Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Legea nr.1164 din 24.04.97 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal
Articolul 24. Dispozitii tranzitorii

(12) În calitate de mijloc de achitare a datoriilor pe impozite se acceptă cambiile emise de Ministerul Finanţelor în favoarea Societăţii pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de emitere, circulaţie şi achitare a cambiilor în scopul reglementării datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1996 (anexa la Acordul dintre Republica Moldova şi Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă privind reglementarea datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1996) şi prin Regulamentul de emitere, circulaţie şi achitare a cambiilor în scopul reglementării datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1997 (anexa la Acordul dintre Republica Moldova şi Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă privind reglementarea datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1997).

 

[Alin.(13) art.24 abrogat prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 25.07.2008]  
[Alin.(14) art.24 abrogat prin Legea nr.71 din 12.04.2015, în vigoare 01.05.2015]

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Se propune introducerea unui nou alineat cu următorul conţinut:

„Băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare sînt scutite totalmente de impozit pe venitul obţinut din creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% – pe venitul obţinut din creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de la 2 la 3 ani. Scutirea menţionată se aplică asupra veniturilor aferente finanţării investiţiilor destinate achiziţionării mijloacelor fixe în scopul utilizării lor în activitatea economică a întreprinderii, contractării lucrărilor de antrepriză şi a serviciilor de engineering, achiziţionării şi prelucrării produselor agricole, proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturaţie a materiei prime şi alcoolului pentru vinuri şi divinuri (coniacuri). Modul şi condiţiile de acordare a scutirii nominalizate se vor stabili conform unui regulament aprobat de Guvern.”

Alineatul (14), art.24, Legea nr.1164 / 24.04.1997 la care se face referinţă în prezent în punctul redactat a fost exclus din această lege prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 71 din 12 aprilie 2015.

Prevederea respectivă stabilea anumite facilităţi la achitarea impozitului pe venit pentru băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare, în cazul în care cele din urmă acordă credite/împrumuturi pe termen lung (>3 ani) şi termen mediu pentru finanţarea diferitor investiţii capitale (spre exemplu, investiţii destinate achiziţionării mijloacelor fixe în scopul utilizării lor în activitatea economică a întreprinderii etc.).

Recomandăm ca alin.(14) să fie reintrodus în textul Legii, avînd în vedere importanţa motivării investiţiilor capitale pe termen lung. Reintroducerea respectivei prevederi este în consonanţă cu pct. 24, lit. C şi pct. 26. lit. A, Capitolul IV. „Dezvoltarea economică, securitatea energetică, sporirea competitivităţii şi crearea locurilor de muncă”, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018.
Ministerul Economiei

Întreprinderile individuale înregistrate după 01.04.2016 sau care au fost înregistrate pînă la 01.04.2016 dar nu au desfăşurat activitatea de întreprinzător vor fi scutite de la achitarea impozitului pe venit pentru perioada de 3 ani de la începutul activităţii.

Propunem reintroducerea a alin.(14). În acest sens, evocăm judicioasă menţinerea scutirii de impozit pe venitul obţinut de către instituţiile bancare din „creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani” şi în proporţie de 50% - pe venitul obţinut din „creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani de către băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare în scopul finanţării investiţiilor destinate achiziţionării mijloacelor fixe în scopul utilizării lor în activitatea economică a întreprinderii, contractării lucrărilor de antrepriză şi a serviciilor de engineering, achiziţionării şi prelucrării produselor agricole, proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturaţie a materiei prime şi alcoolului pentru vinuri şi divinuri (coniacuri)”.

Nu se acceptă.

Începînd cu anul 2012, şi anume din momentul reintroducerii impozitului pe venitul agenţilor economici, se efectuează anularea graduală a facilităţilor fiscale acordate la impozitul pe venit, inclusiv a celor acordate pe o perioadă determinată în scopul realizării unor obiective determinate şi pe termene delimitate.

Totodată, menţionăm că, măsura de anulare a scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% - pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare, a fost realizată reieşind din Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe termen mediu 2015-2017.

