Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)
- Ministerul Economiei Ministerul Justiţiei
- Se acceptă
- Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal Articolul 4.
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
- Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997 Articolul 4.
- Propunere Ministerul Justiţiei
Articolul 2. Noţiuni de bază (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: valoarea în vamă a mărfii – valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii drepturilor de import;
la alineatul (1), noţiunea „valoarea în vamă a mărfii” va avea următorul cuprins: „valoarea în vamă a mărfurilor – valoarea mărfurilor plasate în regim vamal de import, determinată în scopul perceperii drepturilor de import ad valorem;”; Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) În vederea evitării unor eventuale confuzii între, pe de o parte metodele de determinare a valorii în vamă şi elementele şi principiile determinării valorii în vamă, pe de altă parte, recomandăm permutarea normei respective în cadrul articolului 5 (Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor), sub formă de alineat nou. Ministerul Economiei Ministerul Justiţiei Modificarea conţinutului sintagmei „valoarea în vamă a mărfurilor” nu poate fi acceptată, în măsura în care se promovează aplicabilitatea acesteia doar pentru mărfurile plasate în regim vamal de import or, valoarea în vamă a mărfurilor este un element definitoriu inclusiv pentru alte regimuri şi destinaţii vamale, nu doar pentru regimul vamal de import (spre exemplu, în cazul regimului vamal de perfecţionare activă în cadrul căruia nu este aplicată scutirea de taxa vamală sau mecanismul „draw back”, în acest caz taxa vamală calculîndu-se din valoarea în vamă a mărfurilor plasate în cadrul regimului). Remarca autorilor proiectului, privind necesitatea corelării actualei definiţii cu textul art.15 al Acordului privind aplicarea Articolului VII al GATT, 1994 este inadecvată, din considerentul că, Legea privind tariful vamal reglementează proceduri complexe de aplicare a valorii în vamă, nelimitîndu-se doar la normele acestui Acord. Obiecţie valabilă şi pentru modificările operate la art.5 alin.(1) - nefiind astfel clară cum va fi reglementată procedura de determinare a valorii în vamă pentru mărfurile plasate în alte regimuri vamale decît regimul vamal de import. Se acceptă, cu excluderea din proiectul de lege şi examinarea în cadrul unui alt exerciţiu. Se acceptă, cu excluderea din proiectul de lege şi examinarea în cadrul unui alt exerciţiu. Articolul 4. Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale (5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern. Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (2) În operaţiile de import-export cu alte ţări, la calcularea taxei pe valoarea adăugată, poate fi aplicat criteriul determinat pe baza acordurilor bilaterale încheiate între Republica Moldova şi ţara respectivă, ratificate de către Parlamentul Republicii Moldova. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se realizează în modul aprobat de Guvern.
,,(6) Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se realizează în modul aprobat de Guvern.”. Ministerul Justiţiei La pct.2 atragem atenţia, că alineatul (6) al art.4 a fost abrogate prin Legea nr.324 din 23 decembrie 2013. În conformitate cu art.35 alin.(5) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care se exclude integral textul unei părţi (cărţi), unui titlu, capitol, unei secţiuni, unui articol, alineat sau al subdiviziunii acestuia, numerotarea lor nu se transmite altor elemente structurale. În acest sens, întru evitarea unor confuzii, se consideră oportun completarea articolului 4 cu alineatul (51). Se acceptă, cu operarea modificărilor respective în proiectul de lege. Articolul 5. Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor (1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. (2) Valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către autoritatea vamală în conformitate cu prezenta lege, cu tratatele internaţionale ratificate de Republica Moldova, precum şi cu actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării acestora.
