Standards for e-learning materials

Yüklə 144,6 Kb.

tarix	17.01.2019
ölçüsü	144,6 Kb.
	#98961

UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect finanţat prin Phare

MECT/ CNDIPT-UIP

Activitatea 03

Formarea personalului didactic pe tema metodelor şi instrumentelor pentru învăţământ la distanţă

3.1: Elaborarea de materiale de predare-învăţare online

Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea Continuă a Sectorului ÎPT, România,

PHARE TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2008

Conţinutul acestor materiale nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

CUPRINS

Bibliografie 23

Introducere

Acest material a fost elaborat pentru a sprijini cursurile de formare ale echipelor de dezvoltatori care proiectează materiale de învăţare online în şcoli. Scopul său este de a furniza elemente de formare pentru personalul ÎPT în crearea de echipe pentru activităţile online, elaborarea şi crearea diferitelor materiale electronice pentru a îmbunătăţi în mod constant procesul de învăţare din şcoli şi calitatea materialelor electronice.

Acest material poate fi folosit drept îndrumar şi material ajutător în activităţile de zi cu zi, pe parcursul procesului de elaborare şi îmbunătăţire a materialelor electronice.

Elaborarea şi dezvoltarea materialelor online nu sunt sarcini care pot fi realizate doar într-o singură zi sau de către o singură persoană. Este nevoie de implicarea mai multor persoane diferite care au abilităţi diferite în diversele stadii ale procesului. De aceea este crucial pentru calitatea rezultatului final să avem o echipă capabilă şi performantă în decursul acestui proces.

Echipa ar trebui să ia în considerare cele mai recente curente din domeniul educaţiei şi tehnologiei şi să elaboreze constant materiale online aduse la zi.

Toate aceste aspecte sunt discutate mai pe larg în acest ghid.

Lucrul în echipă

Suntem martorii schimbării în fiecare zi din viaţa noastră. Tehnologia a intrat în toate sferele vieţii noastre cotidiene aducând cu ea schimbarea. Organizaţiile au adoptat necesitatea unei schimbări constante. Vechile structuri sunt supuse unor reforme. Pe măsură ce organizaţiile caută să devină mai flexibile în faţa rapidelor schimbări tehnologice şi să răspundă mai bine nevoilor clienţilor, ele introduc structuri noi bazate pe echipe pentru activităţile de lucru.

Dicţionarul defineşte lucrul în echipă ca fiind "un efort în cooperare sau coordonat din partea unui grup de persoane care acţionează împreună ca o echipă sau în interesele unei cauze comune, în armonie pentru o cauză mai înaltă, oameni care lucrează împreună pentru un scop altruist, …."

În zilele noastre nu există organizaţie sau afacere care să nu vorbească despre nevoia şi valoarea lucrului în echipă la locul de muncă. Unele sarcini sau activităţi nu pot fi îndeplinite în mod individual. De obicei ţelurile mai mari, mai ambiţioase necesită ca oamenii să lucreze împreună cu alţi oameni. Sinergia este un cuvânt asociat de obicei lucrului în echipă. Sinergia (cuvânt de origine greacă, rădăcina acestuia însemnând lucrul împreună) este termenul folosit pentru a descrie o situaţia în cadrul căreia rezultatul final al unui sistem este mai mare decât suma părţilor sale. Formula 2+2=5 descrie cel mai bine sinergia. Un cântec este un exemplu foarte bun de sinergie umană, pentru că este nevoie de mai multe persoane pentru a crea şi interpreta un cântec care are un efect mult mai puternic decât dacă ar fi interpretat de fiecare persoană separat. Deşi conceptul de lucru în echipă şi beneficiile sale sunt binecunoscute, din nefericire se întâmplă foarte rar ca acesta să fie pus în practică în realitate. Mai ales în domeniul educaţional.

Un sondaj la nivel naţional din 2003, a scos la iveală faptul că americanii consideră că “a fi un bun coechipier” este cel mai important factor în reuşita la locul de muncă. Acesta a fost clasificat pe o treaptă superioară faţă de alţi factori cum ar fi “meritele şi performanţele”, “abilităţile de leadership”, “inteligenţa”, “a face bani pentru organizaţie” şi “programul prelungit”.

Pentru ca lucrul în echipă să reuşească membrii echipei trebuie să fie buni coechipieri. Un coechipier bun este cel care îşi pune în plan secund aspiraţiile personale şi lucrează într-un mod coordonat împreună cu ceilalţi membri ai grupului sau echipei pentru a atinge un ţel comun. Afacerile şi organizaţiile adesea fac efortul de a aranja şi coordona activităţi de construire a echipei (team building) într-o încercare de a-I determina pe oameni mai degrabă să lucreze împreună decât în mod individual. O persoană poate deveni un coechipier bun dacă are experienţa şi formarea necesară. De aceea activităţile de team building sunt foarte importante la nivel de organizaţie şi sunt cultivate în cadrul organizaţiilor care sunt conştiente de necesitatea schimbării.

Team Building (construirea echipei)

Atunci când vă gândiţi la team building vă imaginaţi imediat grupul dvs. într-o staţiune turistică jucând diverse jocuri sau atârnaţi de sfori? În mod tradiţional, multe organizaţii abordează activităţile de team building în acest mod. Apoi, se întreabă de ce acel minunat sentiment al lucrului în echipă, trăit la team building sau seminar, nu a reuşit să aibă vreun impact asupra convingerilor şi acţiunilor pe termen lung odată ajunşi înapoi la birou. Toate aceste activităţi sunt benefice, dar pentru a avea un impact mai profund ele trebuie să facă parte dintr-un efort de consolidare al echipei mult mai puternic. Nu veţi putea construi echipa prin “retragerea” în grup în afara biroului pentru câteva zile, în fiecare an. Gândiţi-vă la consolidarea echipei ca la ceva întreprins în fiecare zi.

