Sinteza avizelor adoptate sesiunea iulie 2010

5.PIAȚA INTERNĂ

• 
  Tratatul de la Lisabona și funcționarea pieței unice
  

Raportor: dl Jorge PEGADO LIZ (Grupul „Activități diverse” – PT)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 965/2010
Persoană de contact: dl Jean-Pierre Faure

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Dimensiunea socială a pieței interne
  

Raportor: dl Thomas JANSON (Grupul „Salariați” – SE)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 970/2010
Punctele principale:
Dimensiunea socială este o componentă centrală a pieței interne. Cu toate acestea, evoluțiile recente au ridicat semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea dimensiunii sociale de a-i proteja pe lucrători. Piața internă nu poate funcționa în mod corespunzător fără o dimensiune socială puternică și sprijinul cetățenilor.
Evoluțiile recente reprezintă un motiv de îngrijorare. Economia europeană se confruntă cu cea mai serioasă provocare din ultimele decenii. Bulele financiare au fost lăsate să crească, iar mecanismele de control și evaluarea tradițională a riscurilor au fost eludate. Drept urmare, șomajul a crescut, iar piețele muncii și situația socială vor continua să se deterioreze. În consecință, ocuparea forței de muncă trebuie să fie pe prima pagină a agendei UE. Europa are nevoie de o înaltă rată a ocupării forței de muncă în combinație cu o piață a muncii de înaltă calitate, pentru a putea finanța sistemele de protecție socială.
De-a lungul ultimului deceniu, sistemele de protecție socială au fost ținta unor reforme care au vizat promovarea unor măsuri mai eficiente de încurajare a muncii în cadrul mecanismelor de protecție socială. Una dintre rezultate a fost că, în ultimele două decenii, s-a înregistrat o creștere a inegalității. Sistemele de protecție socială sunt cruciale în atenuarea sărăciei, iar fără beneficii sociale creșterea inegalității și impactul social al crizei ar fi mult mai rapide și severe.
Hotărârile CEJ în patru cazuri (Viking, Laval, Rüffert și Luxemburg) au condus la temeri legate de riscurile tot mai mari ale dumpingului social. Parlamentul European, mediul universitar și organizațiile reprezentative ale salariaților și-au exprimat îngrijorarea privind aceste decizii. Sindicatele și organizațiile patronale au ajuns la concluzii diferite.
CESE solicită următoarele:
Pe termen scurt, CESE solicită aplicarea mai eficientă a Directivei privind detașarea lucrătorilor. Acesta propune să se analizeze posibilitatea creării unui „Interpol social european”, care să susţină activităților inspectoratelor pentru condiții sociale din diferitele state membre. CESE îndeamnă Comisia să evalueze situația în UE din prisma recentelor hotărâri ale CEDO și sprijină măsurile adoptate de Comisie, care încearcă să consolideze dialogul social.
Pe termen mediu, CESE se declară în favoarea unei iniţiative a Comisiei care să clarifice obligaţiile juridice ale autorităţilor naţionale, întreprinderilor şi lucrătorilor legate de punerea în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor, care să asigure aplicarea universală a acestor norme. CESE este de părere că propunerea cuprinsă în raportul Monti, potrivit căreia dreptul la grevă este exceptat de la dispoziţiile aplicabile pieţei interne, este interesantă şi ar putea soluţiona o parte din probleme.
Pe termen lung, Uniunea Europeană ar trebui să facă eforturi pentru a consolida dimensiunea socială şi pentru a valorifica întreg potenţialul pieţei interne. Tratatul de la Lisabona şi Carta drepturilor fundamentale, anexată acestuia, nu şi-au produs încă pe deplin efectele asupra echilibrului dintre drepturile fundamentale şi drepturile economice. Consolidarea dimensiunii sociale necesită consolidarea drepturilor sociale fundamentale şi impune ca orice limitare a drepturilor fundamentale, care includ drepturile sociale, să fie foarte restrictivă. Ar putea fi avută în vedere o modificare a tratatului în vederea realizării acestui obiectiv.
Persoană de contact: dl Erik Madsen