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse mai sus.

(21) Se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice;

b) ponderea venitului agentului economic din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări;

c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2;

d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;

e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal.

Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil.

Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele documente justificative:

- actul de constituire al agentului economic;

- contractul individual de muncă;

- organigrama angajatorului;

- fişa postului;

- copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare;

- carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;

- statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;

- confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu indicarea locului de muncă al soţiei (soţului).

Veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea dreptului de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul fiscal.

Înlesnirea fiscală prevăzută în prezentul alineat se acordă la veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui contract individual de muncă.

Agentul economic ai cărui angajaţi beneficiază de prevederile prezentului alineat urmează să prezinte la organul fiscal în a cărui rază se deserveşte o informaţie privind faptul dat, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Răspunderea pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în prezentul alineat privind neimpozitarea veniturilor angajaţilor revine exclusiv agentului economic angajator, acesta fiind obligat să achite la buget impozitul pe venit calculat conform principiilor generale, majorările de întîrziere, precum şi sancţiunile fiscale aferente.

Prevederile prezentului alineat se aplică pînă în perioada fiscală 2016 inclusiv.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Actualmente, conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (Rev.2 – CAEM Rev.2), companiile din industria tehnologiei informaţiei (IT) care practică activităţi legate de analiza, proiectarea şi programarea sistemelor informaţionale pregătite spre utilizare, precum şi producerea de programe la comandă beneficiază de anumite stimulente fiscale, precum:

a) menţinerea nivelului fix al contribuţiilor de asigurări sociale datorate la nivel de angajator (prin limitarea bazei lunare fixe la două salarii medii prognozate pe economie pentru fiecare an);

b) plafonarea veniturilor salariale impozabile lunar ale angajaţilor IT calificaţi la două salarii medii lunare prognozate pe economie pentru fiecare an.

Totodată, companiile IT achită impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător la nivelul aplicabil întregii economii (12%).

Este de menţionat, că facilităţile în cauză au fost ajustate în anul 2012, după o perioada de 6 ani (2005-2011), în care companiile IT au beneficiat de facilităţi mai extinse, inclusiv scutirea integrală de la plata impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător.

Subliniem faptul că introducerea facilităţilor a avut un impact decisiv asupra creşterii industriei tehnologiei informaţiei. Exporturile industriei IT au crescut impresionant în perioada anilor 2005-2014 de la 4 mil. la 71 mil. dolari SUA. Companiile multinaţionale au intrat pe piaţa IT din Moldova, angajează personal, investesc şi contribuie la dezvoltarea industriei IT cu cunoştinţe şi standarde înalte de cultură corporativă (de ex. Cedacri International (Italia), Technosoft (Olanda), Gilat (Israel)). Dezvoltarea industriei IT din Moldova, în condiţiile impactului negativ al crizei economice mondiale, a avut un trend continuu ascendent. De asemenea, stimulentele fiscale au redus fenomenul „salariilor în plic”, salariul mediu, conform CAEM Rev.2) ajungînd pînă la 10585,3 lei în 2014, fiind cu 60% mai mare decît salariul mediu pe economie pentru această perioadă.

Însă, în conformitate cu prevederile art. 24, alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164 - XIII din 24 aprilie 1997, stimulentele fiscale pentru industria IT expiră în anul 2016, ceea ce creează o incertitudine pentru mediul de afaceri în domeniul IT şi perspectiva migrării afacerilor în ţările vecine.

Neprelungirea perioadei de aplicare a facilităţilor fiscale pentru companii IT va avea efecte distructive atît pentru industria IT, cît şi pentru economia naţională per ansamblu, manifestate prin:

a)scăderea competitivităţii companiilor IT locale;

b)atractivitate investiţională scăzută;

c) închiderea afacerilor în domeniul IT şi/sau migrarea acestora în ţările vecine;

d) creşterea segmentului economiei „gri” în domeniul IT;

e) scăderea semnificativă a acumulărilor la buget din impozite, taxe şi contribuţii achitate de către companiile IT şi angajaţii acestora;

f) scăderea calităţii serviciilor IT pe piaţa locală;

g) emigrarea specialiştilor IT calificaţi.

