie, dar carnea nu o poate vedea. Pentru a ieşi din pustietate, trebuie să ne lăsăm conduşi de Duhul. Dacă nu învăţăm aceasta, El ne va părăsi.

Cred că aici s-ar impune o explicaţie pentru că avem de-a face cu lot felul de lucruri care se petrec sub ghidajul Spiritului. Conducerea Spiritului nu este o vorbă în vânt aşa cum am fi tentaţi să credem la prima vedere sau vreun fel de haină sclipitoare religioasă. Aceasta indică de fapt dacă eşti sau nu insuflat de Duhul Sfânt. Conducerea Duhului Sfânt este una reală, practică, şi începe prin Cuvântul lui Dumnezeu.

Eu aplic ceea ce Dumnezeu spune prin Cuvântul Său. Biblia a fost scrisă unor făpturi noi şi nu păcătoşilor. Mesajul ei este pentru noi, cei care am fost născuţi din Dumnezeu. (Evrei 10:25) Şi aceasta este porunca divină. A merge la biserică este legalism, a merge la adunarea Bisericii este călăuzirea Duhului Sfânt. Nu numai că El îmi spune să merg acolo, ci mă îndeamnă să dau şi zeciuiala. Aceasta este Biserica. Când aduc a zecea parte din venit la Casa Domnului, sunt călăuzit de Duhul lui Dumnezeu.

În Luca 18:1, Isus spunea că oamenii „trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase”. De fiecare dată când merg la timpul de rugăciune sunt călăuzit de Duhul, dacă sunt sensibil la Cuvântul scris al lui Dumnezeu, (Luca 18:1) devin astfel sensibil la scopul lui Dumnezeu şi El poate să vorbească inimii mele şi poate să mă călăuzească în lucrare. Dacă El vrea să merg în Rusia, poate să-mi spună acest lucru dar dacă nu trăiesc în ascultare şi în călăuzirea Duhului Sfânt, atunci Dumnezeu nu poate să-mi vorbească.

Există oameni care nu vin niciodată la întâlnirile de rugăciune. Nu oferă nimic pentru misiune şi nu vin niciodată la biserică duminica seara. Ei vin doar dimineaţa şi vor să ne proorocească tuturor. Este groaznic când asemenea lucruri sunt îngăduite în Casa Domnului. Dacă nu eşti sensibil la Cuvântul scris al lui Dumnezeu, atunci El nu are nimic să-ţi spună.

Pentru a fi luat împreună cu Biserica la răpire, este obligatoriu să ai Duhul Sfânt. Răpirea Bisericii este spirituală. Singurele lucruri care merg în cer sunt cele care au venit de acolo. (Ioan 6:53) A bea sângele lui Isus înseamnă a bea din Duhul. Duhul este viaţă. (Romani 8:2) Moise a spus: “Viaţa cărnii se află în sânge.” Viaţa fiinţei spirituale este în Duhul Sfânt. A mânca Trupul lui Hristos nu însemna a mânca o bucățică de pîine o dată pe lună ca să ai viață ci însemnă a trăi viața lui Hristos, a trăi jertfa lui Hristos, a-ți lua crucea și a-L urma pe Hristos, a te lepăda de sine și a te îmbrăca cu Hrostos,…

Pavel scrie bisericilor: „...noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh...” Acest pasaj nu se referă la viaţa fizică, ci la viaţa spirituală. „Fiţi plini de Duhul” este un îndemn pentru prezent. Răpirea nu se va face pe baza a ceea ce am fost, ci pe baza a ceea ce vom fi în momentul răpirii.