Mai jos aveţi câteva sfaturi care vă vor ajuta în crearea de echipe eficiente:

Formaţi echipe pentru a rezolva probleme reale de lucru şi pentru a îmbunătăţi procesele de lucru. Nu folosiţi echipa pentru a realiza o sarcină specializată sau sarcini care nu sunt necesare organizaţiei. Oferiţi formare în mod sistematic astfel încât echipa să-şi extindă energia asupra proiectului, nu să se întrebe cum să facă să lucreze împreună ca echipă.

Nu uitaţi de fazele Formare/Furtună/Normare/Performanţă prin care trebuie să treacă orice echipă. Oferiţi-le destul timp pentru a trece prin fiecare fază în mod independent şi apoi vor da rezultate bune.

Conduceţi şedinţe pentru a trece în revistă proiectele şi progresul, pentru a obţine contribuţii mai detaliate şi pentru a coordona procesele de lucru în cooperare. Dacă membrii echipei nu se înţeleg bine examinaţi procesele de lucru în care aceştia lucrează împreună. De obicei problema nu este personalitatea membrilor echipei. Este faptul că aceştia adesea nu au căzut de acord asupra modului de livrare al unui produs sau serviciu sau asupra paşilor necesari pentru a duce ceva la bun sfârşit.

Furnizaţi ocazii amuzante în care să fiţi împreună în cadrul agendei de lucru a organizaţiei. Serviţi prânzul împreună undeva; duceţi echipa la un eveniment sportiv. Sponsorizaţi cine la un restaurant. Duceţi-vă la munte sau la un parc de distracţii. Aveţi o întâlnire lunară în cadrul companiei. Sponsorizaţi echipe sportive şi încurajaţi fanii.

Folosiţi exerciţii de energizare şi intercunoaştere (ice breakers) şi de lucru în echipă la şedinţe. Aceste activităţi pot fi foarte scurte, dar ajută participanţii să râdă împreună şi să se cunoască – o investiţie scurtă din punct de vedere al timpului dar cu avantaje majore pentru echipă.

Sărbătoriţi succesele echipei în public. Cumpăraţi tuturor acelaşi tip de tricou sau pălărie. Puneţi numele membrilor echipei pe un desen şi pe certificate cadou. Singura limită în ceea ce priveşte lucrul în echipă poate fi doar imaginaţia dvs.

Având în memorie cele de mai sus încercaţi să includeţi activităţi de team building zilnice în şcoala dvs. Team building reprezintă o gamă variată de metode de dezvoltare a unei echipe eficiente. Aceste metode pot include:

Activităţi sociale simple – încurajaţi membrii echipei să petreacă timp împreună;

Sesiuni de intercunoaştere – activităţi amuzante pentru a cunoaşte membrii echipei;

Activităţi de dezvoltare personală – schimbarea personală aplicată la nivel de grup, uneori destul de provocatoare din punct de vedere fizic;

Activităţi de dezvoltare a echipei – jocuri de dinamica grupului elaborate pentru a dovedi modul cum indivizii abordează o problemă şi cum lucrează echipa;

Analiza psihologică a rolurilor de echipă şi formare despre cum putem lucra împreună mai bine.

Abilităţi de lucru în echipă

O gamă largă de abilităţi sociale sunt dezirabile pentru activităţi de succes în cadrul lucrului în echipă, inclusiv să:

Ascultaţi – este important să asculţi ideile celorlalţi oameni. Atunci când oamenilor li se permite să-şi exprime liber ideile, aceste idei iniţiale vor produce alte idei mai târziu.
Discutaţi – este important să discutaţi ideile dvs. împreună cu colegii din echipă până ajungeţi la un consens.
Puneţi întrebări - este important să adresaţi întrebări, interacţionaţi şi discutaţi obiectivele echipei.
Convingeţi – indivizii sunt încurajaţi să schimbe idei, să şi le apere şi apoi să le regândească.
Respectaţi - este important să-I trataţi pe ceilalţi cu respect şi să le susţineţi ideile.
Ajutaţi - este important să vă ajutaţi colegii, care este tema principală în lucrul în echipă.
Împărtăşiţi - este important să împărtăşiţi celorlalţi membri ideile dvs. pentru a crea un mediu propice lucrului în echipă.
Participaţi – toţi membrii echipei sunt încurajaţi să participe la activităţile din cadrul echipei.
Comunicaţi – pentru ca o echipă să lucreze eficient este esenţial ca membrii acesteia să dobândească abilităţi de comunicare şi să le folosească în mod eficient. Acest lucru le va permite membrilor echipei să lucreze împreună şi să atingă obiectivele şi ţelurile propuse.

Testul Belbin al rolurilor în cadrul unei echipe

Pentru a completa fiecare secţiune din acest tabel alegeţi din fiecare secţiune două sau trei propoziţii care vă caracterizează cel mai bine. Apoi repartizaţi un total de 10 puncte pentru propoziţiile alese: de exemplu una dintre ele vă caracterizează foarte bine, iar cealaltă se aplică doar uneori. În acest caz puteţi acorda primei propoziţii şapte puncte iar restul de trei puncte celei de-a doua. În unele cazuri puteţi decide că sunt două propoziţii care vi se potrivesc în mod egal – acordaţi cinci puncte fiecăreia.

Trebuie să alocaţi toate cele 10 puncte în fiecare secţiune.
SECŢIUNEA A

ATUNCI CÂND MĂ IMPLIC ÎNTR-UN PROIECT ALĂTURI DE ALŢI OAMENI:
Bifaţi punctele

______ 1. Se poate conta pe mine pentru a observa că munca ce trebuie făcută este organizată.

______ 2. În general, vigilenţa mea face ca greşelile din lipsă de grijă sau omisiunile să nu aibă loc.

______ 3. Sunt pregătit să preiau controlul ca să fiu sigur că o întâlnire nu este o pierdere de timp sau că se ignoră obiectivele principale ale întâlnirii.

______ 4. Se poate conta pe mine când e nevoie de o contribuţie originală.

______ 5. Analizez ideile celorlalţi în mod obiectiv, văd atât meritele cât şi eşecurile.

______ 6. Sunt foarte interesat să aflu care sunt ultimele idei şi dezvoltări.

______ 7. Am abilitatea de a organiza oamenii.

______ 8. Sunt întotdeauna gata să sprijin o sugestie bună când ajută la rezolvarea unei probleme.

SECŢIUNEA B

OBŢIN SATISFACŢIE ÎNTR-O MUNCĂ DEOARECE:

Bifaţi punctele

______ 1. Îmi place să am o influenţă puternică în luarea deciziilor.

______ 2. Mă simt în elementul meu când o activitate necesită un nivel înalt de atenţie şi concentrare.

______ 3. Vreau să ajut colegii în rezolvarea problemelor lor.

______ 4. Îmi place să analizez situaţiile şi să cântăresc toate şansele posibile.

______ 5. Am tendinţa de a avea o abordare creativă a rezolvării de probleme.

______ 6. Îmi place să reconciliez diferite puncte de vedere.

______ 7. Sunt mai interesat de lucruri practice decât de idei noi.

______ 8. Îmi place în special să explorez diferite tehnici şi viziuni.

SECŢIUNEA C

ATUNCI CÂND ECHIPA ÎNCEARCĂ SĂ REZOLVE O PROBLEMĂ COMPLEXĂ:

Bifaţi punctele

______ 1. Urmăresc atent ariile în care pot apărea dificultăţi.

______ 2. Explorez idei care ar putea avea o aplicaţie mai largă decât cea din sarcina de lucru imediată.

______ 3. Îmi place să cântăresc şi să evaluez în detaliu o gamă de sugestii înainte de a alege.

______ 4. Pot coordona şi folosi în mod productiv abilităţile şi talentele altor persoane

______ 5. Menţin o abordare sistematică şi fermă, oricare ar fi presiunile la care sunt supus.

______ 6. Adesea produc o abordare nouă pentru o problemă îndelungată.

______ 7. Pentru a îmi face cunoscute viziunile personale sunt gata să folosesc o abordare mai agresivă dacă este necesar.

______ 8. Sunt pregătit să ajut ori de câte ori este nevoie.

SECŢIUNEA D

MUNCA MEA DE ZI CU ZI:

Bifaţi punctele

______ 1. Îmi doresc foarte mult să văd că nu există nimic vag în sarcina şi obiectivele mele.

______ 2. Nu sunt şovăitor în şedinţe când vine vorba despre sublinierea punctului meu de vedere.

______ 3. Pot lucra cu multe tipuri de oameni cu condiţia ca aceştia să aibă o contribuţie valoroasă.

______ 4. Mă asigur că urmez idei şi oameni interesanţi.

______ 5. De obicei pot găsi argumentul pentru a combate propunerile care nu sunt solide.

______ 6. Am tendinţa de a vedea tipare acolo unde ceilalţi văd doar elemente fără nicio conexiune.

______ 7. Sunt foarte satisfăcut dacă sunt ocupat.

______ 8. Sunt interesat să îi cunosc mai bine pe ceilalţi.

SECŢIUNEA E

DACĂ MI SE DĂ DEODATĂ O SARCINĂ DIFICILĂ CE TREBUIE SĂ O REZOLV ÎNTR-O PERIOADĂ DE TIMP LIMITAT ŞI CU PERSOANE CU CARE NU AM MAI LUCRAT:

Bifaţi punctele

______ 1. Adesea imaginaţia mea este frustrată de lucrul în grup.

______ 2. Cred că abilitatea mea personală este foarte potrivită pentru a ajunge la un consens.

______ 3. Sentimentele mele rareori interferează cu judecata.

______ 4. Mă forţez să construiesc o structură eficientă.

______ 5. Pot lucra cu oameni care au calităţi şi viziuni foarte diferite.

______ 6. Am senzaţia că uneori merită să fii nepopular pentru o perioadă de timp dacă reuşeşti să îţi faci înţelese ideile într-un grup până la urmă.