Ţinem să menţionăm că în cazul în care Republica Moldova renunţă la susţinerea industriei IT prin anularea facilităţilor pentru programatori, cele mai distructive efecte pentru companiile IT autohtone va determina emigrarea specialiştilor IT către companiile concurente ale acestora peste hotare. De asemenea, unele din aceste companii, în vederea optimizării cheltuielilor la nivel de grup, vor fi puse în situaţia de a redirecţiona angajaţii din Republica Moldova în alte filiale sau subdiviziuni din străinătate în care mediul fiscal este mai favorabil. Ţările vecine (România, Ucraina), de asemenea, susţin prin măsuri fiscale în industria IT, acordînd companiilor IT facilităţi fiscale, inclusiv la plata impozitului pe venit aferent salariilor achitate programatorilor.

Reieşind din cele expuse şi urmare a numeroaselor solicitări din partea mediului de afaceri şi sectorului asociativ din industria IT referitor la problema extinderii facilităţilor fiscale prevăzute în prezent pentru companii IT şi angajaţii acestora, precum şi în vederea asigurării unui mediu de afaceri previzibil şi climatului investiţional favorabil în industria IT, propunem completarea proiectului cu prevederi noi, în următoarea redacţie, după cum urmează:

„Articolul 24 alineatul (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62,1997, art.524), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, după cum urmează:

sintagma „pînă în perioada fiscală 2016 inclusiv” se substituie cu sintagma „pînă în perioada fiscală 2021 inclusiv”.”

Nu se acceptă.

Conform art.24 alin.(21) din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe se consideră venit neimpozabil.

Facilitatea fiscală respectivă a fost introdusă în anul 2005 şi a avut drept scop dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Totodată, menţionăm că, subiecţii respectivi vor beneficia de facilitatea fiscală menţionată pînă în anul 2016 inclusiv.

Concomitent, în perioada anilor 2008 – 2011, agenţii economici din sectorul TI au beneficiat de cota zero a impozitului pe venitul agenţilor economici.

Precizăm că, acordarea unui regim special, prin extinderea termenului de acordare a facilităţii menţionate, pînă în anul 2021 inclusiv numai pentru angajaţii agenţilor economici din domeniul IT va pune în condiţii inegale ceilalţi contribuabili care activează în alte sectoare ale economiei naţionale.

Suplimentar, menţionăm că, în prima lectură a şedinţei plenare din 31.07.2015 Parlamentul a adoptat proiectul de lege cu privire la parcurile din industria TI, prin care rezidenţii acestor parcuri urmează să beneficieze de facilităţi şi stimulente fiscale, dintre care şi impozitul unic în mărime de 7% din venitul din vînzări, reprezentînd o premisă necesară dezvoltării industriei TI.

Ţinînd cont de condiţiile facilitare oferite, considerăm inoportună susţinerea propunerii prezentate.

Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire şi utilizarea fondului rutier
Art.VIII. - Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire şi utilizarea fondului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.57, art.557), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Sursele de constituire a fondului rutier (denumit în continuare fond) sînt:

a) defalcările de la accizele la benzină şi motorină, în cuantumul stabilit în Legea bugetului de Stat pe anul respectiv;

1. La punctul 1:

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) defalcările de la accizele la benzină şi motorină conform cotelor stabilite în Legea fondului rutier”;

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Nu se acceptă.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la Hotărîrea Parlamentului nr. 893–XIII din 26.06.1996 din proiectul de lege.

c) taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor în bugetele raionale, bugetele municipale Chişinău şi Bălţi şi bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
litera c) se abrogă;
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Nu se acceptă.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

CNSM nu susţine excluderea literei c) al punctului 1 şi abrogării Capitolului IV din Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire şi utilizarea fondului rutier. A se vedea argumentele de la art.IV al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la Hotărîrea Parlamentului nr. 893–XIII din 26.06.1996 din proiectul de lege.
4. Taxele enumerate la pct.1 lit.b), c), d), e) şi f) se percep conform cotelor stabilite prin Legea fondului rutier.