În Biserica din Beaumont, am avut mulţi ani nopţi de rugăciune în fiecare vineri din săptămână. Într-o asemenea noapte de vineri, din aproximativ 400 de membri, am venit la rugăciune circa 41 de persoane, inclusiv eu şi soţia mea. în timp ce mă rugam, plimbându-mă în susul şi în josul sălii de adunare mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru cei care s-au adunat la rugăciune, o voce mi-a spus: “Ceea ce vezi tu este o imagine a răpirii Bisericii”. Poate spuneţi că aceasta nu v-ar atrage atenţia. Dar din 400 de oameni cărora le predicam duminica, poate 200 miercurea, au venit doar 40 de oameni la rugăciune, iar Dumnezeu îmi spunea că doar aceştia sunt gata pentru răpire. M-am oprit pentru un timp şi am spus în inima mea: „Vrei să spui că dacă ai veni în seara aceasta aceştia sunt toţi cei care vor merge?” Dumnezeu mi-a spus: „Vreau să spun că dacă un om nu poate auzi chemarea Mea la rugăciune, nu poate auzi nici chemarea mea la răpire.”

Răpirea este spirituală. Tu trebuie să rămâi viu şi numai Duhul Sfânt aduce acea viaţă. Am fost în New Mexico şi am predicat despre venirea Domnului nostru Isus Hristos. Mulţi oameni au venit în faţă pentru a fi mântuiţi, lăudând pe Dumnezeu. Eram într-o sală din centrul oraşului Albuquerque şi în timp ce ne rugam, o doamnă pe care o ştiam de la televiziune a venit la mine şi mi-a spus: „Trebuie să vorbesc cu dumneavoastră”. Mă rugam şi am avut această vedenie. Nu dormeam şi nici nu visam, dar am avut această vedenie a unei corăbii imense ce era în construcţie. În timp ce mă uitam, ştiam că aceasta este Arca lui Noe. Animale alergau şi se jucau în jurul corăbiei, în corabie şi pe corabie. Dar deodată am văzut întuneric, un nor negru se ridica din spatele corăbiei, cu tunete şi fulgere. Şi apoi am văzut un câmp plin de animale sălbatice, începeau să vină în arcă. Apoi am văzut uşile închizându-se şi potopul a început. Dar când arca se îndepărta, m-am uitat şi nu am mai văzut nici unul din animalele care se jucau în jurul corăbiei şi pe corabie. Ele toate au venit din nord, est, sud, vest şi au stat şi ele în “împărăţie”, dar aceşti copii ai împărăţiei au fost lepădaţi.

Odată am stat în post şi în rugăciune, căutând faţa Domnului mai multe zile. Nu îl poţi căuta pe Dumnezeu cu adevărat şi nu te poţi apropia de Dumnezeudecât cu post și rugăciune. Tu începi să gândeşti ca oamenii Bibliei. Dumnezeu ar putea veni oricând. Este inima ta pregătită? Sunt eu gata? Este totul aşa cum ar trebui să fie? În acea dimineaţă, singur în casa de rugăciune , postisem deja de peste 10-12 zile şi în timp ce mă gândeam mi-am amintit ce a spus Duhul: „.'.schimbaţi într-o clipă, într-o clipeală din ochi. (Corintem 15:25). El va veni pe neaşteptate.

Dacă s-ar întâmpla în timpul acestui curs să vezi această lecţie, sfinţii ar dispărea, vor fi schimbaţi într-o clipită, într-a douăzecea parte a unei secunde. Îmi aduc aminte că l-am spus lui Dumnezeu în acea dimineaţă: “Ştiu că Tu poţi face orice. Nu am nici o îndoială cu privire la puterea Ta. Dar mi-ar plăcea să-mi spui cum într-a douăzecea parte a unei secunde vei chema milioane dintre cei morţi şi dintre cei vii. Cum îi vei chema pe toţi chiar în acelaşi timp? Dumnezeu mi-a răspuns: “Nu voi rosti numele nimănui!” Cu două mii de ani în urmă am trimis Duhul Sfânt pe pământ pentru a alege o mireasă pentru Fiul meu şi când ziua nunţii va veni, Eu o voi chema acasă şi oricine este cu El Va veni cu El.” Duhul este obligatoriu. Nu uita aceasta. Predică acest lucru în toate bisericile. Nu este de ajuns că âi fost umplut de duhul acum 25 de ani. Trebuie să fii plin de Duh acum.