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

6.AZIL ȘI IMIGRAȚIE

• 
  Valoarea adăugată a unui regim european comun de azil
  

Raportor: dl Cristian PÎRVULESCU (Grupul „Activități diverse” – RO)
Referință: aviz exploratoriu – CESE 973/2010
Punctele principale:
Comitetul Economic și Social întâmpină cu satisfacție atitudinea proactivă a instituțiilor UE în materie de azil precum și interesul unor state membre de a avansa în acest domeniu de acțiune.
Comitetul își exprimă acordul în raport cu obiectivele asumate de Uniunea Europeană în privința perfecționării Sistemului european comun de azil (SECA). Comitetul atrage însă atenția asupra disproporției dintre obiectivele asumate la nivel european și practicile naționale în domeniu, care ar putea fi amplificate de criza economică, și efectele sociale și politice ale acesteia.
Deși politica de imigrație și azil a Uniunii Europene se află sub presiunea multiplelor surse de nesiguranță și risc existente la nivel global¹, Comitetul consideră că diversele constrângeri bugetare datorate crizei economice nu trebuie să antreneze scăderea nivelului și calității protecției pentru beneficiari. Identitatea politică a Uniunii Europene este strâns legată de protejarea drepturilor omului. Eșecul asigurării acesteia lovește puternic în credibilitatea internă și externă a Uniunii ca entitate politică și democratică.
Eșecul și respectiv succesul SECA depind de un număr de variabile cheie: protejarea efectivă a drepturilor omului, solidaritatea între statele membre, armonizarea legislației și a politicilor în domeniu, îmbunătățirea substanței conținutului protecției și finanțarea corespunzătoare a instituțiilor europene responsabile pentru politica de azil. Comitetul consideră o prioritate câștigarea încrederii publicului larg, a societății civile și a guvernelor statelor membre într-o politica europeană comună de azil. Acest lucru se poate realiza prin operaționalizarea rapidă a politicii și obținerea unor rezultate concrete în special în cazurile test ale acesteia.
Existența unor sisteme diferite de acordare a azilului în țările membre are costuri mari. Prin constituirea SECA se clarifică și limitează costurile, mai întâi prin simplificarea legislativă (reducerea ca număr a apelurilor sau cererilor repetate, restrângerea posibilității folosirii abuzive a procedurilor) și apoi prin acțiunea instituțiilor europene competente (ex. Biroul European de Suport pentru Azil) care pot suplini autoritățile naționale. Aceasta va facilita schimbul de bune practici, instruirea personalului și, important, reorientarea fluxului de solicitanți de azil.
Persoană de contact: dna Karolina Dybowska
(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Frontex
  

Raportor: dl Antonello PEZZINI (Grupul „Angajatori” – IT)
Referință: COM(2010) 61 final – 2010/0039 (COD) – CESE 974/2010
Punctele principale:
Comitetul Economic și Social European salută eforturile depuse de Comisie în vederea adaptării și actualizării Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, împărtășind conținutul lucrărilor.
Astfel, din perspectiva unei abordări globale a securității frontierelor și a combaterii imigrației clandestine, Comisia Europeană a propus crearea unor echipe comune de asistență Frontex, pentru care statele membre ale UE să se ofere voluntar.
De aceea, în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen și cu competențele specifice autorităților naționale și în perspectiva elaborării unei politici comune în materie de infrastructuri fixe și mobile, aceste echipe ar trebui însărcinate cu supravegherea și, apoi, cu controlul integrat al punctelor de trecere a frontierei.
CESE consideră că echipele ar trebui să capete mijloacele financiare și echipamentele necesare (nave, avioane și elicoptere). Bunurile utilizate pentru operaţiunile Frontex urmează a fi identificate şi făcute cunoscute tuturor statelor membre UE.
Persoană de contact: dl Pierluigi Brombo
(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Noile provocări legate de integrare
  

Raportor: dl Luis Miguel PARIZA CASTAÑOS (Grupul „Salariați” – ES)
Referință: raport de informare – CESE 518/2010
Punctele principale:
Uniunea Europeană se află într-o nouă fază a politicilor sale în domeniul imigrației și integrării.
CESE a încredințat Grupului permanent pentru integrare sarcina de a elabora acest raport informativ, pentru a înlesni dezbaterile din cadrul forumului și pentru a contribui la elaborarea noii agende europene în domeniul integrării.
Punerea în aplicare a unui sistem de coordonare trebuie să se înscrie în agenda în domeniul integrării
Integrarea reprezintă un proces social de adaptare reciprocă, care se desfășoară în cadrul complexelor relații sociale între persoane și grupuri. Aceste procese sociale trebuie să fie sprijinite printr-o bună guvernanță la diverse niveluri.
Principiile fundamentale comune reprezintă orientările pentru strategia europeană în domeniul integrării. Primul dintre acestea definește integrarea ca fiind un proces bidirecțional și dinamic, de adaptare reciprocă, între imigranți și societatea-gazdă. Comitetul dorește să sublinieze această abordare.
Comitetul consideră că, în următorii ani, agenda europeană în domeniul integrării trebuie să întărească măsurile în baza principiilor 7 și 9, adică să promoveze interacțiunea frecventă dintre imigranți și societatea-gazdă și să faciliteze participarea democratică și politică a imigranților.
Persoană de contact: dl Pierluigi Brombo
(Tel.: [phone] – email: [e-mail])