Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Ministerul Justiţiei Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM)
- Uniunea Administratorilor Autori zaţi din Moldova
- Lege privind bursele private nr.130 din 11.07.2014 Art.13
- Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova
- Ministerul Economiei
- Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014 Art.XXXVII.
- Anexă la Legea nr. din
- Nr. caroseriei (codul vin) Nr. motorului/menţiuni
- Se acceptă
- Ministerul Justiţiei Art.XL
- Propunere AmCham
- Se acceptă parţial.
- Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)
Articolul 140. Termenele de înaintare a creanţelor (1) Dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. (2) Cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură. (3) Cererea de admitere a creanţei trebuie făcută chiar dacă aceasta nu este stabilită printr-un titlu. Creanţele neconfirmate prin cerere de admitere a creanţei nu se includ în tabelul definitiv al creanţelor şi nu se satisfac conform procedurii stabilite de prezenta lege. (4) Creanţele incluse în tabelul preliminar în baza cererilor scrise ale creditorilor nu se cer confirmate repetat prin cerere de admitere la includerea lor în tabelul definitiv. Creanţele incluse în tabelul preliminar cu titlu provizoriu fără drept de vot, în baza datelor din evidenţa contabilă a debitorului, şi nesusţinute ulterior în termen de către creditor prin cerere de admitere a creanţei nu se includ în tabelul definitiv al creanţelor şi se consideră nevalidate. (5) Creanţele neajunse la scadenţă se consideră scadente din momentul intentării procesului de insolvabilitate. Creanţele sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura permisă de prezenta lege. (6) Se consideră sub condiţie şi creanţele care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal. (7) Sub incidenţa prezentului articol cad şi creanţele întemeiate pe hotărîri judecătoreşti sau pe hotărîri arbitrale irevocabile, sau pe titluri executorii.
Ministerul Justiţiei Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM) Referitor la modificarea propusă la art.140 alin.(2) privind termenul de depunere a cererii de admitere a creanţei pentru obligaţiile fiscale de 90 zile, considerăm că acest termen este nejustificat, ceea ce ar duce la tergiversarea examinării şi mai mult a procesului de insolvabilitate. Serviciul fiscal urmează să dispună de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi orice creditor în procedura de insolvabilitate, fără a se crea priorităţi pentru unii creditori în comparaţie cu alţii. Uniunea Administratorilor Autorizaţi din Moldova Obiectivul de bază propus de Fondul Monetar Internaţional şi reprezentanţii Băncii Mondiale la elaborarea Legii insolvabilităţii în redacţie nouă din 29 iunie 2012 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.663) a fost stabilirea termenelor concreţi de efectuare a actelor de procedură, inclusiv şi de înaintare a creanţelor de către creditori, în vederea urgentării lichidării societăţilor insolvabile şi readucerea în circuitul civil al activelor lor sau restabilirii în termen a activităţii economice a agenţilor economici. Mai mult ca atît, scopul legii insolvabilităţii este de a institui un cadru juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit. Conform art. 2 din Legea insolvabilităţii noţiunea de creditor – înseamnă persoana fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile prezentei legi; iar noţiunea de creditori chirografari – simbolizează clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sînt asigurate prin garanţii. Drept urmare, considerăm că modificarea art. 140 din Legea insolvabilităţii în redacţia proiectului înaintat, nu este corectă, şi v-a crea impedimente în derularea procedurii de insolvabilitate. Legea insolvabilităţii stabileşte clar care creanţe urmează a fi validate de instanţa de judecată, şi anume creanţele apărute înainte de intentarea procesului de insolvabilitate. Astfel, termenul de 90 de zile se referă la perioada de după intentarea procedurii de insolvabilitate, iar creanţele apărute în această perioadă se consideră creanţele masei.
Amendamentul respectiv vine să îmbunătăţească cadrul de reglementare aferent asigurării organului fiscal cu termen rezonabil de a înainta creanţele fiscale, inclusiv prin prisma efectuării controlului fiscal, care are o procedură mai îndelungată. Astfel încît, urmare a efectuării tuturor procedurilor fiscale, să fie posibil de a înainta toate creanţele, evitînd astfel înaintarea tardivă a creanţelor, care de altfel din practică, nu este acceptată de către instanţe. Lege privind bursele private nr.130 din 11.07.2014 Art.13. – (1) Beneficiarul angajator nu poate acorda un număr de burse private mai mare de 20% din numărul total de angajaţi de care dispune în momentul încheierii contractului. (2) Sumele alocate burselor private reprezintă cheltuieli deductibile din impozitul pe venit. Art.XXXV. – La articolul 13 din Lege nr.130 din 11 iulie 2014 privind bursele private (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.297-309, art.611) cu modificările ulterioare, alineatul (2) se abrogă. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova CNSM nu susţine propunerea de a exclude alin.(2) al art.13 din Legea privind bursele private nr.130 din 11.07.2014, reieşind din faptul că prevederile acesteia constituie o măsură stimulatorie pentru angajatori şi totodată de facilitare a integrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă, care conform datelor statistice oficiale constituie cea mai vulnerabilă categorie pe piaţa muncii, cu cea mai mare rată a şomajului, care în trim. III 2015 a constituit 7,2 %, adică de 2,2 ori mai mult decît media pe republică. Mai mult decît atît, considerăm irelevante argumentele aduse de autorul proiectului.
A se vedea obiecţiile de la Codul educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Ministerul Economiei Abrogarea alin.(2) al art.13 se acceptă doar cu condiţia introducerii prevederii respective în Codul fiscal. Nu se acceptă. Principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora se stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal şi nu în Legea privind bursele private sau alte acte legislative sau normative. Totodată, deducerea în scopuri fiscal a cheltuielilor suportate de către agenţii economici urmează a fi realizată conform prevederilor art.24 din Codul fiscal. Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014 Art.XXXVII. – Codul educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) se modifică după cum urmează: Ministerul Economiei Abrogarea alin. (5) al art. 100, alin. (2) al art. 111, alin. (8) al art. 145 se acceptă doar cu condiţia că prevederile privind acordarea facilităţilor fiscale pentru oferirea studenţilor a locurilor de stagiere de practică, pentru angajarea absolvenţilor în cîmpul muncii, pentru investiţii în educaţie, să fie păstrate şi introduse în Codul fiscal prin proiectul dat. Facilităţile menţionate au un rol foarte important pentru: pregătirea cadrelor pentru economia naţională, susţinerea educaţiei, reducerea numărului tinerilor care pleacă peste hotare etc. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova CNSM se expune împotriva excluderii alin.(5) din art.100, alin.(2) din art.111 şi alin.(8) din 145 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014. Întru argumentarea poziţiei sindicatelor este situaţia dificilă în ceea ce priveşte angajarea tinerilor şi respectarea drepturilor salariaţilor la perfecţionare profesională. Astfel, conform datelor obţinute în cadrul cercetărilor diferitor instituţii ponderea tinerilor absolvenţi (învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior) angajaţi în primul an după absolvire este de numai circa 40%. De asemenea, cu toate că în art. 213 al Codul muncii este prevăzut că pentru formarea profesională angajatorii vor aloca cel puţin 2 la sută din fondul de retribuire a muncii în realitate, conform statisticii se alocă doar circa 0,4% din suma stabilită. Totodată, considerăm neelocvente argumentele aduse de autor. Considerăm că în Codul fiscal urmează a fi preluate facilităţile acordate şi prevăzute mecanismele de acordare a facilităţilor respective.
Codul educaţiei nu reglementează proceduri referitoare la impozitare, iar prevederile menţionate fac trimitere la legislaţia în vigoare sau la facilităţi fiscale, fără a le exemplifica, în acest sens, abordarea utilizată în Codul educaţiei răspunde trăsăturilor calitative privind claritatea, integralitatea şi caracterul practic pe care trebuie să le întrunească actul legislativ structurat în Cod. Totodată, considerăm necesar a menţiona că, Codul educaţiei este lege organică şi conţine prevederi speciale referitoare la finanţarea în sistemul de învăţămînt. Codul fiscal, de asemenea, este lege organică. Respectiv, Codul educaţiei şi Codul fiscal au aceeaşi forţă juridică. Potrivit art.6 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală, în caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special, în cazul examinat prevederile din Codul educaţiei. Menţionăm faptul că, stagiile de practică ale studenţilor reprezintă una din formele obligatorii de formare a specialiştilor de înaltă calificare şi se realizează în cadrul instituţiilor, organizaţiilor, companiilor, societăţilor şi altor structuri. Astfel, lipsind agenţii economici de aceste facilităţi fiscale, ei nu vor mai fi motivaţi să ofere locuri pentru stagiile de practică studenţilor instituţiilor de învăţămînt superior si profesional tehnic, precum şi angajarea absolvenţilor în primul an după absolvire. În acest context, considerăm că prevederile din art.13 alin.(2) din Legea nr.130 din 11 iulie 2014 privind bursele private şi art.100 alin.(5), art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul Educaţiei nr.152 din 17. 07. 2014 nu trebuie excluse, dar dezvoltate şi exemplificate în Codul fiscal. Nu se acceptă. Principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora se stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal şi nu în Legea privind bursele private sau alte acte legislative sau normative.
Articolul 111. Angajarea absolvenţilor pe piaţa muncii (2) Statul acordă facilităţi fiscale agenţilor economici persoane juridice de drept privat pentru angajarea absolvenţilor în primul an după absolvire.
Articolul 145. Modalităţile de finanţare şi gestionare financiară a învăţămîntului (8) Statul garantează facilităţi fiscale persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi persoanelor fizice, inclusiv din străinătate, care investesc mijloacele proprii în dezvoltarea sistemului de educaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art.XXXIX - Prin derogare de la prevederile Legii nr.172 din 25.07.2014, privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Monitorul Oficial nr.231-237/529 din 08.08.2014), Codului vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare:
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor În scopul excluderii cazurilor de prezentare la înmatricularea vehiculelor şi agregatelor acestora a numerelor de înmatriculare nimicite intenţionat, falsificate sau contrafăcute, precum şi a vehiculelor (agregatelor) aflate în căutare şi respectării Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08 noiembrie 1999, considerăm necesară revizuirea anexei la proiect, ţinînd cont de rezultatele de identificare ale acestora, precum şi verificărilor prin contururile criminogene, efectuate în ordinea stabilită. Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Art.XL. – (1) Prin derogare de la prevederile art.7 alin.(11) din Codul fiscal prezenta lege intră în vigoare la 1 aprilie 2016, cu excepţia articolului VII punctul 4 referitor la art.8 alin.(2) lit.d2) care se pune în aplicare la 1 iunie 2016 şi articolului IV; articolului VII punctul 1 referitor la art.5 pct.45) şi 46), punctul 2, punctul 47, punctul 78, punctul 84 referitor la art.279 alin.(1), alin.(6) şi alin.(8), punctul 85, punctul 87, punctul 97, punctul 98, punctul 99, punctul 101; articolului VIII punctul 3; articolului XIV punctul 1 şi punctul 3 şi articolului XVI care se pun în aplicare la 1 ianuarie 2017. (2) Guvernul: - în termen de 6 luni, va elabora modul de aplicare a Capitolului 21 din Codul fiscal; - în termen de 3 luni, va elabora o metodologie unică pentru evaluarea tuturor tipurilor de bunuri imobiliare, precum şi modul şi termenii pentru prezentare a informaţiei despre bunurile imobiliare deţinute şi valoarea estimată a acestora conform rapoartelor de evaluare. Ministerul Justiţiei Art.XL alin.(2) prin care se dispune Guvernului de a elabora metodologia unică pentru evaluarea tuturor tipurilor de bunuri imobiliare, se va completa în sensul că, Guvernul urmează şi să aprobe respectiva metodologie. Similar se va specifica că, Guvernul va elabora şi aproba norme privind modul de aplicare a Capitolului 21 din Codul fiscal. Se acceptă cu excluderea alin.(2) din art.XL al proiectului de lege. Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova Pentru majorarea contribuţiilor la Fondul Rutier, Uniunea propune elaborarea unor proiecte de acte legislative şi normative, care ar prevedea următoarele măsuri:
Se acceptă examinarea propunerilor în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019. Propunere AmCham Implementarea mecanismului de amânare a plăţii drepturilor de import Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Prin scrisoarea nr.36 din 23 iunie 2015, AmCham Moldova s-a expus asupra efectelor benefice ale implementării mecanismului de amânare a achitării drepturilor de import asupra circuitului internaţional de mărfuri, aducând o serie de argumente în acest sens. Ulterior, în cadrul şedinţei Consiliului Economic de pe lângă Primul-ministru, din 8 iulie 2015, Prim-ministrul interimar Natalia Gherman a dat indicaţii de a „elabora propuneri pentru implementarea mecanismului de amânare a plăţilor la drepturile de import, fapt ce va facilita implementarea deplină a procedurilor simplificate ale UE pentru agenţii economici autorizaţi…”. Ulterior, în septembrie 2015, Ministerul Finanţelor informa AmCham Moldova asupra faptului că se analizează oportunitatea introducerii conceptului respectiv în legislaţia vamală naţională prin prisma impactului asupra bugetului public naţional, şi al agenţilor economici. Implementarea mecanismului precitat este importantă nu doar prin prisma facilitării comerţului transfrontalier, dar şi în vederea armonizării legislaţiei naţionale la aquis-ul comunitar. Conform prevederilor din anexa XXVI a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Republica Moldova urmează în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a acordului să armonizeze legislaţia naţională cu dispoziţiile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2913/92. Implementarea etapizată a conceptului: (I) pentru companiile deţinătoare de certificate AEO, şi (II) pentru toţi agenţii economici; ar oferi autorităţii publice o perioadă de testare a mecanismului pe o categorie infimă de agenţi economic, cu grad de credibilitate sporită. În lumina celor expuse mai sus, prezentăm amendamentele elaborate: - Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 54-55 art. 378), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La alineatul (2) al articolului 7 sintagma: „se achită în prealabil, înainte de depunerea declaraţiei vamale, iar în momentul vămuirii se achită doar diferenţa dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil” se substituie cu sintagma „se achită după depunerea declaraţiei vamale”. 2. La articolul 11: la alineatul (1) în prima propoziţie sintagma “se varsă, conform normativelor stabilite, pînă la sau în momentul plasării lor în regim vamal de import” se substituie cu sintagma „se achită, conform normativelor stabilite, după depunerea declaraţiei vamale înainte de expirarea termenului remis de plată a drepturilor de import, în modul prevăzut de art.124 al Codului vamal.” la alineatul (11) sintagma “se achită în prealabil sau la momentul plasării sub regim vamal de import şi se stabileşte după cum urmează:” se substituie cu sintagma “se achită, după depunerea declaraţiei vamale, înainte de expirarea termenului remis de plata a drepturilor de import, în modul prevăzut de art.124 al Codului vamal şi se stabileşte după cum urmează:” – Codul vamal nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 se completează cu patru noţiuni noi, cu următorul cuprins: 68) termen remis de plată - termen autorizat de către organele vamale, pe parcursul căruia aceştia nu întreprind măsuri de încasare a drepturilor de import/export, cu garantarea obligaţiei vamale apărute; 69) prelungirea termenului de plată - amînarea termenului de plată a drepturilor de import/export, în condiţiile legii, după termenul remis de plată. 