Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Buget de calibrul 1,6. “Vedete” sunt cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii,care vor creşte şi în acest an

/Finanţiştii

La vânătoare într-un Parc Naţional

Politistii si agentii de paza ai Parcului National Cheile Nerei – Beusnita (judetul Caras-Severin) au reusit sa prinda, in flagrant, un grup de braconieri. Acestia aveau o autorizatie de vanatoare, care fusese emisa pentru Fondul de vanatoare nr. 42 Valea Beiului, invecinat cu zona protejata. Nu se poate elibera o autorizatie de vanatoare intr-un parc national, ar fi ilegal”,  a explicat, pentru Green Report, Stefan Dascalu, administratorul Parcului National Cheile Nerei-Beusnita. Grupul de braconieri, din care faceau parte noua barbati, a fost surprins de rangeri (angajati cu atributii in supravegherea Parcului) si de politisti. Din fericire, partida de vanatoare a fost oprita inainte ca vreunul dintre participanti sa apuce sa faca uz de arma. Autorizatia de vanatoare fusese emisa de AJVPS Caras-Severin pentru mistret si vulpe. Intr-adevar, exista o “cota de recolta” pentru aceste specii, stabilita prin Ordinul 1415 / 2012 al ministrului Mediului, dar aceasta aprobare este valabila doar pentru zona din afara Parcului National, ne-a explicat Stefan Dascalu. Potrivit unor surse neoficiale, in grupul de vanatori s-ar fi aflat si Mircea Ciobanu, seful AJVPS Caras-Severin. Administratorul Parcului, Mircea Ciobanu, ne-a spus ca nu poate confirma aceasta informatie si ca asteapta de la Politie o lista cu numele suspectilor, mai ales ca, in momentul in care au fost surprinsi in flagrant, unii dintre ei au refuzat sa se legitimeze.

Vanatorii depasesc deseori limita autorizatiei

Pe de alta parte, Cornel Popovici Sturza, presedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, ne-a precizat ca, din pacate, incidentele de braconaj sunt destul de frecvente in Caras-Severin. “Se depaseste limita stabilita prin autorizatia de vanatoare. Acest lucru este posibil mai ales in cazul in care, uneori, distanta dintre limita fondului de vanatoare si zona strict protejata nu depaseste 3 – 4 kilometri”, spune Cornel Popovici Sturza. El exclude insa posibilitatea ca participantii la vanatoare sa fi fost de buna credinta. Potrivit presedintelui GEC Nera, AJVPS, care este emitentul autorizatiei de vanatoare, are si obligatia organizarii, inclusiv prin insotirea vanatorilor de catre o persoana care cunoaste locurile. “Cei de la AJVPS cunosc foarte bine limita Parcului National”, explica presedintele GEC Nera. /Green Report, http://www.green-report.ro/la-vanatoare-intr-un-parc-national/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Potrivit localnicilor şi autorităţilor. Regularizarea râului Lăpuş, "în bătaie de joc"

Majoritatea primarilor de pe traseul lucrărilor de regularizare a malurilor Lăpuşului contestă calitatea lucrărilor. S-au făcut lucrări modeste, ce nu seamănă câtuşi de puţin cu primul proiect, cel în care tot parcursul Lăpuşului, din Băiuţ la Răzoare şi apoi dincolo de defileu, din Remetea în jos, ar fi fost regularizat. În Băiuţ, s-a tras efectiv balastul către maluri şi atât, iar în Lăpuş sunt probleme şi au fost anunţaţi executanţii. În cotul de "La Arini", ce e la doi paşi de drumul judeţean spre Târgu Lăpuş, lucrarea este considerată de localnici şi de autorităţi drept "bătaie de joc". S-au făcut recepţii parţiale, autorităţile locale nici măcar n-au fost chemate, după datină, în comisiile de recepţie. Şi totuşi, în unele locuri, oamenii salută lucrările făcute. La Rogoz, Zamfira Herţa locuieşte în imediata vecinătate a podului. "Aici întotdeauna ieşea apa. Intra apa în pivniţe, tata intra în apă până la brâu după cartofi şi ceapă", spune femeia. /Glasul Maramuresului,

http://www.glasul.ro/main.php?show=45&lang=ro&name=#Regularizarea_raului_Lapus_in_bataie_de_joc

Buletin Hidro - Incalzirea vremii nu a provocat probleme pe cursurile de apa din judet

Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost usor variabile. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Gheata este prezenta pe malul raurilor Tisa, Viseu, Cisla, Vaser, Ruscova, Iza, Boicu, Botiza, Mara si Cosau. Zapada inghetata curge pe raul Suciu. Exploatarea amenajarii hidrotehnice Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta, specifice iernii. Coeficientul de umplere este de 86%.  Stratul de zapada are grosimea: 55 cm. la Cavnic; 33 cm. la Firiza; 26 cm. la Blidari; 23 cm. la Iezer; 20 cm. la Poieni Luhei; 18 cm. la Mara; 13 cm. la Bistra; 10 cm. Targu Lapus si Leordina; 9 cm. la Valea Viseului, Sieu si Dragomiresti; 8 cm. la Sacel; 5 cm. pe Valea Vaserului si Poiana Borsa; 4 cm. la Feresti si 2 cm. la Moisei. /EMaramureş,

http://www.emaramures.ro/stiri/78665/BULETIN-HIDRO-Incalzirea-vremii-nu-a-provocat-probleme-pe-cursurile-de-apa-din-judet

/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/vezi-cum-se-circula-pe-drumurile-din-maramures-1233780

Teme similare

În impas - Mai mulţi locuitori din Ferneziu se plâng că sarea folosită la deszapezirea drumurilor le-a ajuns în fântâni 

Mai multi locuitori de pe strada Limpedea din cartierul baimarean Ferneziu s-au trezit peste noapte cu fantanile pline cu apa sarata. Pentru multi dintre ei, apa din puturile sapate in curtile lor reprezinta singura sursa de apa potabila, astfel incat faptul ca apa din fantani nu mai poate fi bauta ii nemultumeste peste masura. Localnicii spun ca toate problemele sunt cauzate de sarea folosita pentru deszapezire pe strada lor si cer firmei care asigura acest serviciu sa gaseasca o alta solutie, care sa nu le afecteze apa din fantani.  Cel putin la zece gospodarii din zona apa din fantani nu mai poate fi bauta odata cu incalzirea vremii. Oamenii indica firma de deszapezire ca fiind vinovata pentru producerea acestei situatii, deoarece, spun acestia, zapada de pe carosabil plina de sare s-a topit si a ajuns in fantanile lor.  „Numai spal vase cu apa asta, ca nu poti sa o bei. Nici sa te speli pe obraz nu poti, ca se face tot numai mizerie in chiuveta. Nu am avut niciodata probleme cu apa pana acum”, a aratat un locuitor al zonei, Mihai Vremea.  O alta localnica a povestit ca, initial, nu si-a dat seama care a fost motivul pentru care apa din fantana ei a devenit sarata, dar ca, ulterior, impreuna cu vecinii, a ajuns la concluzia ca totul este cauzat de sarea folosita la deszapezire.  „Am observat acum cand a inceput sa ninga ca apa e foarte sarata. Noi am crezut ca din cauza ca ne-am bagat apa in casa, ca s-a intamplat ceva cand am sapat santul, dar nu, vecinii spun ca de la sarea care se arunca pe drum”, a aratat Lenuta Eiben.  Aceasta situatie este cunoscuta si la nivelul Primariei Baia Mare, insa deocamdata nu poate fi luata o masura care sa le rezolve peste noapte problema localnicilor. Deszapezirea va trebui facuta in continuare, deoarece strada este una in panta, iar firma de deszapezire foloseste un amestec de sare si nisip pentru acest lucru. Problema se va rezolva definitiv, in opinia primarului orasului, in momentul in care in zona va fi realizata reteaua de alimentare cu apa, iar oamenii nu vor mai trebui sa bea apa din fantana.  „Solutia corecta este ca din primavara, odata cu inceperea lucrarilor de extindere a retelelor de apa si canalizare, sa rezolvam si aceasta problema. Oamenii trebuie sa bea apa curata, filtrata, tratata, dar, pe de alta parte, trebuie sa fie si drumul pus in siguranta, pentru tot traficul care este acolo”, a concluzionat primarul Catalin Chereches.  Unii dintre cei afectati de aceasta problema sunt de parere ca pentru efectuarea deszapezirii s-ar putea folosi doar nisip, asa cum se facea cu ani in urma, iar fantanile lor ar fi, spun ei, protejate./EMaramureş,

http://www.emaramures.ro/stiri/78676/IN-IMPAS-Mai-multi-locuitori-din-Ferneziu-se-plang-ca-sarea-folosita-la-deszapezirea-drumurilor-le-a-ajuns-in-fantani-VIDEO-