la alineatul (1), cuvintele „introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal” se înlocuiesc cu cuvintele „plasate în regim vamal de import”; se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: „(3) Serviciul Vamal este în drept să emită Note explicative cu privire la aplicarea unor prevederi referitor la valoarea în vamă în baza instrumentelor stabilite de către Comitetul tehnic de evaluare în vamă, Comitetul Codului Vamal al Uniunii Europene, cu publicarea acestora.”. Ministerul Justiţiei La art.5, se va specifica despre caracterul consultativ al Notelor explicative cu privire la aplicarea unor prevederi referitor la valoare în vamă, cu prerogativa emiterii cărora se abilitează Serviciul Vamal. Astfel, se va evita riscul aplicării unor note care eventual ar putea cuprinde interpretări abuzive care deviază de la normele legale. Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectului de lege. Articolul 28. Scutirea de taxa vamală Sînt scutite de taxa vamală: c) moneda naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile produse în zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
la litera c), după textul „moneda naţională, valuta străină” se introduce textul „de la poziţiile tarifare 490700300 şi 7118”, iar după cuvintele „hîrtii de valoare” se introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700”; la litera l), după textul „mărfurile (serviciile) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere,” se introduce textul „cu excepţia mărfurilor (serviciilor) exportate pentru care se emite sau se întocmeşte o dovadă de origine în sensul acordurilor de comerţ liber ratificate de Republica Moldova, ce prevăd interzicerea restituirii sau a scutirii de taxe vamale,”; la litera p) după cuvintele „timbrele de acciz” se introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700100”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se propune adoptarea în redacţie nouă art. 28 lit. q1) cu următorul conţinut: ,,q1) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoane juridice în scopuri necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import,cu valoarea în vamă care nu depăşeşte 22 euro pentru un import şi care nu include cheltuielile prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a), cu condiţia că aceste cheltuieli să fie distincte. În cazul în care valoarea mostrelor de mărfuri depăşeşte limita neimpozabilă indicată, taxa vamală se calculează pornind de la valoarea în vamă a mostrelor de mărfuri, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora. Scutirea de taxa vamală nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402, 2403;” Se propune adoptarea în redacţie nouă art. 28 cu lit.q3), cu următorul conţinut: ,,q3) mostrele de mărfuri. Pentru a beneficia de scutire, mostrele de mărfuri trebuie să fie de nefolosit prin rupere, perforare sau marcare clară şi permanentă sau prin alte procedee, cu condiţia ca această operaţiune să nu le distrugă caracterul de mostre. Scutirea de taxa vamală nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402, 2403;”. Argumentare: Mostre În cadrul relaţiilor comerciale într-o economie în dezvoltare, un proces firesc este perfecţionarea continuă a tehnologilor de producţie şi oferta pe pieţele externe a mărfurilor produse. Aceasta, pe lîngă alte modalităţi, are loc prin prezentarea de mostre a materialelor şi produselor finite. Anul precedent au fost adoptate prevederi care permit importul mostrelor fără perceperea TVA, taxelor vamale şi a accizelor, însă acestea au o natura foarte restrictivă care instituie o serie de formalităţi de prisos(limita valorii a mostrelor, un mod specific de întocmire a invoice-urilor şi documentelor de însoţire etc.). Această stare de lucruri duce la faptul că agenţii economici nu se pot folosi de scutirile în cauză. De regulă, mostrele nu aduc companiilor nici un beneficiu direct, acestea sunt marcate sau nu conţin o serie de atribute necesare să fie pasibile revînzării. Astfel, impunerea acestui proces cu cheltuieli adăugătoare va afecta rentabilitatea şi utilitatea acestuia, care ca efect final va influenţa negativ dezvoltarea comerţului interior şi exterior. Bunuri cu o valoarea nesemnificativă În acelaşi context apare şi problema bunurilor care nu cad sub incidenţa definiţiei de mostre fără valoare comercială şi nu pot beneficia de scutirile prevăzute de Hotărîrea de Guvern 1140. Astfel, în unele cazuri pentru atingerea scopului de reprezentare a produsului propriu-zis, mostrele nu pot fi deteriorate sau mutilate (spre exemplu, un agent economic importă 10 pixuri de tip diferit, pentru aprecierea calităţii şi potenţialului de vînzare pe piaţă). Pentru asemenea situaţii Codul Fiscal şi Legea cu privire la tariful vamal prevede că T.V.A. şi taxele vamale nu se aplică mărfurilor importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 100 de euro. Însă, conform art. 11 Legii cu privire la tariful vamal, la determinarea valorii în vamă în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: - cheltuielile suportate de cumpărător; - redevenţele şi taxele pentru licenţe referitoare la mărfurile de evaluat; Prin urmare, chiar în cazul cînd valoarea mărfii importată sau exportată în calitate de material de probă este una simbolică, celelalte cheltuieli aferente (costul serviciilor de transport şi asigurare) depăşesc din start de minimusul de EUR 100. Acest fapt duce la necesitatea devamării acestor mostre, care generează o serie de cheltuieli: - În cazul importului: costul serviciilor a brokerului vamal, taxa pentru proceduri vamale, taxa de import, TVA. Se acceptă parţial Examinarea oportunităţii cu privire la modificarea prevederilor privind scutirea de TVA, accize şi taxa vamală pentru monstrele importate va fi prealizată în contextul armonizării Codului vamal la prevederile Regulamentului (CEE) nr.2913/92 din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi a Regulamentului (CEE) nr.2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prin elaborarea proiectului Codului Vamal al Republicii Moldova, conform termenilor specificate în Acordul de Asociere. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Ministerul, în calitatea sa de responsabil pentru reparaţia capitală clădirii Parlamentului Republicii, propune în unele acte legislative, sintagma "pentru anii 2013-2014" sa fie completată cu sintagma "2016 şi până la finalizarea lucrărilor", după cum urmează: Aliniatul t1) a articolului 28 din legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie
A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(135) din Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Anexa nr.2 Notă 4. Taxă pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
la punctul 4, după cuvintele „gazele naturale” se introduce textul „de la poziţia tarifară 2711”; Ministerul Justiţiei Se propune excluderea din cuprinsul acestei legi, dar şi al Codului vamal a taxei pentru toate procedurile vamale, inserate în cuprinsul Anexei nr. 2 la prezenta lege. Or, conform prevederilor art.195 alin.(1) al Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112 din 2 iulie 2014, „Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentului acord, părţile interzic aplicarea unor taxe administrative cu un efect echivalent cu cel al taxelor vamale la import sau la export şi a altor redevenţe”. În cazul menţinerii acestor taxe, opinăm necesară respectarea prevederilor art. 195 alin.(2) al Acordului de Asociere RM-UE (taxele şi redevenţele să nu poată fi impuse decât pentru serviciile furnizate la cererea declarantului, în afara condiţiilor normale de lucru, a programului de lucru şi în alte locuri decât cele menţionate în reglementările vamale, precum şi pentru orice formalităţi legate de aceste servicii şi necesare pentru un astfel de import sau export.
