Sociologia migraţiei Teorii şi studii de caz româneşti

Sociologia migraţiei
Teorii şi studii de caz româneşti

Remus Gabriel ANGHEL

István HORVÁTH

Apariţia volumului de faţă a fost sprijinită de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN). Dorim, deasemenea, să mulţumim celor fără de care, acest volum nu ar fi apărut: autorilor studiilor, precum şi Adinei Chelcea pentru redactarea volumului. Mulţumim deasemenea lui Bokor Zsuzsa pentru sprijinul oferit la redactare.

Suportul instituţional nu este deloc aleatoriu sau circumstanţial. Ţine atât de specificul evoluţiei organizării cercetării şi reflecţiei din domeniul etnicităţii, cât şi de anumite procese concrete recente ce au impact, pe de o parte, asupra diversităţii etnoculturale din România, pe de altă parte contribuie în mod specific la dinamica identitară a unor minorităţi naţionale ce trăiesc (sau sunt legate de România).

Referitor la evoluţiile din câmpul disciplinar trebuie menţionat faptul că în cadrul ştiinţelor socio-umane au existat şi coexistă mai multe iniţiative de studiere a diversităţii etnice, fiecare asumându-şi un accent specific. Pentru Europa, specifică este sociologia naţiunilor, care vede diversitatea etnică din perspectiva idealului de integrare stipulată din perspectiva proiectul de construire naţională (Schnapper, 1991). Pe de altă parte, s-a afirmat şi cealaltă tendinţă şi anume de a înţelege şi interpreta diversitatea etnică din perspectiva unor segmente nedominante ale statelor moderne, din perspectiva minorităţilor. Astfel, studiul minorităţilor se constituie ca un câmp de cercetare relativ autonom, iar din anii ’60-‘70 ai secolului trecut se profilează în mod din ce în ce mai pronunţat sociologia minorităţilor şi a relaţiilor interetnice/interrasiale (Banton, 2003). În contextul în care originea diversităţii etnice a unor state nu o reprezintă doar particularităţile încorporării unor populaţii diferenţiate cultural în procesul de construire statal-naţională, migraţia se conturează şi ea ca o altă direcţie de investigaţii, prin studiile etnice şi de migraţie (ethnic and migration studies).

Chiar dacă la nivelul normelor internaţionale de protecţie a minorităţilor, la nivelul politicului şi al discursului public este încă pregnantă distincţia dintre minorităţile vechi (minorităţi naţionale) şi minorităţi noi (imigranţi), la ora actuală cele două câmpuri disciplinare – şi anume studiul minorităţilor şi studiile etnice şi de migraţie – tind să se întrepătrundă sub multiple aspecte (concepte, teorii, problematizări). Astfel, aşa cum credem că şi această carte o demonstrează, reflecţia asupra anumitor aspecte ale migraţiei (mai ales în ceea ce priveşte studiul sedentarizării unor noi populaţii de imigranţi) poate îmbogăţi investigaţia în domeniul minorităţilor naţionale.

Schimbările tendinţelor migratorii la nivel regional reprezintă o altă reţiune pentru care ISPMN a sprijinit apariţia acestei cărţi. România, ţară cu o istorie complexă în ceea ce priveşte procesele de emigrare, are perspective destul de bine conturate pentru a deveni o ţară de imigrare. O astfel de transformare este prefigurată de recentele schimbări în poziţia geopolitică a ţării. Prin faptul că România a devenit membră UE, frontierele de stat au ajuns frontierele estice ale Uniunii Europene, transformând ţara noastră într-o zonă-tampon a fluxurilor de migraţie economică, respectiv a eventualelor valuri de refugiaţi angajaţi în migraţie pe axa Est-Vest. Pe de altă parte, deficitul de forţă de muncă din anumite sectoare ale economiei în dezvoltare creşte probabilitatea scenariului „importului” de forţă de muncă din străinătate. Experienţele altor ţări arată clar faptul că oricât de controlate ar fi asemenea procese de atragere a forţei de muncă, apariţia unor situaţii problematice sub aspectul integrării socio-culturale a acestor populaţii nu poate fi exclusă. Ca atare, apariţia unei astfel de culegeri de texte vine în întâmpinarea unor asemenea evoluţii probabile, articulate în contextul transformării României într-o ţară de imigrare.

A treia raţiune ce justifică implicarea ISPMN într-un proiect ce vizează familiarizarea publicului românesc cu aspectele teoretice ale migraţiei contemporane se leagă de anumite particularităţi ale dinamicii identitare a unor minorităţi naţionale din România, particularităţi manifestate în contextul unor procese migratorii relativ recente. Astfel că atât pentru saşii cât şi pentru maghiarii din Transilvania migraţia către Germania, respectiv Ungaria, a reprezentat un nou context interacţional cu coetnici cu care relaţiile erau presupuse a fi neproblematice. Cu toate acestea, migraţia a reprezentat un context în care (pe lângă un anumit sens al comuniunii) şi variatele diferenţe culturale au fost experimentate. Trăirea şi interpretarea acestor experienţe nu au rămas strict individuale, constituindu-se ca experienţe comunitare care în mod evident contribuie la nuanţarea profilului identitar al acestor populaţii.

Bibliografie
Banton, M., „Teaching ethnic and racial studies”, Ethnic and Racial Studies, 26/3, 2003, 488-502.

Horváth, I., Az erdélyi magyarság vándorlási vesztessége vesztesége 1987-2001 között, în Kiss, T., (ed.) Népesedési folyamatok az ezredfordulón Erdélyben, Kolozsvár Kriterion Könyvkiadó, 2004, 61-90.

