Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Implementarea conceptului „consultant fiscal autorizat”

Acest concept se propune a fi introdus în vederea certificării de către respectivii experţi licenţiaţi a raporturilor fiscale, urmare studierii experienţei similare din Germania, Turcia, România şi alte state prin prisma avantajelor şi riscurilor pentru stat.

De la implementarea acestei măsuri avantajele economice pentru societate vor fi mari, inclusiv:

a) pentru agenţi economici, va dispărea necesitatea de a fi verificaţi obligatoriu de către autorităţile fiscale, respectiv nu vor fi irosite în zadar resursele umane şi financiare ale acestora.

b) pentru serviciile cu funcţii de administrare fiscală, se vor economisi resurse financiare şi umane, care ulterior pot fi direcţionate asupra contracarării fenomenelor de fraudă fiscală.

Implementarea conceptului „consultant fiscal autorizat” va asigura transparenţa procesului de administrare fiscală, evitarea manipulării cu legislaţia, reanimarea normei prezumpţiei nevinovăţiei, diminuarea nivelului de coruptibilitate în organele fiscale.

Se acceptă cu examinarea conceptului în viitor.


Ministerul Economiei

Propunem elaborarea unui mecanism simplificat de aplicare a normelor fiscale la lichidarea benevolă a afacerilor pentru agenţii economici, care să permită radierea acestora din Registrul de stat în termen de pînă la 30 zile calendaristice, în următoarele condiţii:

- veniturile din vînzări ale cărora nu exced 600 mii lei pe an în perioada ultimilor trei ani;

- nu au datorii faţă de stat şi orice creditori.

Propunerea dată a fost sesizată în urma unor eşantioane realizate în mediul de afaceri referitor la problemele de bază care însoţesc procesul de lichidare a afacerii. Astfel, nesiguranţa desfăşurării prompte a acţiunilor Serviciului fiscal la acest compartiment a fost identificată ca fiind una din cele mai sensibile.

La moment Codul fiscal, precum şi actele legislative relevante nu conţin norme complete şi clare cu privire la regimul fiscal care urmează a fi aplicate lichidării afacerilor în general, precum şi în special în cazul lichidării benevole. Aceste modificări ar fi de dorit să se accentueze pe termenele de depunere a rapoartelor fiscale în legătură cu iniţierea procedurilor de lichidare, termenele de achitare a obligaţiunilor fiscale, termenii de efectuare a controlului fiscal, precum şi reducerea numărului controalelor fiscale în procesul lichidării la unul singur.

Se acceptă cu examinarea conceptului în viitor.


Ministerul Economiei

Propunem să fie implementat în legislaţia fiscală conceptul de „soluţie fiscală individuală anticipată”.

Prevederile actuale ale Codului fiscal sunt interpretate prin intermediul instrucţiunilor, deciziilor, ordinelor, circularelor şi a altor documente elaborate de către autorităţile fiscale, alte instituţii competente, care deseori exprima opinii contradictorii, pot fi generale şi interpretabile, iar altele - nu sunt publicate în mod oficial. În consecinţă, contribuabilii întâmpină o serie de dificultăţi la interpretarea normelor fiscale şi nu dispun de pârghii pentru a-şi securiza tratamentul fiscal aferent anumitor tranzacţii complexe.

În acest context, este deosebit de importantă introducerea unor norme în Codul fiscal care să reglementeze procedura de emitere de către autorităţile fiscale a soluţiilor fiscale individuale anticipate, care să atenueze expunerea companiilor faţă de eventuale riscuri fiscale care ar decurge din interpretarea eronată a legislaţiei fiscale, în particular, în cadrul tranzacţiilor complexe.

Acest instrument corespunde practicii fiscale internaţionale, precum şi aşteptărilor curente ale mediului de afaceri în Moldova. Ţinem să menţionăm că acest concept este similar celui care deja există în legislaţia vamală (art.141³ al Codului Vamal).

Se acceptă cu examinarea conceptului în viitor.


