Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Constructorul de ambarcaţiuni nautice Reinhardt West este invitat la „Personalităţi arădene”

Invitatul lunii februarie la „Personalităţi arădene” este sportivul şi constructorul de ambarcaţiuni nautice Reinhardt West. Reinhardt West se va întâlni cu publicul joi, 14 februarie 2013, de la ora 13 în Sala Concordia a Bibliotecii Jude­ţene A.D. Xenopol. Acesta şi-a început cariera ca sportiv pe caiac în anul 1969. În anul 1974 a devenit antrenor secund şi apoi principal, la clubul Voinţa din Arad, iar mai târziu la clubul Steaua. Din anul 1981 sportivul a emigrat în Germania Federală, unde a activat tot ca antrenor. „A experimentat eşecul în faţa echi­pei Republicii Democrate Germane, dar şi succesul prin campionii naţionali şi mondiali pe care i-a format”, ne-a declarat Lucia Bibarţ, purtător de cuvânt al Bibliotecii Judeţene A. D. Xenopol. După Revoluţia din 1989, arădeanul Reinhardt West a revenit acasă, unde şi-a transformat hobby-ul pentru bărci în propria afacere. A reuşit, după multă perseverenţă, să-şi închege propriul atelier – singurul de acest fel din România – în care nouă angajaţi recondiţionează şi construiesc ambarcaţiuni nautice sportive. Pe lângă multele experienţe trăite, Reinhardt West împreună cu Călin Nica au întreprins o expediţie în caiace pe Du­năre, au străbătut şapte ţări, refăcând tra­seul fluviului de la izvor până la vărsare.
Personalităţi arădene este unul dintre cele mai longevive proiecte ale Bi­bliotecii Judeţene A. D. Xenopol şi a fost iniţiat în 2007 de Lucia Bibarţ, propu­nându-şi să aducă în faţa publicului acele personalităţi din oraşul nostru care s-au evidenţiat în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Până acum au fost invitaţi scriitori, artişti plastici, profesori, medici, actori, sportivi, economişti, oameni de afaceri, preoţi. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/88341-constructorul-de-ambarcatiuni-nautice-reinhardt-west-este-invitat-la-personalitati-aradene.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALÃ DE APÃ BUZÃU-IALOMIŢA

Teme similare

Cine răspunde pentru distrugerea Bălţii Costeiu?

Comunitatea buzoiană a pierdut un loc de agrement, iar comuna Săgeata o sursă de venit serioasă. Banca încearcă să vîndă la licitaţie obiectivul, dar e puţin probabil să găsească un cumpărător care să plătească 5,2 miliarde de lei pentru o ruină. Balta de pescuit Costeiu, din localitatea Baniţa, comuna Săgeata, este un exemplu de ratare a unei finanţări europene. Obiectivul a fost reabilitat prin fonduri Sapard, dar afacerea a fost abandonată după ce balta a fost pusă gaj la o bancă pentru un credit care nu a mai fost plătit. Afacerea, simplă în aparenţă, ascunde mari interese şi numeroase complicităţi între funcţionari diverşi şi beneficiari, iar finalul este dezastruos pentru mediu şi comunitatea buzoiană. Unii, însă, par să  fi cîştigat bani grei din această grozavă operaţiune.

Totul a început cu accesarea unui fond Sapard

Istoria bălţii Costeiu cuprinde momente de mare satisfacţie, dar şi părţi lugubre. Totul a început cu accesarea unui fond Sapard de către firma fratelui şi actualului primar liberal al Rîmnicului, Viorel Holban. Preot şi om de afaceri, înainte de toate, Holban şi firma sa au pus la punct un plan de finanţare cu bani europeni pentru balta Costeiu,  de la Baniţa, comuna Săgeata. Aşa se face că, în urmă cu mai mulţi ani, firma Vivian Auto Gaz Rm. Sărat, a familiei lui Viorel Holban, a primit o finanţare Sapard de 500.000 euro, pentru reamenajarea obiectivului de la Săgeata. Proiectul s-a pus în mişcare, s-a făcut cîte ceva, activitatea de piscicultură a început să meargă. Cînd toată lumea părea mulţumită, mai ales pescarii care dădeau buzna zi de zi pe baltă, dar şi autorităţile locale plus proprietarii, Holban a gajat afacerea cu totul către o bancă pentru un credit pe care însă nu l-a mai plătit niciodată. Astfel că, în cele din urmă, totul s-a distrus, ba chiar, la un moment dat, s-a produs un dezastru ecologic.

La mijloc e doar un concurs de împrejurări nefericite?

Luînd la puricat filmul măririi şi decăderii bălţii Costeiu, observăm, în primul rînd, că Sapard a dat 500.000 euro pentru o afacere obligînd, prin contract, ca activitatea piscicolă să fie menţinută numai 5 ani. Mult prea puţin pentru o sumă atît de serioasă, dar mai ales judecînd din punct de vedere social şi economic, dar mai ales din perspectiva impactului unui dezastru asupra mediului. Dezastru care deja s-a întîmplat acum trei ani cînd, profitînd de faptul că localnicii, după ce au distrus tot ce însemna incinte şi amenajări specifice activităţii de pescuit, s-au apucat să distrugă populaţia piscicolă prin eliberarea zăgazurilor ca să scoată peştele cu mîna. Totul a fost scăpat de sub control, apa s-a scurs rapid şi zeci de tone de peşte au murit. Aşa încît, pe cheltuiala comunităţii locale, cadavrele au trebuit incinerate, iar impactul asupa mediului a fost devastator, ca să nu mai vorbim despre cel exercitat de peştele în putrefacţie asupra sănătăţii localnicilor, care-l strîngeau în saci din plastic şi uneori îl vindeau. În aceste condiţii, cea mai îndreptăţită întrebare este: "Există o complicitate între gestionarii fondurilor programului Sapard şi beneficiar?". Aşteptăm aşadar un răspuns, cîtă vreme nu e prea clar cît s-a investit exact în reabilitarea bălţii, cît s-a cîştigat din gajare şi cine suportă pagubele. Mai ales că între timp între Holban şi bancă a apărut un nou proprietar, căruia i-a fost vîndută balta. Aşadar, o suveică de tip clasic… /Şansa Buzoiană,

http://www.sansabuzoiana.ro/politica_locala.html?aid=54721

Teme de mediu

Director nou la APM Brăila

În respectiva funcţie a fost numit dl. dr. ing. Ciprian Cuzmin. Are de condus o instituţie cu multe şi mari atribuţiuni în domeniul protecţiei mediului; prin eliberarea de autorizaţii, avize, analize de laborator, dezbateri publice, etc. Exigenţa APM nu convine însă tuturor, dar legea se cuvine a fi respectată! Şi fără a se mai spune că “mediul” este, prin exagerare şi găsirea de chichiţe, o stavilă în demararea unor investiţii de profil.
De altfel, noul director al APM a trecut cu tact şi multă atenţie la cunoaşterea/verificarea tuturor aspectelor din instituţie; cunoaşterea oamenilor şi la o mai bună organizare, redistribuire a funcţiilor, etc. Cu unicul scop ca toţi cei care apelează la APM să fie trataţi cu solicitudine, oferindu-li-se informaţiile necesare, iar cu tact şi maleabilitate să se procedeze operativ la eliberarea avizelor necesare. Cu condiţia ca beneficiarii lor să vină din timp şi cu toate actele necesare, în termenele/ condiţile prevăzute de lege. Evident că şi la APM lucrurile sunt perfectibile sau de rezolvat “problemele de personal”, dar principalul avantaj este profesionalismul şi experienţa specialiştilor de aici. Mult succes! / Arcasu’ de Brăila, http://www.arcasu.ro/Director_nou_la_APM_Braila_id_1360775404.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme de mediu

În Argeş se văd efectele implementării proiectului de management al deşeurilor solide