70) garanţie financiară – garanţia emisă de o instituţie financiară, organul de creditare sau de către o companie de asigurări acceptată de către organul vamal în vederea garantării obligaţiei vamale apărute sau care ar putea apărea.” 2. La articolul 124: alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) “Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc (se achită) după depunerea declaraţiei vamale, în perioada stabilită a termenului remis de plată, termen care nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la validarea declaraţiei vamale. Achitarea drepturilor de import şi de export în termenul remis de plată este condiţionată de constituirea unei garanţii financiare, în cuantum deplin al drepturilor de import.” alineatul (2) se abrogă. 3. La articolul 1251 în alineatul (5) litera e) sintagma “în avans” se exclude. 4. La articolul 126: în denumirea articolului sintagma “şi eşalonarea” se exclude; la alineatul (1) sintagma “sau de eşalonare” se exclude; la alineatul (3) sintagmele “sau eşalonării” şi “sau eşalonare” se exclud; după alineatul (3) se introduce un nou aliniat cu următorul cuprins : “(31) Pe perioada derulării termenului remis de plată dobînda prevăzută de alineatul (3) al prezentului articol nu se calculează.” la alineatul (5) sintagma “privind eşalonarea termenului de stingere a obligaţiilor vamale” se substituie cu sintagma “privind prelungirea termenului de plată a obligaţiilor vamale”. după alineatul (5) se introduce un nou alineat (6) cu următorul cuprins: “(6) Sumele calculate ale drepturilor de import, al căror termen de plată a fost remis, se înscriu în fişele de evidenţă, cu ziua validării declaraţiilor vamale.” 5. La articolul 1271 : alineatul (1) sintagma ”emisă de banca agreată de organul vamal” se înlocuieşte cu cuvîntul ”financiară”; alineatul (9) sintagma ”, emisă de o bancă agreată de organul vamal” se înlocuieşte cu cuvîntul ”financiară”; la alineatul (11) propoziţia a treia se exclude. la alineatul (13) sintagma “sau nu poate să mai apară” se exclude; 6. La articolul 1281 alineatul (2) sintagmele „în contul drepturilor de import şi de export achitate în avans” se substituie cu sintagmele “la contul trezorerial respectiv”. 7. La articolul 129 alineatul (3) sintagmele “după expirarea termenului prelungit sau eşalonat” se substituie cu sintagmele “după expirarea termenului remis sau prelungit de plată”. Se acceptă, cu introducerea modificărilor aferent conceptului privind amînarea plăţii drepturilor de import pentru agenţii economici deţinători ai Certificatului AEO. Propunere AmCham Reformarea depozitelor provizorii / „terminalelor vamale” Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) AmCham Moldova a aplicat o abordare inclusivă în vederea iniţierii reglementării „terminalelor vamale” prin oferirea acestora a unui statut legal. Aşadar, studiul efectuat la solicitarea AmCham denotă necesitatea reglementării „terminalelor vamale” ca precondiţie a implementării unei alte serii de reforme ce ar deriva în facilitarea desfăşurării comerţului transfrontalier. Ulterior, sub egida Serviciului Vamal, cât şi cu participarea proiectului USAID BRITE şi misiunii de asistenţă EUBAM, au fost elaborate şi coordonate o serie de amendamente (la nivel de acte legislative şi normative) menite să reglementeze terminalele vamale ca „depozite provizorii”. Remarcăm că amendamentele elaborate sunt aliniate la cele mai bune practici din cadrul Uniunii Europene. În lumina celor expuse mai sus, prezentăm amendamentele elaborate:
”(1) Spaţiile de depozitare temporară sunt locuri (încăperi, terenuri şi/sau teritorii cu complexe de clădiri, construcţii, resurse tehnice de inginerie şi de comunicaţii, conform cerinţelor stabilite) autorizate de către Serviciul Vamal, special desemnate şi amenajate pentru efectuarea controlului vamal şi vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport, aflate sub supraveghere vamală. (2) Spaţiile de depozitare temporară sunt zone de control vamal. (3) Procedura de autorizare, suspendare şi încetare a activităţii depozitului provizoriu se stabileşte de către Guvern.”