Primăria Municipiului Bălţi

În scopul lărgirii autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, al asigurării drepturilor şi pîrghiilor reale de influenţă asupra contribuabililor, al majorării veniturilor în bugetul municipiului din impozitele şi taxele locale, solicităm examinarea posibilităţilor noi de operare a modificărilor şi completărilor în titlul V, VI, VII din Codul fiscal al RM nr.1163-XIII din 24.04.1997, privind transmiterea funcţiilor de administrare a taxelor locale de la Inspectoratele Fiscale de Stat autorităţilor administraţiei publice locale (Titlul VII din Codul fiscal al RM) şi extinderea funcţiilor primăriei în partea ce ţine de administrarea impozitului pe proprietate (Titlul V, VI din Codul fiscal al RM).

În conformitate cu Legea RM nr.108 din 17.12.2009 «Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative» în alin.(1) art.156, alin.(1) art.281, art.283 şi art.286 din Codul fiscal al RM nr.1163-XIII din 24.04.1997, lit.b) alin.(7) art.4 şi lit.b) alin.(9) din Legea RM «Pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal al RM nr.1163-XIII din 24.04.1997 au fost operate modificări, în urma cărora, din competenţa Inspectoratului Fiscal de Stat al mun. Chişinău şi mun. Bălţi au fost transmise primăriilor mun. Chişinău şi mun. Bălţi funcţiile de administrare a ½ parte de venit - «impozitul pe proprietate» (114.0) şi anume impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare» (114.14) şi impozitul funciar încasat de la persoanele fizice» (114.03), în timp ce a doua parte a impozitului a rămas în administrarea Inspectoratelor fiscale.

Din considerentele noastre de vedere, decizia în cauză este lipsită de logică şi nu permite primăriei mun. Bălţi deţinerea controlului integral asupra veniturilor fiscale în bugetul local la sursa indicată.

Temeiul transmiterii în administrare autorităţilor administraţiei publice locale a taxelor locale, enumerate la p.2) art.289 din titlul VII al Codului fiscal al RM nr.1163-XIII din 24.04.1997, se fundamentează pe atribuţiile cu care acestea au fost investite, reieşind din prevederile p.3) art.289; p.2) art.292; art.296; p.1) art.297, p.2) art.298, conform cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la:

- determinarea procedurilor şi principiilor de stabilire, modificare şi anulare a taxelor locale;

- stabilirea ordinii achitării acestora;

- determinarea cotelor taxelor locale;

- eliberarea, suspendarea, anularea, retragerea autorizaţiilor anterior eliberate de către primărie subiecţilor impunerii (persoane fizice şi juridice);

- definirea criteriilor, utilizate la acordarea înlesnirilor fiscale.

În afară de aceasta, responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale, revine organelor împuternicite de autorităţile administraţiei publice locale.

Luînd în consideraţie cele expuse, în temeiul alin.(1) art.109, p.1), p.2) art.112 din Constituţia RM, precum şi p.1), p.3) art.9 din Carta  Europeană  pentru  Autoadministrarea Locală, ratificată prin Hotărirea Parlamentului RM nr.1253 din 16.07.1997 alin.(II) din Legea RM nr.68 din 05.04.2012 «Pentru aprobarea Strategiei naţionale de descentralizare»; p.1), p.2) art.3 din Legea RM nr.436 din 28.12.2006 «Privind administraţia publică locală», solicităm respectuos examinarea problemei abordate şi susţinerea iniţiativei noastre.

Se acceptă cu examinarea conceptului în politica pentru 2017.


Uniunea Administratorilor Autorizaţi din Moldova

Este de menţionat, că Administratorii procedurii de insolvabilitate activează în baza unei legi recente, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 şi anume Legea cu privire la administratorii autorizaţi nr.161 din 18.07.2014 şi Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012. Administratorul desfăşoară o activitate de liber profesionist de interes public, care nu este activitate de întreprinzător.

Astfel, administratorul autorizat, în calitate de reprezentantul profesiilor conexe sistemului justiţiei nu poate fi atribuit la categoria de întreprinzător, drept urmare, nu poate fi tratat ca agent economic, care practică activitatea de întreprinzător, or în legislaţia fiscală nu este prevăzut modul de impozitare a administratorilor autorizaţi.

Dat fiind faptul că, activitatea administratorului nu constituie activitate de întreprinzător, este necesar de a stabili modul de impozitare a administratorilor autorizaţi, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.