Seria 7: DUHUL SFÂNT

CĂLĂUZIŢI DE DUHUL

Lecţia - 19

Romani 8:14. Am cercetat Biblia în zadar căutând o metodă de a conduce serviciile divine în biserică. Am simţit că din moment ce fiecare biserică mare are o formă de închinare, cu siguranţă că undeva în Biblie este redată forma sau procedura corectă ce trebuie urmată. Cercetarea Cuvântului lui Dumnezeu mi-a dezvăluit că nu există aşa ceva. Am descoperit că trebuie să ne lăsăm pur şi simplu călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu. Cea mai mare greşeală a Bisericii o găsim chiar aici. Sistemul religios şi-a “bătut în cuie” formele şi obiceiurile de închinare şi l-au invitat pe Dumnezeu să li se alăture în a pune aceste lucruri în practică. În multe locuri în care te duci, ţi se va înmâna un program la intrare, după care vei ştii cu exactitate ceea ce se va întâmpla.

Am mers într-un loc ca acesta să predic. Primul lucru care m-a întâmpinat la sosire în acea seară de duminică, era un semn mare în faţa bisericii ce asigura pe fiecare din cei care veneau că vor pleca la ora opt. Din moment ce serviciul începea la şapte m-am gândit: “Ei, asta nu-mi dă prea mult timp.” Dar după ce am stat în acea Biserică ora aceea uscată şi plictisitoare, am simţit că o oră era exact atât cât putea rezista o persoană acolo. Dumnezeu nu a intenţionat niciodată ca lauda să fie în acest fel. Dumnezeu a dorit să fie plină de viaţă şi emoţionantă, plină de minunile atingerii Sale.

Istoria poporului Israel şi călătoria lor în Ţara Făgăduinţei este istoria călăuzirii Duhului. Dumnezeu a dat Israelului Duhul sub formă de foc noaptea şi nor ziua. Instrucţiunile erau „Mişcaţi- vă când norul se mişcă, opriţi-vă când norul se opreşte”. Când Israel a înţeles că binecuvântările lui Dumnezeu erau întotdeauna accesibile lor, Dumnezeu i-a spus lui Moise: “Tu nu trebuie să fii înintea Duhului şi nici să-L laşi în urmă.”

Nu are nici o valoare că Duhul lui Dumnezeu nu i-a condus unde era mană, ci mai degrabă mana se afla unde era şi Duhul. Dacă Biserica va putea învăţa această lecţie, dacă Ea va fi călăuzită de Duhul, atunci toate binecuvântările cerului vor curge acolo unde minunatul Duh se află.

Dumnezeu nu ne va scrie programele. El nu ne va unge predicile noastre doar pentru că ne-au fost trimise de la „comitet”. Vom avea succes doar dacă suntem călăuziţi de Duhul.

Nu sunt două bătălii care să fie câştigate în acelaşi fel, și numai Duhul ştie cum poate fi câştigată o bătălie în parte. Zidurile de la Ierihon au căzut după ce israeliţii au mărşăluit şi au strigat. Duhul doreşte ca noi să fim victorioşi. Marea biserică penticostală s-a redus la a fi o maşinărie, iar penticostalii - nişte roboţi care continuă să mârşăluiască în jurul zidurilor, dar care nu strigă niciodată. Un om poate avea succes în parte cu o biserică: poate să scrie o carte despre cum a reuşit, iar cartea să se vândă foarte bine printre predicatori. Pavel i-a scris două cărţi lui Timotei avertizându-1 de ceea ce se va întâmpla în timpul nostru. Marele predicator a văzut ziua când Biserica nu va mai fi plină de putere ci numai formă, când nu va mai fi călăuzită şi guvernată de măreţul Duh al lui Dumnezeu, ci va fi o instituţie condusă şi direcţionată de episcopi, preoţi şi papi.

