Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)
- Articolul 180 1 .
- Ministerul Economiei Ministerul Justiţiei
- Se acceptă
- Articolul 181 1 .
- Articolul 192 1
Articolul 1641. Drepturile brokerului vamal Brokerul vamal are următoarele drepturi: a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el; b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal; c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea, operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare a mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport; d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării; e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus; f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate.
Ministerul Economiei A se vedea obiecţiile la art.1 pct.212) din Codul vamal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse la obiecţiile Ministerului Economiei de la art.1 pct.212) din Codul vamal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Articolul 174. Formele declarării (1) Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţie. (11) Declaraţia vamală se depune la organul vamal în formă electronică, utilizînd sistemul informaţional integrat vamal. (2) Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se propune substituirea sintagmei ”Serviciului Vamal” cu „Guvern”. Ministerul Economiei Normele ce prevăd dreptul Serviciului Vamal de a stabili ”cazurile de depunere a declaraţiei vamale pe suport de hîrtie, conform modului stabilit de acesta”, constituie o normă excesivă, nejustificată. Existenţa unor condiţii de excepţie, poate fi acceptată doar prin inserarea acestora în Codul Vamal. Obiecţie valabilă şi pentru textul art.1921 alin.(4), art.300 alin.(3).
La art.174 alin.(11) privind depunerea declaraţiei vamale în formă electronică, se propune stabilirea cazurilor de depunere a declaraţiei pe suport de hîrtie de Serviciul Vamal. Din considerentul că, normele respective reprezintă o reglementare a activităţii de întreprinzător, care trebuie să răspundă principiului previzibilităţii, considerăm judicioasă expunerea acestora în textul Codului vamal, dar nu al unui act normativ emis de către Serviciul Vamal. Obiecţia este valabilă şi pentru textul art.1921 alin.(4), art.300 alin.(3).
La articolul 174, alineatul (11) se completează în final cu textul „Cazurile în care declaraţia vamală se depune pe suport de hîrtie sunt stabilite de Guvern.”. Articolul 176. Termenul de depunere a declaraţiei vamale (1) Declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră în ziua lucrătoare imediat următoare zilei de trecere a frontierei vamale, iar în cazul finalizării regimului vamal de tranzit, în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care regimul vamal de tranzit a fost încheiat. (11) În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, termenul de depunere a declaraţiei vamale începe să curgă din ziua finalizării carantinei respective. (2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea bunurilor. (3) Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune. (31) În cazul expedierilor poştale internaţionale, declaraţia vamală este depusă la organul vamal în 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. (4) Responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau mijloacelor de transport sub regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor.
„(12) Se permite depunerea declaraţiei vamale anterior datei estimate la care regimul vamal de tranzit urmează a fi încheiat.”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Redacţia propusă nu prevede cazurile în care declaraţia de import depusă anterior încheierii tranzitului se va valida, iar tranzitul din greşeală nu se va încheia. Nu este clar în ce regim vamal se va afla marfa? Nu se acceptă. Propunerea respectivă vizează modificarea art.45 alin.(3) şi art.176 alin.(11) din Codul vamal. Astfel, răspunsul la întrebarea enunţată de Camera de Comerţ Americană din Moldova este în cuprinsul art.45 alin.