______ 7. De obicei cunosc pe cineva ale cărui cunoştinţe specializate sunt foarte bune.

______ 8. Se pare că dezvolt un simţ natural al caracterului urgent.

SECŢIUNEA F

CÂND MI SE PROPUNE UN NOU PROIECT:

Bifaţi punctele

______ 1. Încep să caut posibile idei şi soluţii.

______ 2. Sunt îngrijorat să termin şi să perfecţionez munca actuală înainte de a începe.

______ 3. Abordez problema într-un mod atent şi analitic.

______ 4. Sunt capabil să mă impun astfel încât să să îi implic şi pe alţii dacă este nevoie.

______ 5. Sunt capabil să privesc majoritatea situaţiilor în mod inovator şi independent.

______ 6. Sunt fericit să conduc atunci când trebuie întreprinsă vreo acţiune.

______ 7. Pot răspunde pozitiv colegilor mei şi iniţiativelor acestora.

______ 8. Îmi este greu să prestez o muncă în care obiectivele nu sunt definite în mod clar.

SECŢIUNEA G

CÂND CONTRIBUI LA PROIECTE DE GRUP ÎN GENERAL:

Bifaţi punctele

______ 1. Cred că am talent la alegerea paşilor concreţi care trebuie făcuţi.

______ 2. Judecata mea poate dura mai mult timp dar de obicei este cea corectă.

______ 3. Este foarte important pentru stilul meu de lucru să am o gamă largă de contacte personale.

______ 4. Observ detaliile foarte bine.

______ 5. Încerc să mă remarc la şedinţele de grup.

______ 6. Văd cum pot fi folosite ideile şi tehnicile în relaţiile noi.

______ 7. Văd ambele feţe ale unei probleme şi iau o decizie acceptabilă pentru toţi.

______ 8. Mă înţeleg bine cu ceilalţi şi muncesc din greu pentru echipă.

Transferaţi punctele dvs. din cele şapte secţiuni în căsuţele potrivite din tabelul de mai jos. Numerele deja tipărite din tabel se referă la numerele întrebărilor din fiecare secţiune. De exemplu, pentru Secţiunea A aveţi şapte puncte pentru întrebarea 6 şi trei puncte pentru întrebarea 1, le veţi aloca în coloanele IR şi respectiv RE.

	MO	COO	DE	IR	ME	RE	COE	FI
A	3 ___	7 ___	4 ___	6 ___	5 ___	1 ___	8 ___	2 ___
B	1 ___	6 ___	5 ___	8 ___	4 ___	7 ___	3 ___	2 ___
C	7 ___	4 ___	6 ___	2 ___	3 ___	5 ___	8 ___	1 ___
D	2 ___	3 ___	6 ___	4 ___	5 ___	1 ___	8 ___	7 ___
E	6 ___	5 ___	1 ___	7 ___	3 ___	4 ___	2 ___	8 ___
F	6 ___	4 ___	5 ___	1 ___	3 ___	8 ___	7 ___	2 ___
G	5 ___	7 ___	6 ___	3 ___	2 ___	1 ___	8 ___	4 ___
TOTAL

Odată punctele alocate, calculaţi totalul pentru fiecare coloană în parte.

Primele două scoruri reprezintă rolurile preferate de dvs.

Rolurile în cadrul echipei

Această abordare a rolurilor de echipă a fost introdusă de Meredith Belbin în 1981 pentru a ajuta practicile de consultanţă în management şi pentru cursurile de formare. Belbin a propus nouă roluri ca fiind necesare într-o echipă pentru a avea succes:

Coordonatorul

Un Coordonator este preocupat de cinste si echitate in cadrul echipei si se va asigura ca toţi membrii acesteia sunt capabili sa contribuie la discuţiile si la deciziile echipei. Cei care vor sa ia decizii rapid sau unilateral, s-ar putea sa se simtă frustraţi de insistenta Coordonatorului de a se consulta cu toţi membrii echipei, care de cele mai multe ori imbunatateste calitatea deciziilor luate. Este destul de puţin probabil ca un Coordonator sa aducă un intelect extraordinar sau un grad ridicat de creativitate in echipa, dar va asigura un centru social important.

Modelatorul

Modelatorii sunt membri dinamici care adora provocarile si lucreaza foarte bine sub presiune. Poseda motivatia si curajul necesar pentru a depasi obstacole, dar ei pot fi duri, nerabdatori si se infurie usor. Modelatorii sunt lideri buni pentru echipele care sunt la inceput sau cele care trebuie sa dea un raspuns rapid/ sa actioneze rapid

Designerul/Inovatorul

Un membru al echipei creativ, plin de imaginatie si mai putin ortodox care solutioneaza probleme dificile. Desi inovatorii cateodata stau departe de ceilalti membri ai echipei, ei intotdeauna se reintorc pentru a-si prezenta ideile “sclipitoare”.

Investigatorul de resurse

Un Investigator de resurse este cel care se ocupa de reteaua echipei. De orice ar avea nevoie echipa, el va sti cum si de unde sa faca rost. Poate fi vorba de resurse fizice, financiare sau umane, sprijin politic, informatii sau idei. Fiind foarte atrasi de crearea de noi relatii cu oamenii, investigatorul de resurse poate parea inconstant dar capacitatea lor de a se baza pe relatiile formate aduce beneficii si este foarte folositoare echipei.

Realizatorul

Realizatorii sunt ganditori practic care pot crea sisteme si procese care vor produce ceea ce isi doreste echipa. Punctul lor forte este capacitatea de a lua o problema si de a incerca sa gaseasca modalitati practice de a o rezolva. Fiind foarte bine inradacinati in lumea reala, ii pot frustra pe alti membrii ai echipei prin lipsa de entuziasm asupra viziunilor inaltatoare, care inspira si asupra gandirii radicale, dar abilitatea lor de a transforma ideile radicale in solutii practice este foarte importanta.

Coechipierul

Coechipierii sunt preocupati ca bunele relatii interpersonale sa fie mentinute in cadrul echipei. Sunt sensibili la atmosfera in care lucreaza si sunt primii care sa abordeze alt membru al echipei care se simte neglijat, exclus sau atacat dar nu si-a exprimat nemultumirea. Preocuparea Coechipierilor in legatura cu factorul uman ii poate frustra pe cei care sunt nerabdatori sa se miste mai repede, dar abilitatile lor vor asigura o coeziune pe termen lung in cadrul echipei.

Finalizatorul

Finalizatorul traieste pentru detalii; au un ochi bun pentru observarea defectelor si erorilor si stiu foarte exact unde se afla echipa in raport cu planificarea. Membrii echipei care nu sunt asa de inclinati spre detalii pot fi frustrati de abordarea lor analitica si meticuloasa, dar munca Finalizatorului asigura calitatea si oportunitatea randamentului echipei.

Monitor/Evaluator

Monitor Evaluatorii sunt membri seriosi, strategici si perspicace, care incearca sa observe toate optiunile sis a judece cu mare precizie. Monitor Evaluatorii fac o analiza calculata si masurata si, datorita obiectivitatii, impiedica echipa san u se angajeze intr-o sarcina gresita/inselatoare. Rareori gresesc, ceea ce este in opozitie cu alti membri ai echipei.

Specialistul

Această persoană oferă abilităţi şi cunoştinţe specializate şi are o abordare dedicată şi directă. Ei pot adopta o perspectivă foarte îngustă şi câteodată nu reuşesc să vadă întregul ansamblu. (Notă: Specialistul NU este considerat un rol de echipă. Poate fi adăugat unei echipe dacă este nevoie de o anume expertiză).

Linii directoare pentru elaborarea materialelor online de calitate

Aceste linii directoare sunt elaborate pentru a sprijini elaborarea viitoare a materialelor electronice. Ele sunt generale şi pot fi implementate pentru orice materie şi domeniu educaţional. Acestea sunt proiectate pentru a fi folosite ca o listă de verificare a itemilor importanţi care trebuie luaţi în considerare atunci când elaborăm materiale electronice.

Când ne pregătim pentru elaborarea e-materialelor proiectantul trebuie să să fie conştient de toate stadiile prin care trebuie să treacă acest proces de elaborare.

Stadiile importante care nu pot fi evitate sunt:

Planificare
Conţinut
Proiectare/Accesibilitate
Navigare
Evaluare

Planificare

Atunci când începem planificarea unei activităţi prima întrebare trebuie să fie întotdeauna: care sunt obiectivele învăţării? Ce trebuie să ştie cursanţii la sfârşitul cursului? Cunoştinţe, abilităţi şi atitudini?

Următorul pas este să decideţi dacă învăţarea online este modul cel mai potrivit şi necesar de a livra conţinutul dorit. Există anumite părţi care nu pot fi acoperite de învăţarea online? Există părţi care pot folosi învăţarea mixtă? Acestea trebuie clar exprimate şi planificate ca parte de sprijin pentru materialele electronice.

Următoarele domenii trebuie luate în considerare atunci când elaboraţi planul de lucru:

Experienţa şi cunoştinţele anterioare ale cursantului– gândiţi-vă la ce trebuie să ştie dinainte un cursant obişnuit pentru a putea începe activităţile. De asemenea gândiţi-vă la modul în care vor lucra şi ce vor face în fiecare etapă.
Proiectarea activităţilor – gândiţi-vă la cum puteţi face activităţile mai interactive şi interesante. Folosiţi diferite abordări pentru a-I angaja pe cursanţii care au diferite stiluri de învăţare. Explicaţi de la început: Cum vor avea cursanţii oportunitatea de a se familiariza cu materialele de învăţare şi cum le pot ei folosi în cel mai bun mod?
Sprijin pentru cursant - gândiţi-vă la cum vor fi cursanţii sprijiniţi pe parcursul procesului de învăţare. Asiguraţi-vă că explicaţi cursanţilor în ce constă sprijinul la începutul cursului. Asiguraţi-vă că vor şti ce au de făcut şi la ce să se aştepte ca sprijin din partea profesorului – în orice etapă a cursului.
Evaluare şi feedback – Veţi avea pre-evaluare? Evaluarea va fi ca parte din procesul de învăţare? Veţi oferi feedback? Când şi cum? Fiţi pregătiţi să explicaţi la început: Cum vor avea cursanţii oportunitatea de a îşi pune practică abilităţile pe care le-au dezvoltat, afla feedback în legătură cu activităţile lor de învăţare şi demonstra ceea ce au învăţat într-o evaluare finală?
Tehnologia – Planificaţi de la început ce tehnologie aveţi la dispoziţie şi este vă este accesibilă. De ce alte echipamente tehnologice mai aveţi nevoie pentru a elabora materiale? Este eficient? Puneţi-vă în locul cursantului: de ce alte cerinţe tehnologice suplimentare vor avea nevoie cursanţii pentru a finaliza cursul cu succes?

Etapa de planificare este foarte importantă pentru dezvoltarea ulterioară fără întreruperi a materialelor electronice. Folosiţi exemplul cu Storyboards pentru a planifica mai uşor munca (Anexa 1). Petreceţi atâta timp cât aveţi nevoie pentru a finaliza cu succes procesul de planificare. Planul detaliat va uşura şi va fi de ajutor pentru următoarele etape. Odată ce etapa de planificare a fost încheiată puteţi trece la proiectarea materialelor.

Conţinut

Când începeţi procesul de elaborare a materialelor trebuie să aveţi în vedere sprijinul integral acordat cursantului pe parcursul elaborării materialelor. Trebuie să furnizaţi instrucţiuni pentru folosirea materialelor şi o introducere în fiecare unitate. Cursantul trebuie să poată accesa introducerea şi instrucţiunile oricând pe durata cursului.

La începutul fiecărui curs dvs. ar trebui să elaboraţi instrucţiuni de folosire. Cursantului trebuie să i se ofere instrucţiuni despre cum să folosească respectivul curs şi ar trebui să includă cel puţin următoarele:

Echipamentele hardware şi software necesare pentru a folosi materialele,
Cum să folosească butoanele de navigare,
Cum să folosească programul de navigare sau browser (dacă este cazul),
Cum să răspundă la întrebări sau să rezolve exerciţii,
Cum să raporteze problemele întâlnite,
Cum să obţină sprijin online de la tutori,
Cum să contacteze alţi cursanţi pentru sprijin inter-colegial (acolo unde este cazul).

La începutul fiecărui curs cursantului trebuie să i se ofere o introducere a cursului şi trebuie să includă cel puţin următoarele:

Care este grupul ţintă al respectivului curs,
Orice condiţii obligatorii,
Obiectivele de învăţare,
Structura cursului,
Cum să maximizeze beneficiile aduse de acest curs,
Timpul de studiu estimat,
Frecvenţa cu care acesta va folosi cursul,
Volumul şi modalitatea în care va primi sprijin din partea profesorului-tutorelui
Dacă învăţarea online este combinată cu cea tradiţională, cum se potrivesc aceste două elemente,
Alte resurse suplimentare de care cursantul are nevoie. (dacă sunt furnizate link-uri către World Wide Web pentru mai multe referinţe suplimentare, fiecare link trebuie descris în detaliu şi trebuie să fie de actualitate.)

Toate unităţile ar trebui să includă o prezentare generală şi un rezumat. Cursantul trebuie să poată accesa prezentarea generală oricând şi să poate reciti unele părţi din material dacă este cazul.

Conţinutul fiecărei unităţi ar trebui:

Să fie suficient pentru a permite cursantului să atingă obiectivele de învăţare,
Să fie structurat în secţiuni şi aranjat într-o ordine şi/sau ierarhie care să faciliteze învăţarea,
Să fie scris într-un limbaj la un nivel potrivit pentru audienţă,
Să fie interactiv, să stimuleze, plăcut şi să sprijine diferitele stiluri de învăţare,
Să nu fie discriminatoriu (intenţionat sau neintenţionat),
Să fie precis, de actualitate şi fără greşeli de ortografie şi gramaticale.
Să nu încalce regula existentă a dreptului de autor.

Elaborarea materialelor de învăţare

Materialele online pot fi un instrument valoros pentru învăţare dar pot reprezenta obstacole pentru oamenii cu dizabilităţi şi pentru utilizatorii care au conexiune slabă la internet şi echipamente software sau hardware mai vechi. Dacă materialele de învăţare nu sunt proiectate într-un format accesibil, o mare parte din populaţie nu le va putea folosi. Încercaţi să proiectaţi unităţile în aşa fel încât să fie mai uşor accesibile cu diferite echipamente hardware şi diferite viteze de conexiune. Verificaţi accesul la materialele electronice de pe diferite platforme.

Fiecare cursant are o combinaţie proprie de stiluri de învăţare şi metode de învăţare preferate. Folosiţi o gamă variată de abordări proiectate pentru a satisface nevoile cursanţilor cu diferite stiluri de învăţare. Aveţi grijă să maximizaţi accesibilitatea cursanţilor cu dizabilităţi. Designul ar trebui să pună la dispoziţia cursantului destul timp şi destule activităţi pentru ca acesta să:

reflecteze, revizuiască şi să absoarbă noile informaţii,
aplice noile cunoştinţe şi să practice noile abilităţi,
evalueze propriul progres.

Metodele ar trebui selectate în mod adecvat în conformitate cu cât de bine se potrivesc acestea în a-I ajuta pe cursanţi să atingă un anume obiectiv al învăţării.

Încercaţi să oferiţi control utilizatorului în fiecare unitate – permiteţi-i cursantului să oprească, să grăbească sau să încetinească procesul de învăţare în funcţie de propriul ritm, abilităţi şi timpul disponibil.

Încercaţi să includeţi un grad cât mai mare de interactivitate în materiale:

întrebările trebuie adresate la un nivel adecvat cursanţilor şi la un nivel potrivit cu nivelul lor de progres la momentul respectiv al cursului
întrebări ar trebui să fie clare şi să nu conţină ambiguităţi
feedback-ul ar trebui să fie cuprinzător, de ajutor şi acolo unde este posibil, în legătură directă cu răspunsul cursantului.

Când proiectaţi fiecare unitate aveţi grijă să nu supra-încărcaţi ecranul. Asiguraţi-vă că nu dezorientaţi cursantul:

ar trebui să existe nu mai mult de trei niveluri de meniu înainte de a ajunge la conţinutul cursului,
nevoia de a derula trebuie minimizată, mai ales pe plan orizontal (cu mărimea caracterelor normală)
aşezarea în pagină, designul şi butoanele de navigare ar trebui să fie consecvente pe parcursul întregului curs.