Noi vrem puterea şi binecuvântările lui Dumnezeu, dar refuzăm să mergem pe drumul care ne duce către aceste binecuvântări din calea Cincizecimii. Noi ne străduim din perspectiva pregătirii noastre teologice să interpretăm Cuvântul lui Dumnezeu şi prin aceasta, noi reducem Biblia la o carte pământească.

Biblia este o revelaţie şi conţine o revelaţie. Pentru a cunoaşte adevărurile ei, ele trebuie să ne fie revelate nouă de către Duhul.

(Matei 16:15-17). Lucrurile lui Dumnezeu trebuie înţelese spiritual. Mintea firească nu poate pătrunde înţelesurile adânci şi ascunse ale acestora şi totuşi Biserica continuă să-L înţeleagă pe Dumnezeu prin mijloace lumeşti.

Generaţia noastră este martora unui mare număr de cărţi care fac din câştigarea sufletelor un lucru uşor. Un studiu atent al acestei cărţi va conduce pas cu pas la un program de câştigare a sufletelor pentru Hrislos. Omul a preluat conducerea Bisericii şi a trecut peste Duhul Sfânt cu propriile lui idei. Ca rezultat, plânsul noilor născuţi în Hristos la altar este un lucru atât de rar.

Ceea ce face ca Biserica să atragă pe oameni este călăuzirea Duhului Sfânt. Când vei găsi o biserică ghidată de Duhul Sfânt vei găsi oameni ce sunt călăuziţi către acea biserică. Oamenii nu pot veni la Dumnezeu decât dacă sunt atraşi, iar puterea ce îi atrage pare să fie într-o biserică guvernată şi condusă de Duhul Sfânt. Noe şi construcţia corăbiei este un exemplul clasic al acestui adevăr. Dumnezeu i-a spus lui Noe să construiască arca. El i-a dat dimensiunile şi felul structurii pe care El a vrut-o. Noe, călăuzit de Duhul a construit arca pentru a-i fi casă lui şi tuturor animalelor pe care Dumnezeu le-a vrut în viaţă. Când arca a fost terminată, animalele au venit de la sine în locul care le-a fost pregătit.

Isus este singura arcă a siguranţei în orele întunecate şi Biserica este trupul Său. Locul de întâlnire între Dumnezeu şi om. Trupul Său, Biserica, este pe acest pământ ca un lac de acumulare a Duhului. „Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să lip un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul." (Efeseni 2:22)

Când Biserica acţionează în virtutea minţii naturale, ea devine limitată fizicului, pe când pe de altă parte, o Biserică care este călăuzită spiritual nu are limite. Duhul Sfânt îndepărtează barierele fizice şi ne îngăduie să trăim sub un cer deschis. Petru ne spune că Isus este exemplul nostru. El a spus despre Sine: „Eu nu fac decât ce văd pe Tatăl făcând "(loan 5:19). Cu alte cuvinte, deşi El a trăit pe pământ. El a putut vedea ce se întâmpla în cer. El putea auzi clar ceea ce Tatăl avea să-i spună. Prin Duhul lui Dumnezeu, noi putem cunoaşte puterea lui Dumnezeu şi prin acelaşi Duh noi putem împlini voia Sa.

In capitolul zece din Fapte, Corneliu a fost călăuzit de Duhul pentru a cunoaşte adresa exactă unde locuia apostolul Petru. Acelaşi Duh l-a înştiinţat pe Simon Petru că ei vor veni după el şi că el trebuie să meargă cu ei. Pe Pavel, Duhul l-a oprit să meargă în Asia şi totuşi mai târziu a fost călăuzit de Duhul să meargă în Europa.

Ce lucru minunat să şti că poţi fi intr-un loc şi să te poţi ruga. Biserica din Ierusalim s-a rugat şi un inger din cer a deschis porţile închisorii şi pastorul lor. Simon Petru, a putut merge astfel liber. Biserica din timpul nostru ar fi încercat poate să aducă presiuni asupra Congresului sau să mărşăluiască pe străzi. Dar nu şi sfinţii aceia. Ei au mers înaintea lui Dumnezeu in casa Mariei, au fost auziţi in Cer şi un înger a fost trimis să-l elibereze pe predicator. Aceasta este voia lui Dumnezeu. Adevărata Biserică este formată din credincioşi născuţi din nou. Ei sunt făpturi ale Duhului. Isus a spus în loan 3:6 „căci ce este născut din carne este carne; şi ce este născut din Duhul este Duh " Numai făpturile spirituale pot comunica cu Dumnezeu şi atunci numai prin Duhul Sfânt. Dumnezeu este Duh şi El doreşte să fie lăudat astfel. Când un om este născut din nou şi devine o făptură spirituală, el este din aceeaşi substanţă cu Dumnezeu.

Este responsabilitatea noii făpturi să se lase călăuzită şi condusă de vocea lăuntrică a Duhului. Când suntem călăuziţi de Duhul, noi suntem oameni supranaturali, dar când ne coborâm pe noi înşine la nivelul cărnii, noi devenim ca toţi ceilalţi oameni. Biserica Penticostală din zilele noastre s-a limitat de la a fi un organism călăuzit de măreţul Duh la o instituţie lumească ce acţionează pe aceleaşi criterii ca şi piatra, cu tranzacţii şi inovaţii. Cerurile sunt închise tuturor acţiunilor de acest fel iar Biserica acţionează doar prin puterea organizării omeneşti „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre." Duhul a zis că am aplicat aceste cuvinte doar în vieţile noastre, dar el este şi pentru Biserică. Mintea Bisericii trebuie reînnoită pentru că puterea se află în minte.

Dacă noi suntem călăuziţi de mintea trupească, suntem limitaţi în puterea cărnii, dar dacă suntem călăuziţi de Duhul avem puterea Duhului. Hristos este capul Bisericii şi trebuie să fie mintea trupului. Astfel vom avea puterea Lui (vezi 1 Corinteni).

Lucrul pe care se pare că nu-l înţelegem este că sunt doar două căi calea Duhului şi calea firii. (Proverbe 14:15) Dumnezeu a pronunţat moartea ca sentinţă a păcatului in Geneza şi aceasta nu s-a schimbat niciodată.

Isus a ilustrat aceasta în Apocalipsa 3:15,20. A fi nici rece. nici în clocot este cel mai îngrozitor lucru pe care ni-1 putem imagina: înseamnă nici lumesc, nici duhovnicesc. Isus va lucra cu Biserica care acţionează sincer la nivel uman şi va încerca să o ridice la un nivel spiritual O va binecuvânta din belşug, dar va vărsa din gura Sa Biserica care este nici rece nici în clocot.

În Daniel 5:1-6 există un exemplu în care putem vedea că Dumnezeu urăşte amestecul dintre sacru şi profan. Daniel interpretează mesajul scris, spunând: ,,a fost cântărit în cumpănă şi a fost găsit uşor.” (v. 27)

Acele vase pe care Belşaţar le-a folosit în destrăbălarea lui erau folosite în serviciile de la Templu şi erau modele ale credinciosului. Deşi Nebucadneţar le-a cumpărat din Babilon, Duhul a vegheat asupra lor sa nu se piardă şi nici să nu fie profanate. Nu s-a pierdut nici măcar unul din acele vase. Ezra le-a adus înapoi în Ierusalim. Morala: Dumnezeu blestemă pe cei care încearcă să transforme în spiritual ceea ce este profan. Când Belşaţar a amestecat trăirea sa deşartă cu vasele lui Dumnezeu, a venit mâna judecăţii lui D-zeu. Avem azi aceeaşi scena jucată iar şi iar în mii de locuri în fiecare duminică. Casa Domnului a devenit un loc al activităţii sociale, unde găseşti săli de biliard şi piscine. Experţii în religie ne spun că aceasta este singura soluţie prin care putem atrage această generaţie. Revistele descriu păstori cu viziuni care mai de care mai ciudate despre atragerea oamenilor la adunare. Dumnezeu a trecut cu judecata Sa, separându-se de această batjocură.