2. La punctul 4 textul „c)” şi „e)” se exclude.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a se vedea obiecţiile expuse la art.IV Legea fondului rutier nr.720-XII din 2 februarie 1996 al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la Hotărîrea Parlamentului nr. 893–XIII din 26.06.1996 din proiectul de lege referitor la lit.c).
IV. Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii

de vehicule înmatriculate în Republica Moldova

15. Plătitori ai taxei sînt persoanele fizice şi juridice posesoare de vehicule înmatriculate în Republica Moldova. Persoanele fizice şi juridice care utilizează, în alte ramuri decît în agricultură, tractoare cu roţi de tip KRАZ-700, МТZ etc. pentru transportul de încărcături pe drumurile publice sînt, de asemenea, plătitori ai acestei taxe.

16. Plătitorii calculează taxa de sine stătător, conform anexei nr.2 la Legea fondului rutier, şi o varsă o dată pe an în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor, anterior efectuării reviziei tehnice sau testării tehnice asupra vehiculelor de către organele poliţiei rutiere. Totodată, plata se efectuează pentru vehicule înscrise în bilanţul întreprinderii şi prezentate pentru a fi supuse reviziei tehnice sau testării tehnice.

Pentru achitarea taxei în cauză, capacitatea de încărcare a autospecialelor se determină pornind de la capacitatea de încărcare a unui automobil de referinţă.

17. Schimbarea posesorului vehiculului şi reînmatricularea lui în legătură cu aceasta la organele poliţiei rutiere, după efectuarea reviziei tehnice sau testării tehnice, nu atrag plata unei noi taxe în anul în curs.

18. Organele poliţiei rutiere ce efectuează revizia tehnică sau testarea tehnică asupra vehiculelor ţin registrul sumelor plătite de posesorii acestor vehicule, pe formularul prevăzut în anexa nr.1 la Prezentul Regulament. Inspectoratului fiscal de stat aflat în raza teritorială a organului poliţiei rutiere, Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor şi organului abilitat al administraţiei publice centrale li se remite cîte un exemplar de registru.

19. Sînt scutiţi de plata acestei taxe invalizii care posedă autoturisme cu acţionare manuală.

3. Capitolul IV se abrogă.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a se vedea obiecţiile expuse la art.IV Legea fondului rutier nr.720-XII din 2 februarie 1996 al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

CNSM nu susţine excluderea literei c) al punctului 1 şi abrogării Capitolului IV din Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire şi utilizarea fondului rutier. A se vedea argumentele de la art.IV al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la Hotărîrea Parlamentului nr. 893–XIII din 26.06.1996 din proiectul de lege.
VII. Taxa pentru gazul lichefiat importat şi taxa pentru comercializarea gazelor naturale

destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto

27. Taxa pentru gazul lichefiat importat se achită de către importatori la vămuire.

28. Plătitori ai taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto sînt persoanele juridice, titulari de licenţă pentru comercializarea acestora.

29. Suma taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto care trebuie vărsată la buget se calculează de către plătitorii taxei de sine stătător, la fiecare 24 de ore, conform datelor contorului de evidenţă a gazelor naturale comercializate pe parcursul a 24 de ore, după formula:

 S_t = (V₁ - V₂) x C,

 în care:

S_t - suma taxei care trebuie vărsată la buget;

V₁ - datele contorului la sfîrşitul celor 24 de ore (la predarea schimbului);

V₂ - datele contorului la începutul celor 24 de ore (la începutul schimbului);

C - cota taxei.

30. Sumele încasărilor pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto se transferă săptămînal la Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor.

4. La capitolul VII:

denumirea va avea următorul cuprins: „Taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto”;
punctul 27 se abrogă.
Ministerul Justiţiei

La pct.4 cuvîntul „denumirea” se va substitui cu cuvîntul „titlul”.

Se acceptă.

Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997


Art.IX. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: