Speţe recente

Situaţia de fapt

În Danemarca nu se pro-duc automobile. În ianuarie 1999, De Danske Bilimportorer (DBI), o asociaţie daneză de importatori de vehicule, a cumparat un autovehicul nou, marca Audi, pentru un preţ total de 67.152 EURO din care 40.066 EURO au fost plătiţi cu titlul de taxă de înmatriculare.

Estimând ca taxa de înmatriculare a fost plătită fără justificare, DBI a cerut rambursarea sa de către autorităţile fiscale daneze. Acestea au refuzat cererea. În consecinţă, DBI a introdus un recurs împotriva Skatteministeriet (Ministerul Impozitelor şi Accizelor) În sprijinul cererii sale, reclamanta a invocat principiul libertăţii de circulaţie a mărfurilor, principiu prevăzut de tratatul CE. În acest context, justiţia daneză a întrebat CJCE dacă un impozit indirect perceput de un stat membru (o taxă de înmatriculare), care se ridică, pentru vehiculele noi la 105% din prima tranşă de 52.800 DKK şi la 180% din restul valorii impozabile, poate constitui o măsură cu efect echivalent unei restricţii cantitative la import, fiind , din acest motiv, incompatibilă cu principiul liberei circulaţii a mărfurilor.

Dreptul aplicabil

Art. 90 TCE privind interzicerea impunerii, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naţionale similare precum şi taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse.

Soluţia şi principiile degajate de CJCE

Curtea constată că taxa daneză de înmatriculare prezintă un pronunţat caracter fiscal şi este perceput, nu ca urmare a trecerii frontierei ci cu ocazia primei înmatriculări a vehiculului pe teritoriul Danemarcei. Ea aparţine, deci, regimului general de redevenţe interne asupra mărfurilor. În consecinţă, problema trebuie analizată prin prisma art. 90 TCE. Acest articol interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naţionale similare precum şi taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse. Articolul vizează să asigure libera circulaţie a mărfurilor între statele membre, în condiţii concurenţiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecţie putând rezulta din aplicarea de impozitări interne discriminatorii produselor originare din alte state membre. Acest text trebuie de asemenea să garanteze neutralitatea perfectă a impozitărilor interne cu privire la concurenţa dintre produsele naţionale şi produsele importate.

Curtea reaminteşte că art. 90 TCE nu poate fi invocat împotriva impozitărilor interne asupra produselor importate în absenţa unei producţii naţionale similare sau concurente. Este interzisă în mod special cenzurarea caracterului excesiv al nivelului de taxare pe care statele membre le-ar putea stabili pentru anumite produse, în absenţa oricărui efect discriminatoriu sau protector. Având in vedere că în Danemarca nu există producţie naţională de maşini, CJCE a stabilit că taxa de înmatriculare daneza vizând vehiculele noi nu intră în sfera de aplicare a art. 90 TCE şi că, în orice caz, sumele comunicate nu conduc la concluzia că libera circulaţie a acestui tip de produse între Danemarca şi celelalte state membre este afectată din cauza taxei foarte mari .
Evaluare

În România a fost adoptat, prin legea 571/2003 noul Cod Fiscal, intrat în vigoare la începutul anului 2004.

Consecinţele pentru România: după aderare,în legislaţia în vigoare va trebui să ţină cont de dispoziţiile acestui articol precum şi de interpretarea dată de CJCE pentru respectarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre. Astfel, potrivit interpretării date de Curte, este necesara eliminarea tuturor formelor de protecţie putând rezulta din aplicarea de impozitări interne discriminatorii produselor originare din alte state membre.

27. Cazul: Comisia c. Spania şi Comisia c. Regatul Unit, 13 mai 2003

Situaţia de fapt

Legea spaniolă „privind regimul juridic al cesiunii participaţiilor publice în anumite întreprinderi” prevede condiţiile de privatizare a mai multor întreprinderi spaniole din sectorul public. Această lege, ca şi decretele regale de executare sunt aplicabile unor întreprinderi ca Repsol (petrol şi energie), Telefonica (telecomunicaţii), Argentaria (banca), Tabacalera (tutun), Endesa (electricitate) Regimul de autorizare prealabilă instaurat de legislaţia spaniolă se întinde asupra unor decizii importante privind dizolvarea, sciziunea, fuziunea, modificarea obiectului social, cesiunea de active sau participaţii din capitalul social al anumitor întreprinderi.