(3) din Codul vamal al proiectului de lege – în cazul validării automate a declaraţiei vamale, regimul vamal de tranzit se încheie din oficiu. (31) În cazul expedierilor poştale internaţionale, declaraţia vamală este depusă la organul vamal în 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se propune analiza oportunităţii de a substitui sintagma „72 ore” cu „14 zile”, în cadrul alin. (31) din art. 176. Argumentare: Serviciile poştale internaţionale constituie o modalitate specifică de introducere a bunurilor pe teritoriul unui stat. Astfel în comparaţie cu livrarea bunurilor prin intermediul companiilor de transport acestea au trăsături specifice: - poate fi un raport unilateral - o persoană expediază fără cunoştinţa sau acordul destinatarului în Republica Moldova un bun valoros(cadou, surpriză pentru o ocazie) recepţionarea căruia generează satisfacerea formalităţilor de import. Astfel Destinatarul poate să nu fie gata în 72 de ore, din punct de vedere financiar, formal etc. de a contracta un broker vamal, agonisi suma necesară pentru plata drepturilor de import. - termenul şi timpul livrării nu întotdeauna pot fi stabilite cu exactitate pentru ca destinatarul să fie pregătit pentru perfectarea procedurilor vamale în decurs de 72 de ore (după cum este prevăzut de legislaţie) de la sosirea de facto a trimiterii pe teritoriul Republicii Moldova. - informaţia cu privire la destinatar poate fi greşită, astfel timpul necesar pentru stabilirea datelor de contact corecte şi aducerea la cunoştinţă către destinatar despre faptul sosirii trimiterii poştale şi necesiţăţii devamării a acesteia poate depăşi termenul de 72 de ore. Suplimentar, ne referim la art. 49 din Regulamentul (CEE) NR. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992, de instituire a Codului Vamal Comunitar, termenul limită de atribuire a unei destinaţii vamale mărfurilor prezentate în vamă, este de 20 zile. Remarcăm că (1) conform legislaţiei vamale, coletele/trimiterile poştale se află pe tot parcursul perioadei sub deplinul control şi supraveghere a Serviciului Vamal, (2) specificului funcţionării şi reglementării domeniului serviciilor poştale şi de curierat rapid, termenul de 14 zile se pliază pe prevederile legislaţiei secundare de profil. Nu se acceptă. Conform art.49 din Regulamentul (CEE) nr.2913/92 din 12.10.1992 de instituiere a Codului Vamal Cominitar invocat în obiecţile şi propunrelile prezentate prin opţiunile privind termenul de acordare a destinaţiei vamale sunt: a) 45 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă şi b) 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate altfel decât pe cale maritimă. Reieşind din faptul că argumentele invocate ca propuneri de modificare fac referinţă la declaraţia sumară, acestea nu pot servi ca argumente pentru modificarea termenului de depunere a declaraţiei vamale în cazul expedierilor poştale internaţionale.
„Articolul 1801. Modificarea declaraţiei vamale Organele vamale sînt în drept ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii declaraţiei vamale să modifice declaraţia vamală.”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Norma propusă este inacceptabilă în măsura în care nu stabileşte expres cazurile în care organul vamal va fi în drept a modifica declaraţia vamală, în caz contrar, există riscul că, organul vamal să acţioneze subiectiv, ceea ce va duce la instabilitatea raporturilor juridice ce rezultă din operaţiunea de depunere şi validare a unei declaraţii vamale. A se considera în acest caz prevederile art. 180 alin. (2) al Codului vamal, potrivit cărora „Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic.” Ministerul Economiei Ministerul Justiţiei Norma propusă este inacceptabilă în măsura în care nu stabileşte expres cazurile în care organul vamal va fi în drept de a modifica declaraţia vamală, în caz contrar, există riscul că, organul vamal să acţioneze subiectiv, ceea ce va duce la instabilitatea raporturilor juridice ce rezultă din operaţiunea de depunere şi validare a unei declaraţii vamale. A se considera în acest caz prevederile art.180 alin.(2) al Codului vamal, potrivit cărora „Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic.” Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege şi examinarea în cadrul unui alt exerciţiu. Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege şi examinarea în cadrul unui alt exerciţiu. Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală sau, după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale sau prin audit postvămuire; (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei vamale sau după auditul postvămuire, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări. (4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestui document. (5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. (6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate. Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. (7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire penală.
„Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Controlul ulterior se bazează pe administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei şi confirmării sau infirmării conformităţii declarantului la aceasta. (2) Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei vamale, pe o perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilit la art.127 al prezentului cod. (3) Procedura controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia, prevăzute de prezentul cod şi actele normative ale Serviciului Vamal. Controlul ulterior este organizat şi efectuat prin forme (control general, control parţial, control repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control total, control selectiv, control electronic). (4) În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică toate documentele, registrele şi evidenţa referitoare la mărfurile provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor documente, date sau mărfuri, sau deţine informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut controlul fizic sau prelevarea de eşantioane a mărfurilor, dacă acestea mai pot fi identificate. (5) Se interzice efectuarea repetată a controalelor ulterioare asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru perioada unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului, cu excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului ulterior repetat se impune de: - comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea rezultatelor acestuia; - examinarea contestaţiilor depuse împotriva deciziei organului vamal sau acţiunii colaboratorului vamal; - reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate; - auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic superior; - situaţia în care, după efectuarea controlului ulterior, au fost depistate semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul controlului ulterior precedent; - efectuarea unui control prin contrapunere. Drept temei pentru efectuarea controlului vamal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic superior, poate servi numai decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor prezentului articol. (6) Controlul ulterior iniţiat sau aflat în curs de iniţiere, urmează a fi încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost iniţiat controlul ulterior a fost lichidată; b) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost iniţiat controlul ulterior nu este de găsit, iar informaţia de care dispune organul vamal este insuficientă şi nu permite regularizarea situaţiei. (7) Dacă după controlul ulterior rezultă că dispoziţiile ce reglementează destinaţia vamală respectivă au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, indiferent de nivelul şi forma de control vamal aplicat anterior. (8) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare ale acestui document. (9) În cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale sau plata sumelor în plus, organul vamal încasează diferenţele în minus sau rambursează sumele plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”.
Referitor la alin.(2) Redacţia acestuia este inacceptabilă, deoarece însuşi art.127 al Codului vamal, la care articolul face referinţă, stabileşte situaţii în care termenul de prescripţie pentru determinarea obligaţiei vamale de 4 ani, nu se extinde (art.127 alin.(11). Prin urmare, în virtutea modificărilor propuse, există riscul ca procedura de control ulterior, prin prisma prevederilor art.127 alin.(11) să se deruleze în lipsa unui careva termen de prescripţie, ceea ce este periculos şi abuziv. Aceste prevederi pot aduce prejudicii majore activităţii agentului economic. Mai mult, aceste prevederi reprezintă o încălcare a normelor art.16 al Legii nr.235 - XVI din 20.07.2006, care instituie principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în efectuarea controlului asupra activităţii de întreprinzător. La fel, art.15 al Legii citate prevede că „activitatea autorităţilor administraţiei publice şi/sau altor instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control în relaţiile cu întreprinzătorii trebuie să fie proporţională asigurării intereselor societăţii şi protecţiei drepturilor întreprinzătorilor. Autorităţile administraţiei publice şi/sau alte instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control nu vor întreprinde acţiuni în exces necesităţilor atingerii scopurilor societăţii”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Referitor la alin.(4) Se sugerează substituirea cuvântului „toate” cu „orice”. Dispoziţiile art. 15, din Legea nr. 235 din 20.07.2006, stipulează că autorităţile administraţiei publice şi/sau altă instituţie abilitată prin lege cu funcţii de reglementare şi de control în relaţiile cu întreprinzătorii, nu vor întreprinde acţiuni în exces atât în ceia ce priveşte asigurarea proporţională a intereselor societăţii cât şi în vederea asigurării protecţiei drepturilor întreprinzătorilor. În acest context, menţionăm că instituirea obligativităţii verificării tuturor documentelelor, registrelor şi evidenţelor referitoare la mărfuri, derivă în efectuarea unei verificări excesiv de dure, inclusiv în circumstanţele când nu sunt necesare asemenea acţiuni.
(1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor prevăzute în art.1951 alin. (3) lit.a) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice din data recepţionării cererii şi documentelor anexate, conform procedurii aprobate de Guvern. (2) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de Guvern. (3) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea depusă nu conţine toate informaţiile necesare, în termen de 30 de zile de la data recepţionării cererii şi documentelor anexate, solicită agentului economic care a depus cererea să furnizeze informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (4) Termenul de emitere a autorizaţiei pentru declaraţia simplificată sau pentru procedura de vămuire la domiciliu curge din momentul în care Serviciul Vamal dispune de toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii. Serviciul Vamal, în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepţionării ultimei informaţii solicitate, aduce la cunoştinţa agentului economic faptul că informaţia a fost recepţionată şi comunică în scris data de la care curge acest termen.