Biserica nu este un trup politic folosit în astfel de propagande, ci Trupul lui Isus călăuzit de Duhul. A fi călăuzit de Duhul ar părea nefiresc minţii trupeşti, căci acest trup ar trebui să fie supus de Duhul. Şamgar cu otigul de plug de măgar, David cu praştia lui, toţi păreau nesăbuiţi, dar Dumnezeu foloseşte lucrurile care par prosteşti pentru a le învinge pe cele înţelepte. Dacă Biserica ar petrece în rugăciune căutând călăuzirea Duhului jumătate din timpul pe care-l petrece căutând noi metode, atunci s-ar afla exact în mijlocul unei adevărate treziri. Ar aduce chiar o revoluţie în gândirea noastră, căci eu cred că Duhul ne-ar conduce în direcţia opusă căilor noastre.

Avem nevoie să înţelegem că Dumnezeu ne-a dat Duhul pentru a ne conduce în tot adevărul nu numai să ne familiarizăm cu adevărul, ci să-l înţelegem în plinătatea sa și noi inșine să fim adevărul. El nu ne va da doar revelaţia vindecării divine, ci va face din aceasta o realitate. El nu va fi cu noi doar atunci când ne rugăm, ci ne va determina să ne rugăm pentru ceea ce este cuprins în voia lui Dumnezeu. El nu ne va unge doar ca să vestim Evanghelia, ci El va acţiona prin Duhul ei. (1 Corinteni 2:4) Duhul fiind Duhul Vieţii are controlul deplin şi va determina Biserica să devină o făptură vie, repulsivă la distracţiile lumii.

Se vorbeşte mult azi de Biserica fără tineri. Motivul pierderii tineretului este simplu: Biserica şi-a pierdut puterea de a provoca. Dacă vom striga către Duhul lui Dumnezeu şi-i vom permite să cureţe lepra dintre noi, să vindece boli şi să învie din morţi, vom avea cea mai mare trezire din partea tinerilor.

Femeia din Cartea împăraţilor care şi-a pierdut fiii în faţa creditorilor este un exemplu tipic pentru Biserică. Femeia s-a plâns profetului (2 Regi 4:1), iar acesta a întrebat-o ce are. Ea a răspuns că are puţin ulei. Şi noi avem puţin ulei, nu destul pentru a ne plăti datoria. Profetul a trimis-o cu băieţii să împrumute toate vasele de prin vecini şi ştiţi continuarea. Rezerva de ulei nu s-a mai terminat, a umplut toate vasele, a vândut destul pentru a-şi plăti datoriile şi a păstrat restul pentru mai departe.

Biserica datorează acestei generaţii toate beneficiile Evangheliei. Pavel spune că el e dator tuturor oamenilor. Dacă nu ne vom plăti datoriile, vom continua să pierdem din tineret. Trebuie să luăm vasele bisericeşti şi să le punem în Casa Domnului şi să aşteptăm umplerea Duhului pentru a avea îndeajuns să plătim datoria.

Este Isus o realitate pe acest pământ şi este prezentă ungerea Duhului în Trupul lui lsus? Aceasta a fost mereu aşa, de la prima menţionare a Casei lui Dumnezeu din Geneza. Cum a înţeles că locul pe care stătea era Casa lui Dumnezeu, lacov a turnat ulei peste el. Fără Duhul nu suntem nimic, şi dacă nu suntem călăuziţi de El, vom pierde orice scop al lui Dumnezeu cu noi. (1 Corinteni 2:10, 16).

A fi plin de Duhul înseamnă a avea gândul lui lsus.

Fie ca Dumnezeu să ne ajute să putem folosi acest lucru sau să ne putem lăsa folosiţi de El. Nu este nici măcar un lucru pe care lsus l-a făcut pe când era pe pământ şi pe care Biserica să nu-1 poată face, împuternicită fiind de Duhul. El a dat vedere orbilor, la fel putem proceda şi noi; El a vindecat leproşi, aşa putem şi noi; El a ridicat din morţi, aşa putem şi noi Biblia menţionează că lsus umbla prin puterea Duhului (Fapte 10:38 cf. Luca 4:14,18) Dacă vom fi plini de Duh şi-l vom lăsa să ne călăuzească, vom putea face ce a făcut lsus şi lumea se va întoarce şi va avea o nouă imagine a Bisericii. Fiţi plini de Duhul. Mulţi oameni cred că următorul lucru pe care are să-l facă Dumnezeu va li o mişcare de sfinţire care va determina Biserica să facă aceste lucruri din textul amintit.