Este relevant faptul că, administratorii în rezultatul desfăşurării activităţii sale permanent suportă diverse cheltuieli aferente activităţii, care sunt necesare şi ordinare, care necesită ţinerea evidenţei contabile.

Pe de altă parte, Legea contabilităţii nu stabileşte că, biroul administratorului autorizat ca o entitate care ar avea obligaţii de ţinere a evidenţei contabile.

Deci rezultă că, sistemul contabil ţinut de biroul administratorului autorizat reprezintă sistemul contabil în partidă simplă, care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizând înregistrarea în partidă simplă, asupra sa nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiunilor de casă şi de decontare.

Mai mult ca atît, conform art.24 al Legii cu privire la administratorii autorizaţi, ”administratorul este obligat să dispună de un cont curent special pentru depunerea onorariilor încasate şi pentru efectuarea cheltuielilor legate de întreţinerea şi organizarea activităţii în cadrul biroului său, cît evidenţa şi impozitarea administratorului autorizat va fi simplificată”.

Totodată, când să comparăm regimul de impozitare cu alte grupuri ale profesiilor conexe sistemului justiţie, considerăm că administratorii proceselor de insolvabilitate sunt discriminaţi în materie de impozitare de către autorităţile fiscale.

Atragem atenţia că, prevederile Codului fiscal în general se refer la agenţi economici care practică activitatea de întreprinzător, spre exemplu:

- conform prevederilor art.18 Cod fiscal, în venitul brut se include toate tipurile de venituri provenite din activitatea de antreprenoriat, din activitatea profesională… ;

- conform art.24 acelaşi Cod se permite deducerea cheltuielilor suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător;

- în conformitate cu prevederile art.90 Cod fiscal, „orice persoană care desfăşoare activitate de întreprinzător …reţine în prealabil ca parte a impozitului din plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice…”.

Din cumulul prevederilor legale indicate mai sus, stabilim că, activitatea administratorului autorizat din punct de vedere fiscal nu se regăseşte, drept urmare, necesită modificarea legislaţiei.

Este regretabil, că Ministerul Finanţelor împreună cu IFPS nici pentru anul 2016 nu a introdus în politica fiscală modificarea prevederilor Codului fiscal prin care să stabilească modul de impozitare a administratorilor autorizaţi.

În aceasta ordine de idei, în vederea reglementării corecte a regimului fiscal pentru administratorii autorizaţi, venim repetat cu propunerea atribuirii activităţii administratorilor autorizaţi la categoria subiecţilor impozitarea cărora este reglementată în art.54¹ din Codul fiscal, cu cota impozitului pe venit 3% din activitatea operaţională.

Această modificare va duce la o evidenţă simplificată a veniturilor şi cheltuielilor, ţinînd cont de faptul că conform Legii cu privire la administratorii autorizaţi, articolului 24 administratorul este obligat să dispună de un cont curent special pentru depunerea onorariilor încasate şi pentru efectuarea cheltuielilor legate de întreţinerea şi organizarea activităţii în cadrul biroului său, cît evidenţa şi impozitarea administratorului autorizat va fi simplificată.

În aceeaşi ordine de idei, deoarece conform art.150 Legea insolvabilităţii administratorul autorizat o dată la trei luni efectuează distribuirea masei debitoare, respectiv administratorul autorizat ar putea tot o dată în trimestru să prezinte o declaraţie cu privire la veniturile obţinute din distribuiri, cu achitarea concomitentă a impozitului pe venit.

Iar pentru excluderea dublelor standarde, privind impozitarea exponenţilor profesiilor liberale, propunem ca scutirea de plata TVA pentru avocaţi, notari, executori judecătoreşti, prevăzută la art.103 alin.(1) subpunctul 6) din Codul Fiscal, să fie aplicată şi administratorilor autorizaţi.

De asemenea în acest sens venim cu propunerea de a include modificări şi în art.90 Cod Fiscal, cu includerea la excepţii în acest articol şi administratorii autorizaţi.

Reieşind din cele expuse şi luînd în consideraţie că, piaţa economică liberă de servicii cere ca toţi participanţii să fie trataţi în măsură egală, Uniunea Administratorilor Autorizaţi din Moldova solicită respectuos acceptarea propunerilor expuse cu introducerea lor în politica fiscală pentru anul 2016.

Nu se acceptă.

Regimul fiscal al contribuabililor se stabileşte în dependenţă de forma organizatorico-juridică a acestora.

Astfel, dat fiind faptul că, administratorul autorizat constituie o persoană fizică, venitul acestuia urmează a fi impozitat la cotele stabilite în art.15 lit.a) din Codul fiscal.

La aceasta, menţionăm că, în scopuri fiscale activitatea desfăşurată de administratorul autorizat se va califica drept activitate de întreprinzător, ceea ce presupune dreptul administratorului autorizat la deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate de acesta în cadrul desfăşurării activităţii de administrator autorizat în conformitate cu prevederile capitolul 3 al titlului II al Codului fiscal.

De asemenea, dat fiind faptul că, în scopuri fiscale activitatea desfăşurată de administratorul autorizat se va califica drept activitate de întreprinzător, iar Codul fiscal nu reglementează un regim fiscal special al TVA pentru aceştia, activitatea desfăşurată de către administratorii autorizaţi se impozitează cu TVA pe principii generale.


Federaţia Sindicatelor Transportatorilor şi Drumarilor din Moldova consideră necesar revederea politicii privind importul mijloacelor de transport, rezultatul căreia provoacă creşterea numărului unităţilor de transport înregistrate peste hotare (Bulgaria, Ţările Baltice, Irlanda, România, etc.).

Se acceptă, cu examinarea propunerilor în cadrul unui alt exerciţiu.
Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător

Art.73. – Este interzisă introducerea în republică a deşeurilor, a reziduurilor de orice natură în stare brută sau prelucrată, cu excepţia maculaturii prelucrate, a deşeurilor şi resturilor din fontă, fier sau oţel şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în vederea prelucrării, stocării temporare, depozitării, împrăştierii pe sol sau în apă, distrugerii prin orice mijloace. Autorităţile vamale controlează şi poartă răspundere de aplicarea prevederilor prezentului articol, privind importarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor de orice fel prin teritoriul republicii.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Se propune completarea art.73 al Legii nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător şi anume după cuvintele „cu excepţia” să se introducă textul „nervurii de tutun de către întreprinderile ce deţin utilaj de expandare a nervurii de tutun,”.

Se acceptă, cu examinarea propunerilor în cadrul unui alt exerciţiu.
Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere

Articolul 20. Restricţii

(1) Se interzice:

a) aruncarea deşeurilor în sistemele de drenaj şi obiective acvatice, depozitarea şi prelucrarea lor pe teritoriul zonelor de protecţie a bazinelor şi a cursurilor de apă, în zonele de protecţie sanitară a surselor de aprovizionare cu apă potabilă şi a apeductelor, în spaţii de recreere, rezervaţii naturale şi parcuri, precum şi în fîşiile de protecţie ale căilor ferate şi rutiere;

b) înhumarea şi prelucrarea deşeurilor periculoase, deşeurilor de producţie şi menajere în perimetrul localităţilor urbane şi rurale, în orizonturile subterane, în zonele balneoclimaterice şi de agrement, precum şi în alte locuri unde aceasta ar periclita calitatea mediului şi sănătatea populaţiei;

c) introducerea în ţară de deşeuri şi reziduuri de orice natură, în stare brută, cu excepţia maculaturii prelucrate, a deşeurilor şi resturilor din fontă, fier sau oţel şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în scopul prelucrării, acumulării temporare, depozitării, înhumării sau distrugerii prin orice metode;

d) arderea deşeurilor de orice provenienţă.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Se propune completarea Legii nr. 1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere şi anume:

- la articolul 20 alineatul (1) litera c), după cuvintele „cu excepţia” să se introducă textul „nervurii de tutun de către întreprinderile ce deţin utilaj de expandare a nervurii de tutun,”.

- anexa 3 a aceleiaşi legi a se completa cu o poziţie nouă, cu următorul cuprins:

Deşeuri de tutun (nervură de tutun)

Necesitatea modificărilor date, este dictată de nevoia eliminării barierelor impuse la importul în ţară a nervurii de tutun. în acest sens, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în calitate de gestionar al cotei statului la SA „Tutun-CTC” (cota statului fiind de 90,81%), vine cu iniţiativa de modificare şi completare a unor acte legislative.

Astfel, menţionăm că în conformitate cu tehnologia de producere a articolelor din tutun, stabilită în practica mondială, inclusiv în ţările Uniunii Europene, precum şi în Republica Moldova, nervura de tutun este utilizată la producerea ţigaretelor, prin supunerea acesteia unei prelucrări speciale, preventiv curăţate de impurităţi de nisip, pămînt şi praf de tutun.

Totodată, la producerea tutunului restabilit (tutun reconstituit) de asemenea sunt utilizate nervuri din tutun, care sunt prelucrate la uzină cu linii specializate, prin tehnologia de turnare sau metode analogice cu cea de producere a hîrtiei, iar tutunul reconstituit, este utilizat ulterior la producerea ţigaretelor, ţigărilor de foi, trabucurilor şi a tutunului pentru fumat în cantitate pînă la 20%.

Utilizarea tutunului reconstituit, nervurilor din tutun şi al fărmăturii este reglementată de standarde GOST 858-2000 Tutun pentru fumat; condiţiile tehnice generale GOST 3935-2000 Ţigarete; condiţiile tehnice generale GOST 8072-77 Tutun–materie primă fermentată; condiţii tehnice şi GOST 8699-2013 Ţigări de foi şi trabucuri, care sunt în vigoare în Republica Moldova ca standarde naţionale.

De asemenea, aducem la cunoştinţă faptul că nervura de tutun, reprezintă materia primă necesară la fabricarea ţigaretelor, iar restricţiile impuse la introducerea în ţară a acesteia, ar duce în mod direct la falimentarea producătorilor autohtoni, iar piaţa locală de consum ar putea fi invadată şi preluată în totalitate de importatori.

Pe lîngă dauna cunoscută a fumatului asupra sănătăţii populaţiei, cercetările nu au depistat alte consecinţe negative suplimentare cauzate de utilizarea la producerea articolelor din nervura de tutun, iar încercările fizico-chimice al caracteristicilor nervurii de tutun, constată un conţinut scăzut de nicotină şi o capacitate de umplere şi ardere mai înaltă în comparaţie cu materia primă tutun.

În contextul celor enunţate, la producerea ţigaretelor care sînt importate în Republica Moldova se foloseşte nervura de tutun expandată, prin urmare producătorul autohton este dezavantajat în raport cu producătorii externi care utilizează această materie primă vegetală, astfel, excluderea nervurii de tutun din categoria deşeurilor, ar avea un impact benefic asupra producătorilor autohtoni din industria din ţară proprietate de stat, cu impact pozitiv atît pentru buget cît şi pentru piaţa forţei de muncă.

Deşi din coroborarea art. 1 şi 20 din Lega menţionată supra, reiese că restricţiile nu se referă la nervura de tutun, deoarece aceasta nu şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare şi nu este deşeu rezultat în urma unor procese tehnologice şi în pofida faptului că nervura de tutun se importă regulat în ţară de către producătorii articolelor din tutun, Serviciul vamal periodic creează impedimente la vămuirea nervurii de tutun, motivîndu-şi poziţia prin prevederile art. 20 din Legea privind deşeurile de producţie şi menajere.

Pe lîngă acestea, merită atenţie deosebită propunerile IDIS ”Viitorul” şi ale Agenţiei Naţionale de Business cu privire la politica fiscală, bugetară şi vamală pe anul 2016, anexate la indicaţia Guvernului nr.1408-145 din 15.02.2016 şi în special, propunerile ce vizează restricţiile la restituirile TVA (p.6 şi p.7), limitarea înlesnirilor fiscale la procurarea tehnicii agricole (p.9), restricţiile la restituirea accizelor, oferirea facilităţilor pentru restituirea TVA atît pentru producătorii, cît şi pentru procesatorii de lapte (p.16).

Se acceptă, cu examinarea propunerilor în cadrul unui alt exerciţiu.