„(6) Declaraţia de depozitare temporară este întocmită în format electronic. (7) Serviciul Vamal permite înlocuirea declaraţiei de depozitare temporară prin utilizarea documentelor comerciale, portuare sau de transport, cu condiţia ca acestea să conţină informaţiile necesare pentru vămuire, sau cu depunerea unei notificări şi cu accesul la informaţiile menţionate în declaraţia de depozitare temporară care se află în sistemul computerizat al agentului economic.”.
se completează cu literele d) şi e) cu următorul cuprins: „d) să asigure depozitarea temporară a mărfurilor la solicitarea agenţilor economici sau a organului vamal; e) să permită intrarea/ieşirea şi depozitarea mărfurilor fără plată pentru primele 3 ore de lucru a organului vamal din orele de program din momentul depozitării; f) să ofere, în mod gratuit, încăperi necesare şi locuri special amenajate, inclusiv comodităţi, pentru îndeplinirea serviciului colaboratorilor organelor vamale, precum şi altor organe de stat care realizează alte tipuri de control conform legislaţiei; g) să ţină evidenţa (inclusiv în mod electronic) a mărfurilor şi mijloacelor de transport, aflate în depozitare temporară, să prezinte rapoarte organului vamal cu privire la aceste mărfuri şi mijloace de transport, în formă şi procedura stabilite de Serviciul Vamal.”.
La compartimentul „Serviciul vamal” poziţiile 13 şi 14 se substituie cu următorul cuprins:
În vederea promovării respectivelor amendamente, au fost elaborate expuneri explicite a motivelor şi argumentarea propunerilor de modificare şi completare Se acceptă parţial. Propunerile privind iniţierea reglementării „terminalelor vamale” prin oferirea acestora a unui statut legal, însă nu se acceptă promovarea acestor propuneri în anul 2016, fiind necesară o abordare mai complexă a acestora. Astfel, proiectul respectiv va fi consultat cu USAID BRITE şi misiunea de asistenţă EUBAM, precum şi va fi remis organelor de rersort. Mai mult decît atît, în contextul angajamentelor asumate de către Republica Moldova ca urmare a semnării Acordului de Asociere Codul vamal al Republicii Moldova urmează a fi armonizat la prevederile Regulamentului (CEE) nr.2913/92 din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar. Astfel, modificarea conceptului de depozitarea provizorie va fi promovată în contextul armonizării Codului vamal la prevederile Regulamentul (CEE) nr.2913/92 din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar conform termenilor specificate în Acordul de Asociere.
Introducerea sistemului de TVA la încasare Pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mică decît plafonul stabilit, poate fi aplicată această prevedere, luînd în considerare exemplul Romîniei sau altor ţări ale Uniunii Europene: Belgia, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia şi Suedia. Un caz de succes al aplicării sistemului TVA la încasare este Slovenia, care aplică din anul 2007 acest sistem de TVA. Sistemul TVA la încasare este una dintre măsurile de relansare economică. Prin aplicarea acestuia se ţinteşte creşterea economică, a investiţiilor, diminuarea şomajului, precum şi sporirea competitivităţii în vederea atragerii de investiţii străine directe. Se doreşte asigurarea unui cadru fiscal care să sprijine redresarea IMM-urilor care trec prin perioade cu dificultăţi din punct de vedre financiar datorită lipsei de lichidităţi. Sistemul TVA la încasare are ca obiectiv creşterea vitezei de circulaţie a banilor în economie şi colectarea mai eficientă a taxei pe valoarea adăugată. Totodată, statisticile confirmă că în mail multe ţări, aplicarea acestui sistem a condus la creşterea încasărilor în bugetul statului din TVA. În acest sens recomandăm ca acest sistem să fie analizat şi aplicat şi în Republica Moldova. Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||