Navigare

Unităţile ar trebui structurate în elemente mai mici astfel încât cursanţii să poată părăsi şi întoarce la pagina în care se află, folosind o facilitate de tip bookmarking sau un sistem de meniuri.
Cursantului ar trebui să i se ofere indicaţii cu privire la acele unităţi ale cursului pe care nu le-au vizitat încă, care sunt completate parţial sau integral.
Butoanele ar trebui să permită utilizatorului să iasă din secţiunea curentă, să treacă la un nivel superior pe verticală într-o ierarhie de meniuri şi, de la nivelul superior, să iasă din curs.
Acolo unde ecranele sunt afişate secvenţial, trebuie să existe butoane care să permită cursantului să treacă mai departe şi să se întoarcă la ecranele anterioare, şi o indicaţie despre poziţia ecranului respectiv în cadrul şirului secvenţial şi numărul total de ecrane.
Butoanele ar trebui să permită cursantului să aibă acces la ajutor şi/sau sfaturi, la sprijinul profesorului/tutorelui sau, acolo unde este posibil, la interacţiunea cu ceilalţi cursanţi.
Cursantului ar trebui să i se ofere facilitatea de a rula, opri şi restarta orice material audio şi video asociat cu ecranul curent. (când este cazul)
În cazul livrării web-based, paginile mai lungi pentru care este nevoie de derulare ar trebui să includă un buton “începutul paginii”. Paginile care, cu mărimi normale ale caracterelor, sunt mai lungi de două ecrane ar trebui defalcate în secţiuni care să aibă sens şi să includă un tabel de cuprins la început.

Aspecte legate de paragrafare şi aşezare în pagină^¹

Indicaţii

Interdicţii

Folosiţi propoziţii simple şi scurte cu instrucţiuni clare.
Folosiţi paragrafe.
Folosiţi spaţierea între paragrafe pentru a diviza textul.
Folosiţi bullet points dacă este cazul.
Folosiţi elemente care uşurează citirea – includeţi titluri, text cu caractere mari şi aldine, text scos în evidenţă, grafice, idei principale.
Folosiţi opţiunea de highlight pentru a pune accentul pe cuvintele cheie şi concepte.
Asiguraţi-vă că ecranele nu sunt supraîncărcate şi furnizaţi spaţiu liber îndeajuns.
Folosiţi liste (ex. "indicaţii şi interdicţii") acolo unde este potrivit

Aliniaţi textul.
Includeţi blocuri de text concentrate.
Folosiţi textul centrat.
Folosiţi propoziţii lungi pentru explicaţii.

Designul de navigare

Indicaţii	Interdicţii
Folosiţi descrieri unice de text pentru hiperlink-uri pentru a permite o citire cu uşurinţă.	Să existe hiperlink-uri de genul "daţi click aici". Să existe prea multe niveluri de la home page sau secţiunea home page, astfel încât să fie dificil pentru cursant să se reîntoarcă la început.

Evaluarea

Testele, exerciţiile sau sarcinile de lucru ar trebui incluse pentru a vă asigura că elevul/cursantul a dobândit toate obiectivele de învăţare.

Acolo unde este cazul, materialele ar trebui să includă o facilitate opţională de pre-evaluare a cunoştinţelor, abilităţilor sau atitudinilor existente ale cursantului.

Acolo unde sunt folosite pre sau post evaluări:

Ar trebui să fie clar unde sunt stocate rezultatele şi cum vor fi ele folosite;
Ar trebui să fie clar dacă există timp limită pentru evaluare;
Cursantul ar trebui să aibă oportunitatea de a revizui răspunsurile la fiecare întrebare înainte de a da răspunsurile finale;
Testele, exerciţiile sau evaluările ar trebui proiectate în aşa mod încât să acopere în mod adecvat toate obiectivele învăţării;
Testele, exerciţiile sau evaluările ar trebui proiectate în aşa mod încât să măsoare cu acurateţe nivelul la care au fost atinse obiectivele învăţării;
La sfârşitul evaluării, cursantului ar trebui să i se ofere feedback asupra rezultatelor şi sfaturi cu privire la cum este mai bine să se procedeze pentru mai departe.

E-evaluarea

Evaluarea electronică poate fi parte din orice material electronic, dar de asemenea poate fi realizată independent chiar dacă respectivul cursa nu a fost în format electronic. De aceea evaluarea electronică are propriile specificităţi şi este divizată ca fiind un capitol separat în acest ghid.

Evaluarea electronică înseamnă folosirea tehnologiei – PC-uri, laptop-uri, PDA, telefoane mobile şi altele – pentru a livra teste electronice sau pentru a permite cursanţilor să îşi creeze portofolii electronice pentru a colecta dovezile necesare unei calificări. Evaluarea electronică ca termen singular defineşte o gamă de activităţi de învăţare şi evaluare care vor fi realizate cu ajutorul tehnologiei pentru a evalua rezultatele învăţării. Portofoliile electronice, notarea electronică, evaluarea online, evaluarea asistată de calculator şi testele directe on-screen toate sunt incluse în evaluarea electronică.

E-portofoliile

Portofoliile electronice sunt colecţii electronice de materiale, documente, produse care au fost elaborate de către cursant în cadrul procesului de învăţare. Portofoliile electronice sunt dovada gradului de progres al cursantului. Portofoliile electronice vor folosi evaluarea formativă pe tot parcursul procesului de învăţare.

Portofoliile electronice oferă multe avantaje pentru cursanţi pentru că aceştia caută să creeze şi să reflecteze asupra experienţelor de viaţă.

Managementul cunoştinţelor personale;
Istoria dezvoltării şi progresului;
Instrument de planificare/stabilire a scopului;
Asistă cursanţii în realizarea de conexiuni între experienţele de învăţare;
Furnizează elemente metacognitive pentru a sprijini cursanţii în planificarea viitoarelor nevoi de învăţare bazate pe succesele şi eşecurile anterioare.

Şcolile experimentează de asemenea valoarea directă în iniţierea portofoliilor electronice ale cursanţilor în cadrul procesului de învăţare:

oferă valoare cursanţilor prin furnizarea controlului personal.
Contribuie la dezvoltarea unui rol permanent în vieţile cursanţilor (relaţie pe toată durata vieţii).