Statutul British Airports Autorithy plc (BAA)- întreprindere privatizată care deţine anumite aeroporturi internaţionale în Regatul Unit – creează o acţiune specifică în favoarea guvernului britanic care îi conferă puterea de a autoriza anumite operaţiuni ale societăţii (dizolvare, cesiune) De asemenea, statutul BAA împiedică achiziţia de acţiuni cu drept de vot care să depăşească 15% din capitalul social.

Comisia a introdus două recursuri împotriva Spaniei şi a Regatului Unit pentru violarea principiului liberei circulaţii de capital.

Dreptul aplicabil

Art.56 TCE, Capitolul 4, Titlul III.

Soluţia şi principiile degajate de CJCE

CJCE a arătat în primul rând că tratatul CE interzice orice restricţie a mişcărilor de capitaluri între statele membre la fel ca şi între acestea din urmă si state terţe. Investiţiile sub formă de participaţii constituie, potrivit reglementărilor comunitare, mişcări de capitaluri. CJCE subliniază că regimul spaniol ca şi regimul britanic antrenează restricţii la mişcările de capitaluri între statele membre.

Totuşi, CJCE reaminteşte că o anumită influenţă a statelor membre este justificată în întreprinderile privatizate cu activitate în domeniul serviciilor de interes general sau a celor strategice. Restricţiile, în cazul în care se aplică fără discriminare atât întreprinderilor naţionale cât şi celor comunitare pot fi justificate de raţiuni de interes general. Pentru a putea fi astfel justificate, aceste restricţii trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, adică nu pot depăşi ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivului urmărit. Un regim de autorizare administrativă prealabilă răspunde principiului proporţionalităţii dacă

• 
  se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii şi cunoscute dinainte întreprinderilor în discuţie
  
• 
  orice persoană căreia i se aplică o asemenea măsură restrictivă trebuie să dispună de o cale de atac.
  

În ceea ce priveşte regimul spaniol, CJCE a considerat că Tabacalera (tutun) şi Argentaria (grup de bănci comerciale operând în sectorul bancar tradiţional) nu constituie entităţi destinate să furnizeze servicii publice. În ceea ce priveşte întreprinderile Repsol (petrol), Endesa (electricitate) şi Telefonica (telecomunicaţii), CJCE a admis că obstacolele aduse liberei circulaţii de capitaluri pot fi justificate de motive de siguranţă publică. Garantarea siguranţei aprovizionării cu astfel de produse sau furnizării unor astfel de servicii , în cazul în care există o ameninţare reală şi suficient de gravă, afectând un interes social fundamental, constituie un motiv de siguranţă publică.

În acelaşi timp, CJCE a considerat că principiul proporţionalităţii n-a fost respectat pentru că:

• 
  administratorii întreprinderilor dispuneau de puteri discreţionare foarte largi, al căror exerciţiu nu este supus nici unei condiţii.
  
• 
  investitorii nu cunoşteau circumstanţele specifice şi obiective în care o autorizaţie prealabilă ar fi acordată sau refuzată.
  
• 
  deşi exercitarea unei căi de atac pare posibilă, reglementările spaniole în vigoare nu oferă judecătorului naţional criterii precise pentru a controla exercitarea puterii discreţionare a autorităţii administrative.
  

În ceea ce priveşte regimul britanic, guvernul britanic a arătat că nu era vorba despre o restricţie adusă liberei circulaţii a capitalurilor, în măsura în care pe de-o parte nu s-ar aduce atingere liberului acces pe piaţă şi pe de altă parte, statutul BAA intră în sfera de aplicare a dreptului societăţilor, nu în sfera dreptului public. Astfel, guvernul a declarat că nu s-a prevalat de raţiuni de interes general pentru a justifica reglementările existente. CJCE a respins aceste argumente

În acest context, CJCE a declarat că regimurile spaniol şi britanic sunt contrare liberei circulaţii a capitalurilor.

Evaluare

În perspectiva aderării României la UE, va trebui ţinut cont, atât în legislaţie cât şi în jurisprudenţă şi de interpretările Curţii în această materie. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art. 56 şi urm. TCE, se interzice orice restricţie a mişcărilor de capitaluri între statele membre la fel ca şi între acestea din urmă si state terţe. Totuşi, obstacolele aduse liberei circulaţii de capitaluri pot fi justificate de motive de siguranţă publică şi vor trebui să respecte principiul proporţionalităţii, adică nu pot depăşi ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivului urmărit.