Conform Agenţiei Naţionale de Reglementare, după investiţia în depozitul ecologic de la Albota, în rampele de gunoi din jumătate de judeţ (şi închiderea fostelor gropi de gunoi), implementarea unui operator regional (o asociaţie din care fac parte operatorii din oraşele integrate în prima parte) şi taxarea la primării, Argeşul este la un nivel mediu de tarifare pe ţară. Acest lucru este posibil, după cum remarca şi preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, graţie faptului că investiţiile sunt realizate în acest proiect cu 80% finanţare nerambursabilă. Dacă investiţia ar fi fost privată, costurile ar fi sărit în aer. Tarife mici, investiţii mari Cel mai important aspect ţine de o colectare mult mai eficientă a deşeurilor din zona rurală. Dacă în 2010 au fost colectate 3.151 tone, în 2011, când proiectul a început să fie implementat, au fost ridicate 21.540 tone, pentru ca anul trecut să se ajungă la 23.484 tone de deşeuri. Asta în condiţiile în care tariful în mediul rural este de 2,5 lei + TVA pe lună/persoană pentru colectarea la rampă şi de 5,64 lei + TVA pe lună/persoană pentru colectarea din poartă în poartă. Taxa de salubrizare este mai mică cu până la 25% faţă de contractarea directă a populaţiei. În mediul urban, tariful este de 7,05 lei + TVA/lună/persoană. Tarifele sunt ţinute mai jos prin colectarea lor de către primării, pentru că nu se mai aplică şi costurile de colectare ale operatorului privat. De menţionat că în localităţile unde cazurile sociale depăşesc 20% din persoane, se încearcă găsirea unor soluţii de sprijin. După cum a sublinat şi Gabriel Moiceanu, vitală în implementarea acestui proiect este colectarea selectivă, mai ales în contextul în care normele europene ne impun ca, de la 15% deşeuri colectate selectiv în 2012, să ajungem la 50% din totalul cantităţii. Altfel ne pasc amenzi de 100 lei pentru fiecare tonă peste cantitatea nerealizată. În acest sens, ADI Servsal poartă discuţii permanent cu autorităţile locale şi desfăşoară proiecte de conştientizare. “Avem tipărite manuale de colectare selectivă distribuite pentru elevii de clasele I-IV şi pentru educatori, pentru că mergem pe educaţia inversă, de la elevi la părinţi. Avem peste 100 de voluntari înscrişi pentru acţiuni ecologice, iar din aprilie vom începe concursuri în toate şcolile din judeţ”, a precizat Gabriel Moiceanu. Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a precizat că reuşita implementării acestui proiect – care va conţine în etapa a doua un nou depozit la Albota şi extinderea pe zona Curtea de Argeş şi Costeşti – înseamnă pentru Argeş nu doar conformarea la normele europene şi, deci, evitarea amenzilor, ci şi un serviciu eficient pentru cetăţeni.“În alte 23 de judeţe, abia astăzi începe acest program, deci sunt în faza în care eram noi acum 7 ani. 15 judeţe au început proiectul odată cu noi, dar numai 5 au ajuns în faza în care suntem noi. Vom avea investiţii în a doua etapă şi pentru creşterea parcului de maşini care pot colecta selectiv. O altă selectare este făcută şi la depozit. Dacă nu ne încadrăm în aceste limite, penalităţile Comisiei Europene s-ar ridica dacă nu la dublul costurilor, măcar la o treime în plus. Încercăm să facem totul pentru ca Argeşul să nu ajungă o zonă de depozitare a deşeurilor produse în alte state, aşa cum se discută că ar trebui să se întâmple în ţara noastră. Faptul că suntem asociaţi în aceastră structură şi avem un operator unic regional ne ajută în a evita o astfel de situaţie, care ar putea fi dezastruoasă”, a completat Constantin Nicolescu. / Argeşul, http://ziarulargesul.ro/8340-in-arges-se-vad-efectele-implementarii-proiectului-de-management-al-deseurilor-solide.html

Preţ mediu pentru gunoiul din Argeş

Preţul gunoiului naşte în continuare nemulţumiri la nivelul Argeşului, începând de anul trecut majoritatea cetăţenilor plătind mai mult decât erau obişnuiţi. "Trebuie să ne aliniem normelor europene de protecţia mediului", este răspunsul autorităţilor care susţin că preţurile practicate în Argeş sunt totuşi la un nivel mediu, dacă este să ne raportăm la alte regiuni din ţară. Fie ca vrem sau nu, gunoiul pe care-l producem tot trebuie platit. Acesta este mesajul conducerii judetului pentru primarii si pentru locuitorii judetului. Chiar daca multi considera pretul prea mare, responsabilii programului derulat in Arges contrazic aceste voci. Autoritatile sustin ca exista cel putin doua posibilitati de scadere a pretului. Una ar fi aceea ca primariile sa-si asume sarcina de a colecta banii de la populatiei, iar cea de-a doua ar fi ca deseurile sa fie colectate selectiv. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=45265:pre-mediu-pentru-gunoiul-din-arge&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

Teme similare

Gaz de şist - gaz pe foc

Acordurile semnate de Guvern pentru explorare-dezvoltare-exploatare în zonele Tria şi Tulca au turnat gaz pe foc în opinia publică bihoreană. Iar clasificarea anexelor acestor acorduri au avut darul să neliniştească şi mai mult. De fapt, respectivele hotărâri consfinţesc rezultatul unei licitaţii demarate de guverne anterioare şi încheiate în 2010. Cu ocazia aceleiaşi licitaţii, şi perimetrul Băile Felix a fost atribuit, dar acordul nu a fost încă aprobat de Guvern. Neliniştea locuitorilor din zonele respective, şi în general a bihorenilor, este îndreptăţită. Un studiu privitor la impactul extracţiei gazului şi petrolului de şist asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, studiu al Parlamentului European, trage concluzii îngrijorătoare, bazându-se pe experienţa Statelor Unite ale Americii, o experienţă mult mai vastă decât cea europeană. Studiul semnalează şi faptul că legislaţia europeană în domeniul exploatării gazului de şist este lacunară şi ar trebui actualizată. Fără un cadru legislativ european strict, România se bazează pe reglementările proprii, din Legea petrolului şi Legea minelor. Atât doar că în legislaţia noastră nu se face deosebire - gazul e gaz, petrolul e petrol, indiferent de locul, adâncimea sau tehnologia utilizată la extragere. Ca urmare, în Legea petrolului (nr. 238/2004) nu există "gaz de şist" sau "petrol de şist"! Este o lacună legislativă de care firmele concesionare pot profita. Pe principiul "ceea ce nu este interzis este permis", ele pot exploata gaze şi petrol din şisturi, fără a da cuiva socoteală. Pentru informarea autorităţilor locale implicate, consider că anexele respectivelor acorduri trebuie "scoase de la secret". Iar dacă anexele nu prevăd exploatarea gazelor de şist, aceasta ar trebui interzisă expres. Oricum, prin atribuţiile conferite de lege, Consiliul Judeţean se va asigura că explorarea/exploatarea pe teritoriul judeţului nu va fi demarată dacă există un pericol pentru natură sau pentru sănătatea oamenilor. Cornel Popa
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. / eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-41/gaz-de-sist-gaz-pe-foc-106319.html

Prefectul Pop: Nu este vorba despre gaze de șist

Așa cum am relatat în cursul acestei zile, în scandalul gazelor de șist din Bihor ar putea avea loc o întorsătură. Totul pare să graviteze în jurul modului de exprimare folosit în avizele date de Guvernul României cu privire la permiterea explorării/exploatării gazelor (de șist). La solicitarea noastră, șeful Instituției Prefectului, Claudiu Pop (foto), a transmis in 12 februarie că își susține declarațiile făcute în emisiunea televizată de vineri. Cu alte cuvinte, Guvernul a precizat că, cel puțin în județul nostru, nu este vorba despre extracția gazelor de șist. Altfel spus, nu ar fi pericol de fracturare hidraulică pentru colectarea eventualelor zăcăminte descoperite în urma explorărilor care vor avea loc la început doar la Tria și la Tulca. Reamintim că ar urma să fie făcute explorări și în comunele Sânmartin și Voivozi./ Bihor Ştiri, http://bihorstiri.ro/prefectul-pop-nu-este-vorba-despre-gaze-de-sist

Dacă nu gaze de şist, atunci ce?

Prefectul Pop susţine că a primit o adresă de la ANRM în care scrie că la Tria nu se caută gaze de sist. În plin scandal a ameninţării pe care o reprezintă gazele de şist în Bihor, prefectul Claudiu Pop aduce în spaţiul public o hârtie pe care a primit-o de la preşedintele ANRM. Potrivit prefectului, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, i-a transmis în scris că în perimetrul de la Tria, concesionat deja, nu ar fi vorba despre exploatarea gazelor de şist! „Eu am o hârtie de la preşedintele ANRM în care se arată că atât acordul de concesiune pentru perimetrul de la Tria, cât şi acordul pentru perimetrul de la Curtici, judeţul Arad nu fac referire la exploatarea hidrocarburilor neconvenţionale. Iar în paranteză sunt trecute gazele de sist”, ne-a declarat marti prefectul Claudiu Pop.

Informaţii lipsă

Interesant este că prefectul de Bihor primeşte informaţii despre un perimetru din judeţul Arad, în timp ce alte perimetre din Bihor sunt trecute cu vederea în documentul respectiv. Aceasta deoarece în adresa primită de prefectul Pop nu se pomeneşte nimic despre celelalte perimetre concesionate în judeţul Bihor, la Tulca, Voivozi şi Felix. De asemenea, ANRM nu precizează ce tip de zăcământ se caută în perimetrele concesionate. „Nici nu am întrebat”, recunoaşte Claudiu Pop, adăugând că a primit adresa scrisă după ce se interesase la ANRM pe problema gazelor de şist din Bihor. În luna decembrie a anului 2012, Guvernul Ponta a aprobat concesiunea perimetrelor de la Tria şi Tulca. La Tulca s-a concesionat către firma canadiană East West Petroleum, care, la rândul său, a concesionat deja către societatea NIS din Serbia, subsidiară a Gazpromneft. Urmare a tranzacţiei, East West Petroleum şi-ar păstra 15% din beneficiile aduse de zăcământul de la Tria. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru perimetrul Felix. La Tulca, s-a concesionat către o firmă înregistrată într-un birou din Londra, acum patru ani – Clara Petroleum. La Voivozi, concesionar este asocierea dintre Mol Ungaria şi Expert Petroleum. În acest context, amintim că preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi primarii localităţilor vizate direct s-au pronunţat deja împotriva deschiderii de exploataţii de gaze şi petrol, ce ar putea afecta mediul şi sănătatea oamenilor. Tehnica exploatării gazelor de şist prin fracţionarea hidraulică a rocilor este una controversată la nivel internaţional. Mai multe state din Statele Unite, Canada şi Europa au suspendat sau chiar interzis aceste exploatări, în urma unor studii care arată legături între extragerea gazelor de şist şi contaminarea terenurilor, a apelor, producerea de cutremure şi implicaţii severe asupra sănătăţii populaţiei. /Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/daca-nu-gaze-de-sist-atunci-ce/1246738

Biharia iese din Aparegio

Comuna Biharia refuză să accepte peste cinci milioane de euro pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare. La doi ani după ce au intrat în proiectul Aparegio, autoritățile din comuna bihoreană vor să renunțe la banii europeni, pentru că localnicii nu mai vor să plătească 3,5 lei pentru metrul cub de apă, sumă care li se pare mult prea mare. Comuna Biharia a acumulat datorii de sute de mii de lei către Compania de Apă Oradea, după ce odată cu intrarea în programul de introducerea a utilităților în mai multe comune din Bihor, a crescut tariful la apa furnizată, iar oamenii au refuzat să plătească. Condiția însă era una obligatorie prin contractul semnat cu societatea, dar oamenii din Biharia s-au revoltat și au cerut Primăriei să renunțe la proiect. Adică la 5,8 milioane de euro.  Astfel că, Biharia iese din program, și va înlocuită de comuna Paleu, după ce membrii Agenției de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio au decis să nu piardă banii, ci să schimbe beneficiarul. Însă, lucrurile nu sunt atât de simple, pentru că s-au cheltuit deja aproximativ 300 de mii de euro pentru proiectarea rețelelor și studiile de fezabilitate. Bani pe care agenția vrea să-i recupereze.    Ilie Bolojan - președintele Agenției de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio  „Ne vom îndrepta împotriva comunei Biharia, pentru că nu e normal ca orădenii sau cei din Sântandrei, din Tinca sau Beiuș, să plătească costurile de răzgândire pe care consiliul Biharia le-a generat". Și asta nu e tot. Datoriile de peste 600.000 de lei pe care le are comuna bihoreană către Compania de Apă, singurul operator din cadrul Aparegio, urmează să fie recuperate în instanță.   Ovidiu Gavra - directorul Companiei de Apă Oradea„Ei nu au plătiti niciun leu către Compania de Apă, de doi ani. Noi suntem companie de stat şi avem de gând să recuperăm aceste datorii". Zoltan Nagy - viceprimarul comunei Biharia „Sperăm și încercăm să facem proiecte în Uniune ca să accesăm bani pentru rețeaua de apă și modernizarea rețelei de canalizare".   În cadrul proiectul de introducere a reţelelor de apă şi canalizare prin Aparegio, Bihorul a primit 63,5 milioane de euro din fonduri nerambursabile, iar toate lucrările sunt estimate la 102 milioane de euro. În proiect s-au înscris comunele Alparea, Fughiu, Girişu de Criş, Nojorid, Sântandrei şi Tărian./ Digi 24 Oradea, http://www.digi24.ro/stire/Biharia-iese-din-Aparegio_79734

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]