În anul 2015 în contextul elaborării proiectului de lege ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pentru anul 2015, au fost înantate propuneri referitor la excluderea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite pe o bază ad valorem şa care sunt legate de operaţiunile de import/export, concomitent cu menţinerea/introducerea anumitor taxe stabilite într-o sumă fixă, care să nu depăşească costul real al serviciilor prestate de către colaboratorii vamali în afara programului de lucru şi în alte locuri decît birourile vamale şi posturile vamale. Urmare a rundei de consultări avute în cadrul Comitetului de Asociere pentru Comerţ, s-a conchis că, articolele 151 şi 195 nu au relevanţă asupra taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, dar vizează plata pentru poluarea mediului. Mai mult ca atît, s-a confirmat că, mărimea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale corespunde totalmente cerinţelor OMC şi UE privind stabilirea acesteia în sumă fixă pentru unele operaţiuni vamale, conform standardelor internaţionale. În contextul celor expuse, nu apare necesitatea de a anula taxa pentru efectuarea procedurilor vamale şi propuneri în acest sens nu vor fi promovate.
(7) Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică la importul şi livrările ulterioare ale gazelor naturale efectuate de Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. (71) Pentru serviciile de transport al gazelor naturale către S.A. “Moldova-Gaz” prestate de către S.R.L. “MoldovaTransGaz”, taxa pe valoarea adăugată se aplică conform art.96 lit.a) din Codul fiscal.
la alineatul (71), după cuvintele “gazelor naturale” se introduce textul “de la poziţia tarifară 2711”. Propunere Ministerul Justiţiei La Art.X, privind modificarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, în final se completează cu un alineat cu următorul conţinut: „La alin.(18) lit.b), după cuvintele „şi societăţilor invalizilor,” se completează cu cuvintele „precum şi întreprinderilor de stat din cadrul sistemului penitenciar”.
Ţinind cont de faptul că, prin prezentul proiect de lege se aduc amendamente atît la Codul fiscal nr.1163 din 24 aprilie 1997, cît şi la Legea pentru punerea în alicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417 din 17 decembrie 1997, considerăm judicioasă completarea proiectului în cauză cu prevederi privind includerea întreprinderilor sistemului penitenciar în lista persoanelor care beneficiază de scutiri la plata către buget a TVA la producţia proprie şi la importul materiei prime. Considerăm imperioasă introducerea acestor amendamente în virtutea faptului că, scopul constituirii şi funcţionării întreprinderilor în cadrul sistemului penitenciar, este antrenarea deţinuţilor în muncă, activitate care în afara caracterului educativ şi motivaţional al resocializării deţinuţilor, practic se răsfînge şi asupra activităţilor de regim şi inclusiv asupra costurilor detenţiei suportate de către bugetul de stat. Astfel, doar simplul aspect ocupaţional reduc costurile la cheltuielile comunale, cheltuielile de supraveghere şi regim etc. Crearea însă a locurilor de muncă necesită investiţii majore care urmează a fi făcute de către fondator însă bugetul nu planifică cheltuieli pentru crearea şi menţinerea locurilor de ocupare a deţinuţilor la munci remunerate, acestea anterior erau create prin investirea mijlocelor obţinute inclusiv de la scutirile de la plata către buget a sumelor aferente TVA de la producţia întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, însă excluderea scutirilor respective a făcut imposibilă dezvoltarea acestora şi corespunzător numărul locurilor de muncă s-a diminuat drastic, iar producţia întreprinderilor a scăzut punînd în dificultate chiar activitatea în continuare a acestora. Mai mult, drept efect secundar a crescut numărul încălcărilor de regim deoarece persoanele deţinuteneavîndactivităţiocupaţionale nu pot să gestioneze util timpul disponibil, iar un alt efect al lipsei de activitate îl constituie refuzul tot mai des de a aplica liberarea condiţionată înainte de termen şi corespunzător creştereapopulaţiei penitenciare (de la momentul anulării scutirilor pînă în prezent populaţia penitenciară a crescut cu circa 500 persoane) costuri care de asemenea cad în sarcina bugetului de stat. Un aspect foarte important îl constituie constatările şi recomandările organismelor internaţionale de control al drepturilor omului (cum ar fi, CPT), care la fiecare vizită atenţionează Guvernul asupra necesităţii creării condiţiilor pentru activităţi ocupaţionale şi în special al antrenării acestora în muncă, deoarece deţinutul care realizează venituri proprii nu doar că este apt să recupereze prejudiciile aduse prin fapta comisă dar scade cheltuielile de detenţie şi ulterior de reintegrare socială după liberare.
Extinderea facilităţilor fiscale şi pentru întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar ar conduce la distorsionarea sistemului fiscal naţional, complicarea administrării fiscale, ar constitui o frână în adoptarea de reguli comune pentru impozitare în genere, precum şi încălcarea principiului echităţii fiscale pus la baza sistemului fiscal naţional. Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea graduală a facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului. Astfel, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar urmează să beneficieze de facilităţile fiscale în vigoare. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Ministerul, în calitatea sa de responsabil pentru reparaţia capitală clădirii Parlamentului Republicii, propune în unele acte legislative, sintagma "pentru anii 2013-2014" sa fie completată cu sintagma "2016 şi până la finalizarea lucrărilor", după cum urmează: Alineatul (135) a articolului 4 din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie
Stimulentele fiscale şi vamale se acordă în scopul realizării unor obiective determinate şi pe termene delimitate, urmînd a-şi atinge scopul scontat. Astfel, conform legislaţiei fiscale şi vamale în vigoare, pentru anii 2013-2014, mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările şi serviciile destinate reparaţiei clădirii Parlamentului au fost scutite de toate drepturile de import, cît şi au fost livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu aplicarea TVA la cota zero. Totodată, începînd cu anul 2015 aceste stimulente fiscale şi vamale nu mai sunt aplicate. Plus la aceasta, constatăm că, propunerea de extindere a termenului stimulentelor fiscale şi vamale respective nu poate fi acceptată din considerentul că, aceasta nu stabileşte o dată limită pentru acordarea acestor scutiri, astfel încît lucrările de reparaţie a clădirii Parlamentului reprezintă un proces continuu. În acest context, propunerea de extindere a termenului stimulentelor fiscale şi vamale respective nu poate fi examinată luînd în considerare faptul că nu a fost prezentată o analiză care ar demonstra efectele stimulentelor sus-menţionate, precum şi necesitatea extinderii acestora. Suplimentar, oportunitatea beneficierii de stimulentele fiscale şi vamale respective necesită a fi examinată şi prin prisma art.6 alin.(2) lit.c) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, care califică drept ajutor de stat scutirile, reducerile, amînările sau eşalonările la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce atrage după sine necesitatea notificării şi autorizării acestor stimulente fiscale şi vamale în raport cu Consiliul Concurenţei. Concomitent, propunerea înaintată nu este însoţită de fundamentarea economico-financiară a acesteia, cît şi de calculele şi datele necesare privind impactul acesteia atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, precum şi asupra bugetului public naţional, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile art.20 lit.d) din Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative. Plus la aceasta, inoportunitatea adoptării proiectului în cauză este dictată de faptul că legislaţia în vigoare prevede o serie de stimulente fiscale şi vamale pentru toţi agenţii economici, de care pot beneficia şi agenţii economici implicaţi la executarea lucrărilor de reparaţie a Parlamentului. Astfel, în baza acordurilor de comerţ liber cu ţările UE, CSI, CEFTA şi PEM, agenţii economici autohtoni au posibilitatea de a importa produse originare din ţările respective fără aplicarea taxei vamale. Totodată, luînd în considerare faptul că, Parlamentul este o autoritate publică, lucrările şi serviciile destinate reparaţiei clădirii Parlamentului urmează a fi efectuate pe principii generale, ca şi în cazul celorlalte autorităţi publice, în modul prevăzut de Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice. Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
|