Schnapper, D., La France de l'integration. Sociologie de la Nation en 1990, Gallimard, Paris, 1991.

Autori

ANGHEL Remus Gabriel este cercetător în cadrul ISPMN (Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale) din Cluj–Napoca, România. Deasemenea, este doctorand în sociologie la Universitatea din Bielefeld (Germania) în cadrul colegiului doctoral DFG 844, „Societatea globală. Concepte despre lume şi structuri globale” şi International Graduate School in Sociology. Domeniul de cercetare: migraţie, transnaţionalism, transformări în Europa de Est.

ANTOHI Sorin este directorul revistei Cuvântul. Cele mai recente cărţi: Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public (Polirom, Iaşi, 2007); Narratives Unbound. Historical Studies in Post-Communist Eastern Europe (coeditor volum colectiv, CEU Press, Budapesta şi New York, 2007); Modernism şi antimodernism. Noi perspective (volum colectiv coordonat, Editura Cuvântul, Bucureşti, 2008).

BĂDESCU Gabriel este conferenţiar universitar şi director al Centrului pentru Studiul Democraţiei la Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj–Napoca, România). Domeniul de cercetare: politică comparată, metode cantitative/calitative, capital social şi cultură politică, inegalitate socială, tranziţia către democraţie.

BRUBAKER Rogers este profesor în sociologie la UCLA (Statele Unite ale Americii) şi profesor asociat la CEU (Central European University, Budapesta, Ungaria). A scris extensiv în domenii precum teorie socială, imigraţie, cetăţenie, naţionalism şi etnicitate. Este editor la Theory and Society şi membru al comitetelor editoriale a numeroase reviste ştiinţifice.

CIOBANU Ruxandra Oana este doctorand în sociologie la Universitatea din Osnabrück (Germania) şi membru al Migration Research Group, (Hamburg Institute of International Economics). Domeniul de cercetare: politici de migraţie, migraţie de retur, demografie, cultură a migraţiei.

CINGOLANI Pietro este antropolog, cercetător în cadrul FIERI (Forum Internazionale ed Europeo di Ricerche sull’Immigrazione, Torino, Italia). Domeniul de cercetare: migraţie, transnaţionalism.

DIMINESCU Dana este sociolog, profesor la Ecole ingénieur Telecom ParisTech şi directorul programului „TIC Migrations” la Maison des Sciences de l'Homme Paris (Franţa). Domeniul de cercetare: migraţie, mobilitate şi IT.

ELRICK Tim este cercetător în cadrul programului Marie Curie KNOWMIG, Şcoala de Ştiinţe Sociale şi Politice, Universitatea din Edinburg (Marea Britanie), precum şi doctorand la Freie Universität Berlin (Germania). Domeniul de cercetare: capital social şi reţele sociale în contextul migraţiei est-europene şi a economiei migranţilor.

FAIST Thomas este profesor de relaţii transstatale şi sociologie a dezvoltării la Facultatea de sociologie a Universităţii Bielefeld (Germania). Este şeful Centrului de Cercetare a Migraţiei, Cetăţeniei şi Dezvoltării (www.comcad-bielefeld.de). Domeniul de cercetare: migraţia, relaţiile etnice, spaţii transstatale, politici sociale şi de dezvoltare.

FERRO Anna cercetător la CeSPI (Center of Studies in International Politics) Roma (Italia) şi realizează cercetări în domeniul migraţiei şi dezvoltării. Este coeditor al gazetei Migration Remittances şi consultant la DFID (Departamentul pentru dezvoltare internaţională al guvernului Marii Britanii). Domeniul de cercetare: identitate etnică, migraţie înalta calificată, economia migranţilor.

FOX Jon este lector în cadrul Departamentului de Sociologie al universităţii din Bristol (Marea Britanie). A publicat pe tema naţionalismului cotidian şi a migraţiei de retur în România şi Ungaria. Domeniul de cercetare: studiile de naţionalism şi migraţie, precum şi în modurile în care etnicitatea şi naţionalismul sunt reproduse în viaţa cotidiană.

HORVÁTH Istvan este conferenţiar universitar la Facultatea de Sociolgie a Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj−Napoca, România) şi preşedinte al ISPMN (Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale), Cluj–Napoca. Domeniul de cercetare: relaţii interetnice, migraţia internaţională.

MICHALON Bénédicte este cercetător la CNRS la institutul de cercetare ADES în Pessac-Bordeaux (Franţa). Are doctoratul în geografie la universitatea din Poitiers pe tema migraţiei saşilor din România. Studiază schimbarea tipurilor migraţie în Europa de Est (în cazul României şi Moldovei) datorată extinderii europene. Domeniul de cercetare: migraţia de retur, problematica frontierelor, mobilităţi transfrontaliere, comerţ şi migraţia pentru muncă.

NAGY Raluca este doctorant în ştiinţe sociale – antropologie la Université Libre de Bruxelles (Belgia) şi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (Bucureşti, România). Domeniul de cercetare: migraţie, turism.

STOIAN Oana este asistent de cercetare la Centrul pentru Politici Publice (CENPO), România. Domeniul de cercetare: psihologia politică, managementul cunoaşterii şi migraţia.

TĂNASE Andra lucrează ca director al International Peace and Development Training Center, Trainer şi Training Coordinator pentru câteva din Programele Internaţionale Avansate de Training ale TRANSCEND/PATRIR şi este membră a altor echipe de coordonare. Domeniul de cercetare: dezvoltarea, drepturile omului/minorităţilor şi educaţia pentru dezvoltare şi pace.