,,(1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor prevăzute în art.1953 alin.(1) pct.1-4) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice din data acceptării cererii şi documentelor anexate, conform procedurii aprobate de Guvern. (2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea şi documentele anexate depuse nu conţin toate informaţiile necesare, în termen de 30 de zile calendaristice, solicită agentului economic care a depus cererea să furnizeze informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (3) Serviciul Vamal informează agentul economic cu privire la acceptarea cererii sale şi data de la care curge termenul de emitere a autorizaţiei pentru utilizarea procedurilor simplificate. (4) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de Guvern.”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Referitor la alin.(3) Se recomandă substituirea sintagmei „acceptării” cu „recepţionării”. Redacţia propusă în cadrul documentului de politică fiscal vamală pentru anul 2016 instituie un mecanism opac de interacţionare a agentului economic cu Serviciul Vamal, tergiversîndu-se procedura de emitere a autorizaţiei. Acest fapt contravine principiilor de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător stipulate în art.5, lit.g), Legea nr.160, din 22.07.2011. Adiţional art.6. prevede că termenul de eliberare a actelor permisive se stabileşte din momentul depunerii cererii.
Propunerile vin să înlăture lacunele depistate în legislaţia naţională ca urmare a analizei comparative a Codului vamal, în partea ce ţine de implementarea procedurilor simplificate, cu legislaţia vamală a Uniunii Europene, efectuată cu suportul experţilor EUBAM şi DG TAXUD. Modificarea respectivă vizează art.1843 şi art.1953 alin.(2), alin.(21) şi alin.(22) din Codul vamal al proiectului de lege.
„Articolul 1921. Administrarea riscurilor (1) Organul vamal aplică administrarea riscurilor, care vizează activităţi cum ar fi colectarea de informaţii şi date, comunicarea, consultarea, identificarea, analiza şi evaluarea riscurilor, tolerarea riscurilor, recomandarea şi executarea măsurilor, selectivitatea în controlul vamal, controlul şi evaluarea periodică a procesului şi a rezultatelor acestuia bazată pe sursele şi strategiile naţionale şi internaţionale, inclusiv monitorizarea operaţiunilor şi procedurilor vamale în vederea actualizării continue a informaţiilor disponibile organelor vamale. (2) Selectivitatea în controlul vamal este un proces bazat pe analiza riscurilor, profile şi indicatori de risc, examinarea documentelor, supraveghere şi tehnici de interogare care presupun identificarea riscurilor sau constatarea conformării la respectarea legislaţiei vamale în vigoare. (3) Selectivitatea în controlul vamal, inclusiv automatizată, include repartizarea operaţiunilor vamale, precum şi stabilirea cuantumului acestora pe unul din culoarele/coridoarele de control vamal, în dependenţă de parametrii aleatorii şi criterii de selectivitate/consemne introduse în sistemul informaţional gestionat de Serviciul Vamal. (4) Procedura de administrare a riscurilor, inclusiv parametrii aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele se stabilesc de Serviciul Vamal.”. Ministerul Economiei A se vedea obiecţiile la art.174 alin.(11) din Codul vamal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Nu se acceptă. Articoulul 12 din Codul vamal rglementează că, Serviciul Vamal este în drept să emită, în limitele competenţei, acte normative în domeniul vamal, executorii pentru organele vamale, pentru alte autorităţi publice şi pentru persoane. Mai mult decît atît, procedura de administrare a rscurilor, inclusiv parametrii aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele este o procedură internă a Serviciului Vamal şi trebuie să fie stabilită de către acesta. Totodată, aceste mecanisme sunt strict de uz inter. Într-o atare abordare, ţinem să menţionăm că, în caz de apariţie a operării sau ajustării mecanismului respectiv ar genera un proces îndelungat, complex pentru avizarea, aprobarea modificărilor respective. De asemenea, abordarea este conform standardelor Uniunii Europene.
Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
|