Există o altă jumătate a Cincizecimii cu care avem de-a face astăzi: Matei 3:11,12. In biserică au apărut multe lucruri, pentru că aceasta şi-a pierdut călăuzirea Duhului. Am experimentat o revărsare a Duhului. A existat o astfel de experienţă peste oameni din toate timpurile. Noi am văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-se peste trup. Noi trebuie dar să experimentăm a doua parte a promisiunii Cincizecimii. Puţini oameni vorbesc despre aceasta. Dar dacă noi credem într-o revărsare, aceasta vine odată cu promisiunea curăţirii.

Vedem mari misionari şi unii chiar mai mici care se expun desfrânării şi chiar unor lucruri mai rele, în loc să se curățească. Acest timp ar trebui să fie un timp al trezirii pentru că noi suntem în a doua fază a acestei revărsări a Duhului Sfânt. Dumnezeu ştie şi eu ştiu că este timpul acestei revărsări a Duhului Sfânt.

Matei 3:12 spune: „îşi va curăţi cu desăvârşire aria." Domnul nostru va elibera adevărata Biserică de tot ce este corupt şi murdar. Dumnezeu va pune Biserica la încercare fără să ţină cont de ceea ce marii evanghelişti ai televiziunii vă spun vouă.

În textul nostru loan spune dinainte ce va face Hristos cu grâul adunat de Duhul Sfânt. Duhul Sfânt va sufla peste Biserică nu doar pentru a boteza, ci şi pentru a purifica. În India am urmărit prepararea grâului. Aveau nişte containere mari pline cu grâu. Doi oameni, fiecare cu nişte ventilatoare mari creau curenţi de vânt ca nişte brize. O a treia persoană arunca o lopată de grâu în aer după care grâul cobora pe pământ curăţat de pleavă din cauza curenţilor de aer şi astfel grâul rămânea curat.

Cuvântul lui Dumnezeu spune în Matei 2:12 că El a folosit Duhul său pentru a mângâia şi boteza. Acum El va folosi Duhul său pentru a separa. Mulţi dintre noi cunoaştem vântul purificării finale. Să nu ne lăsăm amăgiţi, lsus a urmărit recolta. El ştie că oricine a mers cu Domnul este parte a recoltei. Sunt însă în recoltă aceia care trebuie îndepărtaţi, adică pleava. Avem un exemplu în Biblie. Anania şi Satira au căzut morţi în faţa altarului. Ei erau pleava. Ei nu trăiau cu adevărat. Când Duhul Sfânt a suflat peste ei, au murit. Pierderea unor evanghelişti adevăraţi ne-a costat mult pe noi. Biserica a pierdut evanghelişti cu adevărat credincioşi care erau ca nişte unelte ale Duhului Sfânt, unelte pentru a căuta şi pentru a pune la încercare trupul, pentru a descopeii pleava care prevenea revărsarea Duhului Sfânt, pleava fiind cei care au devenit victime ale Satanei. Până aici, Isus a îngăduit ca grâul şi buruienile să crească împreună. El a permis ca aria să se mărească. În curând însă, după cum spun Scripturile, El îşi va curaţi aria. Lopata lui este gata să intre în fiecare grup de credincioşi. S-ar putea să fii într-o Biserică în care curăţirea n-a început încă, dar va începe. Lopata va intra şi în acei credincioşi. Noi am făcut parte din timpul însămânţării, iar acum este timpul recoltării şi aceasta este făcută de asemenea de Duhul Sfânt. Acelaşi Duh care a înviat pe Dorca a omorât pe Anania şi Satira. Toţi cei care au acceptat compromisuri au fost îndepărtaţi. Va fi o zi finală a separării oilor de capre, dar o linie clară a separării se va vedea încă de pe acum.

Curăţirea recoltei vine înainte de adunatul în hambare (I Petru 417). Am călătorit în jurul lumii şi am văzut cu uimire numărul celor adunaţi. Chemarea a fost de a veni în numele lui Hristos, a fi uniţi în dragoste. Şi ei au venit fiecare din mersul vieţii lor, din grupurile lor religioase. Dragostea ta a fost atât de înţelegătoare, încât nu ţi-a îngăduit să vorbeşti împotriva falsităţii. Dacă vorbeau în limbi şi se îmbrăţişau unul pe altul restul nu mai conta. Recolta este şi din Hollywood, Nashville, politicieni ...şi este fară sfârşit. Nimeni nu poate nega rezultatele recoltei. Dar acea recoltă nu rămâne neatinsă şi aşteaptă depozitarea. Pleava se găseşte peste tot în aceste recolte. Ea nu va putea fi acceptată să rămână împreună cu recolta

Proprietarul recoltei trebuie să vină şi să separe ceea ce se numeşte real de ceea ce doar se numeşte credinţă. Este atât de multă falsitate - aşa cum a fost cu llie şi Baal pe muntele Carmel. Lasă-L pe Dumnezeu care răspunde prin foc să fie Dumnezeul tău. Dacă Dumnezeu este Dumnezeul tău, mergi cu El, dacă Baal este dumnezeul tău, urmează-l pe el. Nu-i poţi avea pe amândoi. Ce trebuie îndepărtat? Toată minciuna, furtul, adulterul, bârfa, ura şi tot ceea ce răneşte (Matei 13:40). Tot ceea ce nu este adevărat, toţi cei care şi-au permis să contrazică marile adevăruri ale Bibliei trebuiesc îndepărtaţi.

Purificarea a început deja. O trezire spirituală este pe drum. Noi vom fi martorii unei noi convertiri. Trebuie să fie astfel. Copiii noştri pot vedea ura împotriva lui Dumnezeu care este la fel cu cea din zilele lui Noe. Homosexualii cutreieră străzile violând bărbaţi ca şi în zilele lui Lot. Dar unde păcatul este din plin, harul va fi cu mult mai mare. Dumnezeu a început deja să cureţe recolta. El a început şi va continua până când toate buruienile vor fi îndepărtate şi până când recolta va fi prezentată lui Dumnezeu curată. Mireasa prezentată Fiului va fi o fecioară curată. Marea lucrare a curăţirii a început - cealaltă parte a Cincizecimii.

Dumnezeu lucrează, El înfige lopata în fiecare grup de credincioşi. Cei ce sunt pleavă vor fi îndepărtaţi înainte de marele seceriş, când Răpirea va avea loc. Noi am ajuns la sfârşitul veacului, la sfârşitul celor două zile care sunt de la Calvar până acum, şi la începutul unui veac nou. Anul 2001 înseamnă începutul unui nou mileniu în care Ilristos şi Biserica Lui vor domni pe acest pământ Numai cei care sunt conduşi de El vor conduce împreună cu El. Dacă Ilristos nu ne poate conduce şi controla, noi nu vom putea conduce împreună cu El scaunul veşniciei.

Cealaltă parte a Cincizecimii a început: purificarea recoltei, tot ceea ce este fals va fi găsit şi îndepărtat în ultimele clipe ale acestui veac chiar înainte de venirea lui Hristos. Ca vestitori ai Evangheliei noi trebuie să avem curajul să punem la încercare trupul lui Hristos. Să fim în mâinile Duhului Sfânt unealta ce curăţă, caută în recoltă, aduce la lumină şi dovedeşte dacă este fals sau adevărat. Înainte să laşi ca Duhul să sufle peste recoltă, tu trebuie să-i permiţi mai întâi să sufle şi peste propria ta viaţă.