Pregătirea pentru e-testare

Pregătirea pentru testarea electronică ar trebui să aibă loc la mai multe niveluri.

Materialele care vor fi evaluate folosind e-testarea ar trebui selectate în mod adecvat. Evaluarea folosind e-testarea ar trebui să uşureze acest proces nu să-l facă şi mai complex. Întrebările folosite în e-testare ar trebui să fie adecvate pentru a evalua cunoştinţele sau abilităţile dobândite şi pentru a folosi în mod eficient tehnologia existentă. Atunci când elaboraţi întrebări pentru e-testare toate recomandările pentru elaborarea unor întrebări bune şi principiile unei evaluări corecte ar trebui urmate.

Cursanţii care planifică să susţină o e-testare ar trebui să fie pregătiţi înaintea acesteia. Asiguraţi-vă că elevii/cursanţii sunt la zi cu procesele relevante şi regulamentele legate de e-testări. Tehnologia folosită sau necesară ar trebui să le fie introdusă şi explicată. Dacă îşi folosesc propriile echipamente, toate cerinţele legate de hardware şi software, sistemele periferice şi de comunicare de care este nevoie trebuie anunţate înainte ca aceştia să înceapă pregătirile pentru e-testare. Înaintea e-testării cursanţii ar trebui să primească o introducere în legătură cu aceasta şi instrucţiuni detaliate despre:

structura testului,
modul în care trebuie să răspundă la întrebări,
cum îşi pot revizui propriile răspunsuri,
cum îşi pot modifica răspunsurile,
cum vor trimite testul finalizat,
ce tip de feedback şi în ce format.

Locaţia şi echipamentele care vor fi folosite trebuie să fie selectate cu atenţie şi verificate înainte ca e-testarea să aibă loc. Când pregătiţi locaţia aveţi grijă să oferiţi îndeajuns spaţiu pentru cursanţi. Oferiţi-le hârtie dacă este necesar. Echipamentul selectat ar trebui să ofere o modalitate de acces facil la întrebările şi activităţile din cadrul testului.

Susţineţi e-testări de probă înainte de testarea adevărată. Experimentarea e-testării poate avea doar câteva întrebări care să fie similare celor din testarea reală. În acest mod se poate verifica:

dacă echipamentul a fost selectat şi aranjat în mod adecvat pentru e-testare;
dacă totul funcţionazeă fără întreruperi;
dacă elevii/cursanţii înţeleg instrucţiunile;
dacă întrebările sunt clare şi uşor de înţeles;
dacă feedback-ul este generat şi trimis în consecinţă.

După e-testarea de probă, cursanţii se vor simţi mai liberi şi mai în largul lor să susţină e-testarea reală şi în acest mod realizările lor să fie evaluate mult mai bine.

Securitatea este un aspect foarte important când o organizaţie plănuieşte să susţină o e-testare. Aveţi grijă să securizaţi reţeaua, echipamentele şi întrebările din test.

Uneori nu instituţiile de învăţământ sunt cele care susţin e-testările. În schimb, există Organisme de Evaluare care susţin aceste e-testări. Cine va conduce aceste teste, unde şi cum vor fi ele susţinute trebuie menţionat foarte clar în aplicaţia pentru e-testare. Dacă e-testarea este susţinută de organismele de evaluare, ele vor responsabile de unii dintre paşii pregătitori mai sus menţionaţi.

Itemii anteriori pot fi incluşi într-o listă de verificare care va fi mult mai uşor de urmărit. După ce toate aceste pregătiri sunt finalizate puteţi trece la următoarea etapă adică e-testarea însăşi.

Susţinerea unui test online

Înaintea perioadei de e-testare faceţi verificarea finală a echipamentelor şi facilităţilor. Începeţi autentificarea/identificarea cursanţilor înainte de perioada de e-testare, astfel încât să aibă destul timp pentru testarea în sine.

Aveţi grijă la posibilele acţiuni de malpraxis în cadrul evaluării electronice şi la precauţiile necesare pentru a le detecta şi preveni. Să aveţi întotdeauna un plan de rezervă în cazul în care ceva nu merge bine cu anumite părţi din echipament. Tehnologia nu este imună la avarii.

La sfârşitul perioadei de e-testare, verificaţi din nou dacă răspunsurile sunt colectate şi trimise recipienţilor respectivi. Faceţi o copie elctronică de rezervă a răspunsurilor formulate.

La sfârşitul testului online

trimiteţi răspunsurile şi detaliile e-testării candidaţilor.
Stocaţi toate fişierele cu răspunsurile formulate pentru referinţe viitoare.
Trimiteţi feedback candidaţilor.
Organizaţi procesul de certificare al candidaţilor.

Bibliografie

Belbin, M. (2004) Management Teams: Why They Sucssed or Fail, Elsevier Butterworth-Heinemann, USA .

Fraser A., Neville S. (1993) Teambuilding.
E-assessment: Guide to effective practice,(2007) SQA.
Fullan, M., Hargreaves, A. (1995) What’s worth fighting for in your school, Open

University Press, Buckingham.

Felder Richard: Reaching the second tier: Learning and Teachning Styles in

College Education (www.nesu.edu)
The European Qualifications Framework for Life Long Learning, (http://ec.europa.eu/eqf)
A structured approach to ICT in curriculum and assessment, (2007), national Council for Curriculum and Assessment, Ireland.

1 Adaptat din TechDis http://www.techdis.ac.uk/index.php?p=1_20_2

Yüklə 144,6 Kb.

Dostları ilə paylaş: