Strategia de implementare a Programului Rural de Reziliență Economico Climatică Incluzivă în Republica Moldova de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor ifad, finanțat de Facilitatea Globala de Mediu Material pregătit
Yüklə 1,15 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.2. M ediul înconjurător
- Indicator I: Nord ( moderat la călduroasă , semi-umedă) II: Centru ( călduroasă
- Câmpia Moldovei de Nord ) Sub-zona I ( Câmpia Moldovei de
- Sub-zona II ( Terasele râurilor Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, etc. ) Câmpia Moldovei de Sud, terasele râurilor Prut
- 1.3. Aspectele sociale și agricultura
- II. Hazardurile meteo-climatice și agricultura 2.1. Pericolul hazardurilor meteo-climatice pentru agricultură
- Regiunea Secetă Reducerea recoltei Precipitații
- 2.2. Vulnerabilitatea la schimbarea climei
- III. Măsurile întreprinse de RM privind măsurile de adaptare a agriculturii la schimbările climatice Cadrul de politici și strategii
- Analiza părților interesate
- Studiul de analiză a măsurilor de reziliență la schimbările climatice
I. Analiza situației1.1. Agricultura în economia națională Suprafaţa terenurilor arabile constituie 73% din suprafaţa totală a ţării. În prezent, 23,1% din toate terenurile agricole, inclusiv 100% de păşuni, aparţin statului; administraţiile publice locale deţin 21,5%, terenurile agricole aflate în proprietate privată sunt dominante în structura funciară, reprezentând 55,4% din suprafaţa totală. Terenurile arabile constituie 73,8% din cele agricole, iar cinci culturi reprezintă peste 60% din suprafața respectivă: porumbul (23,1%), grâul (17,2%), floarea soarelui (15,8%), orzul (4,8%) și soia (2,7%). Livezile ocupă circa 4% din suprafața agricolă (122,300 ha), preponderant sunt plantații de mere, prune, prăsade, nuci, caise și persici. Roada medie la hectar și recolta globală au fost în creştere şi în descreştere pe parcursul anilor. În perioada 1990-2014, suprafaţa totală a livezilor s-a micşorat cu 48%, iar roada fructelor numai de 5 ori a depășit (1990, 1993, 1997, 2003 și 2014) nivelul de 5t/ha, iar recolta globală a atins nivelul de 1 milion de tone de fructe doar în 1993. În restul anilor roada medie la hectar a constituit în medie 3-4 t/ha, iar recolta globală - de 300-400 mii tone pe an. Cu o recolta globală de 593,900 tone de struguri (în 2014), Moldova are o industrie de vinificație bine stabilită, în special pentru export. Suprafața plantațiilor de viță de vie constituie 137,500 ha (4.1% din suprafața agricolă). În RM sunt peste 100 de companii licențiate pentru producerea vinurilor în cele 4 regiuni viticole. În perioada 1990-2014, suprafaţa totală a viilor s-a micşorat cu 30%. Reducerea suprafețelor plantațiilor de vii și livezi este o consecință a diminuării veniturilor fermierilor care nu pot finanţa investiţiile în culturi cu valoare adăugată înaltă. Pășunile constituie 10,2% din terenurile agricole (346,400 ha) și majoritatea din ele sunt degradate. Irigarea este una din măsurile importante de atenuare a riscului secetei. Suprafața terenurilor irigate în 1990 era de 240,000 ha, dar de atunci a scăzut dramatic și în prezent este de aproximativ 5% din suprafața respectivă ca urmare a echipamentului învechit și deteriorat, creșterea costurilor de energie și colapsul general al sectorului agricol din anii 1990. În perioada 1990-2014 şeptelul de bovine s-a micşorat cu 83%, de porcine – cu 77%, iar de ovine şi caprine – cu 35%. Diminuarea numerică a şeptelului a fost o consecinţă a restructurării ineficiente a fermelor mari de animale şi păsări, a calamităţilor naturale care au necesitat sacrificarea în masă a animalelor, precum şi a lipsei de mijloace pentru investiţii. Contribuţia sectorului agricol la produsul intern brut a scăzut de la 31,2% în 1990 până la 12,8% în 2014 din cauza instabilității în perioada de tranziție la economia de piață după declarația de independență, precum și a nivelului scăzut al investiţiilor în sector şi a reformelor inadecvate în sector (Figura 1). În acest sector activează diverse întreprinderi agricole. La 1 ianuarie 2008, erau înregistrate 259 de cooperative agricole, care deţineau 7.9% din toate pământurile agricole; 109 de societăţi pe acţiuni (1.7%); 1,344 de societăţi cu răspundere limitată (31.6%); şi 386,200 de gospodării ţărăneşti mici (28.4%). În funcţie de suprafaţa medie a pământului cultivat, pot fi identificate două grupuri mari de întreprinderi agricole. Primul grup include gospodăriile agricole mari şi foarte mari, iar al doilea include pe cele mici şi foarte mici. Gospodăriile agricole mijlocii, considerate a fi baza agriculturii în majoritatea ţărilor europene, aproape că lipsesc în economia naţională. Suprafaţa medie a pământurilor aflate în proprietatea cooperativelor agricole este de 607 ha, a societăţilor pe acţiuni – 539 ha, a societăţilor cu răspundere limitată – 466 ha. Majoritatea acestor întreprinderi au apărut în rezultatul reformelor agricole din anii 1990. De cele mai multe ori au fost schimbate doar denumirile, nu şi tehnicile agricole şi structurile de conducere. Ca rezultat, remunerarea muncii rămâne a fi joasă şi adesea se efectuează în produse şi nu în bani. Gospodăriile ţărăneşti constau din suprafeţe mici de pământ cultivat, în medie câte 1.5 ha, care deseori sunt divizate în 3-4 loturi şi frecvent servesc drept sursă pentru agricultura de subzistenţă. Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti nu respectă condiţiile necesare pentru păstrarea fertilităţii solurilor – asolamentul, utilizarea îngrăşămintelor, precum şi lucrările de conservare. În consecinţă, pământurile pierd o parte semnificativă din fertilitatea lor. Aceste gospodării ţărăneşti sunt cele mai expuse şi cele mai vulnerabile la condiţiile climatice extreme şi la schimbările climatice. Populația rurală implicată în practicile de agricultură poate fi împărțită în trei categorii: (i) fermieri mici săraci cu proprietăți agricole mici, care cultivă terenurile lor și cresc animalele proprii fără ajutorul cuiva, cu acces limitat la credite; (ii) antreprenori rurali mici, mijlocii și mari - "lideri" - care au consolidat terenul în câmpuri mari și arendează o parte a terenului locuitorilor din mediul rural, uneori sunt susținuți financiar de către investitori; ei sunt forța majoră de dezvoltare economică în zonele rurale reprezentând o parte semnificativă a ocupării forței de muncă (permanente și sezoniere) și din investiții; (iii) rezidenți din mediul rural, care dau în arendă în totalitate sau o parte din terenul lor "liderilor", ei constituie circa 70% din locuitorii din mediul rural, ei nu sunt angajați în agricultură (în afară de lotul de lângă casă și păsările din curte). Contractele de arendă cu "liderii" sunt de multe ori verbale, iar ei primesc pentru arenda pământului produse în natură, prin furnizarea de cantitățile convenite de producție din culturile respective (aproximativ 15-20% din recolta medie. Agricultura durabilă poate să fie doar în cazul când sunt luate în considerație factorii de mediu și resursele accesibile.
Republica Moldova este o țară mica fără ieșire la mare, situată în partea de sud-est a Europei, între latitudinile nordice 45°28' – 48°28' şi longitudinile estice 26°40' - 30°06', pe o suprafaţă de 33,844 km2. La nord, est și sud RM se învecinează cu Ucraina, iar la vest – cu România Relieful este o câmpie ondulată deluroasă fragmentată, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu o altitudine medie de 147 m. Cel mai înalt punct se află în Dealul Bălănești (429,5 m), în raionul Nisporeni, o zonă cu un peisaj foarte fragmentat în care alternează terenuri deluroase și văi adânci. Rocile mamă sunt reprezentate de materiale sedimentare, cum ar fi calcar, cretă, gips, nisip, gresie, bentonită, tripoli și diatomit. Solul constituie principala bogăție naturală în Republica Moldova. Circa 75% din teritoriul Moldovei este acoperit cu cernoziom. Aproximativ 80% din terenurile agricole sunt amplasate pe versanți și în lipsa măsurilor de protecție antierozională aceste soluri se degradează. Pierderile anuale de humus prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha. Starea actuală a fertilității efective a solurilor este nesatisfăcătoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole – critică. Securitatea alimentară a fermierilor, dar și cea națională, depinde de calitatea și fertilitatea solurilor. La începutul anilor 1970, scorul mediu anual al calităţii solurilor pe pământurile arabile ale Moldovei era de 70 de puncte (la scara de la 1 la 100). Conform datelor Cadastrului Funciar 2008, scorul actual mediu anual al calităţii solurilor este de 63 de puncte. Această descreştere este rezultatul mai multor procese de degradare a solurilor, inclusiv a eroziunii solurilor, alunecărilor de teren, micşorării cantităţii de humus, deteriorării structurii solurilor prin tasare, creşterii salinităţii solurilor şi secetei solurilor. Aceste procese distrug ciclul biologic, perturbează echilibrul dintre substanțele nutritive şi humus şi diminuează fertilitatea solului. Structura săracă a solului şi fertilitatea redusă sporesc vulnerabilitatea agriculturii faţă de factorii climatici. Aceasta se întâmplă deoarece structura săracă a solului şi nivelul redus de humus diminuează capacitatea de reţinere a apei şi scade rezilienţa plantelor. În pofida fertilităţii, în general, relativ înalte a solului, indicatorii productivităţii agricole din Moldova sunt relativ mici. Dacă problemele privind protecţia solurilor nu vor fi abordate în mod serios, iar degradarea solurilor va continua în ritmul actual, poate urma şi în continuare un declin puternic al productivităţii agricole şi al veniturilor fermierilor.
Republica Moldova se împarte în trei zone agro-pedo-climatice şi câteva sub-zone (Tabelul 1).
Tabelul 1. Parametrii climatici şi de sol în zonele climatice din Moldova
Reieșind din datele prezentate mai sus, a doua sub-zonă din zona Centrală şi toată zona de Sud sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Potrivit proiecţiilor climatice naţionale, aceste regiuni aparţin acelor părţi ale ţării, în care indicele de ariditate se presupune că va creşte cel mai mult în următorii 100 de ani. În prezent, coeficienţii de umiditate în aceste zone au valori mici atât în termeni relativi, cât şi în termeni absoluţi. În Moldova seceta poate afecta 80-90% din recolta de grâu. În acelaşi timp, solul este mai puţin fertil în aceste regiuni în comparaţie cu alte zone, ceea sporeşte şi mai mult pierderile potenţiale datorate presupuselor schimbări climatice. Teritoriul Republicii Moldova se suprapune cu trei zone biogeografice: central-europeană (reprezentată de platoul central al Codrilor, care cuprinde 54,13% din teritoriu); euro-asiatică (reprezentată de zonele de stepă și silvo-stepă, care acoperă 30,28% din teritoriu); și mediteraneană (fragmente de silvostepă aridă în partea de sud a Republicii, care ocupă 15,59% din teritoriu). Vegetația naturală, în principal păduri, stepe, lacuri și râuri, acoperă aproximativ 15% din teritoriu. Pădurile și alte terenuri împădurite (ATF) în Moldova acoperă 13,7% din teritoriul (aproximativ 462700 ha), în parcele extrem de fragmentate, de la 5 până la 1500 ha. Stepele ocupă 1,92% din teritoriu (circa 65.000 ha), în fragmente de 0.5-300 ha. Pajiștile naturale s-au păstrat doar de-a lungul bazinelor râurilor Prut și Nistru, care acoperă 3% din teritoriu (circa 101400 ha).
Râurile, lacurile și zonele umede acoperă 2,8% din suprafața țării (95.000 ha). Există 34 de specii dominante de vegetație acvatică, și 83 de asociații, din care 37 sunt pe cale de dispariție. Peisajele moldovenești sunt insuficient acoperite de vegetație naturală, sunt prea fragmentate pentru a oferi un grad satisfăcător de servicii de mediu. Pierderea și degradarea pădurilor și stepelor naturale a condus la intensificarea considerabilă a eroziunii solului. Problema este agravată de schimbările climatice. Dacă problemele privind protecţia solurilor vor fi ignorate şi vor persista ca rezultat al aplicării tehnicilor agricole depăşite şi neadoptării practicelor care protejează împotriva efectelor destructive ale schimbărilor climatice, productivitatea agricolă va continua să scadă, iar calitatea solului să se înrăutățească. 1.3. Aspectele sociale și agricultura Populația Republicii Moldova în anul 2015 a constituit 3,555,159 de oameni, dintre care circa 58% este rurală. Densitatea populației este de 112 de persoane pe km2, este cea mai mare dintre fostele țări sovietice. Pronosticul populației pentru anul 2020 indică totuși o scădere de aproximativ 0,9%; astfel populația va constitui 3,371,000 de oameni, în principal din cauza emigrării. Emigrarea este un fenomen de masă în țară, estimându-se că circa 600.000 - 1 milion de cetățeni moldoveni lucrează peste hotare. Nivelul de trai: Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost 2,233 dolari SUA în 2014, ceea ce a plasat țara pe locul 130 în clasamentul mondial din 182 de țări. Acesta este cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa, iar în comparație cu țările vecine, este 1,38 ori mai mic decât în Ucraina și de 4,48 ori mai mic decât în România. Rezultatele relativ modeste înregistrate de Republica Moldova în asigurarea unei creșteri durabile a PIB-ului poate fi explicat în mare parte prin inconsecvența reformelor economice și sociale și dificultățile în identificarea căilor de dezvoltare durabilă. Speranța de viață la naștere în Republica Moldova este printre cele mai scăzute din Europa: 70,5 ani în 2014 (74,7 ani pentru femei și 66,2 pentru bărbați), și este înaintea la alte două țări europene - Federația Rusă (66,2 ani ) și Ucraina (68,2 ani). Sărăcia: Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, în ciuda progreselor recente a indicatorilor economici. Sărăcia este cea mai gravă în zonele rurale, cu o tendință de creștere continuă: de la 31,3% în 2007 la 34,6% în 2008 și 36,3% în 2009, lărgind decalajul dintre zonele rurale și urbane. Circa 90,8% din populația rurală câștigă mai puțin de 5 dolari pe zi și este foarte vulnerabilă la orice schimbări în veniturile din agricultură. Sărăcia rurală este îngrijorătoare: în orașele mari sărăcia absolută a scăzut mai mult de două ori între 2008 și 2012 (de la 10,9% la 4,3%), în timp ce în sate scăderea a fost mai lentă (de la 34,6% la 22,8%). Diferența dintre nivelul de trai rural și cel urban a crescut: în anul 2006 circa 75,7% din cei săraci trăiau în sate, în timp ce în 2012 această pondere a crescut până la 79,1%. Principalele motive pentru situația de agravare a sărăciei în mediul rural sunt: (i) evoluția prețurilor relative - venitul real al agricultorilor a scăzut ca preț pe care îl primesc pentru produsele lor, în timp ce prețurile de inputuri (îngrășăminte minerale, pesticide), combustibil - au crescut; (ii) o cerere puternică de forță de muncă la Chișinău și în străinătate, care a indus migrarea din mediul rural și a condus la creșterea salariilor reale ale lucrătorilor agricoli; (iii) constrângerile privind veniturile agricole datorită introducerii de noi reglementări privind exporturile, și, în special cerința de vânzare de grâu și alte mărfuri pentru export prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri. Aceste tendințe au diminuat veniturile si au condus la creșterea nivelului sărăciei în rândul gospodăriilor care depind în principal de veniturile din fermele lor. II. Hazardurile meteo-climatice și agricultura 2.1. Pericolul hazardurilor meteo-climatice pentru agricultură Pericolele cheie ale Moldovei privind hazardurile provin din variabilitatea climei sale - seceta si evenimente meteorologice severe, cum ar fi ploaie, grindină, vânt și îngheț - fragilitatea peisajului - teren deluros cu pante lungi și solul predispus la eroziunea apei și a vântului, precum și vulnerabilitatea țării la cutremure. Eroziunea: Teritoriul Moldovei este afectat de eroziunea de apă și vânt, un proces continuu, care cauzează daune semnificative agriculturii, precum si mediului. Pierderea economică anuală a producției agricole cauzată de eroziune este estimat la 40 de milioane de dolari. Aproximativ 43% din terenul agricol al Republicii Moldova este erodat, dintre care 6,4% este foarte erodat (pierderile constituie până la 30 de tone de sol la hectar). Suprafața solurilor erodate crește în medie cu circa 7700 ha pe an. Alunecările de teren apar cel mai frecvent în timpul de iarnă și primăvară. Apariția alunecărilor depinde de caracteristicile geomorfologice - pantă și proprietățile solului. În prezent circa 30.000 ha sunt grav afectate de alunecări de teren și în fiecare an acestea se extind cu aproximativ 1000 ha/an. Seceta este un risc de mediu major în țară, cu o pierdere anuală estimată la producția vegetală de 20 de milioane de dolari, iar la fiecare 7 ani poate avea loc o secetă catastrofală. Pot fi distinse două tipuri de secetă: (i) secete relativ regulate, care afectează producția agricolă într-o măsură semnificativă, dar nu catastrofală (adică seceta raportată de Serviciul Hydrometeorologic de Stat (SHS) o dată la 10 ani, în partea de nord, în fiecare 5- 6 ani în centru, și la fiecare 3-4 ani în sud); (ii) secete excepționale cu perioade mai lungi fără precipitații și reduceri semnificative de precipitații față de media istorică. În seceta catastrofală din 2007, 90% din teritoriul țării și 80% din populația rurală dependentă de agricultură au fost afectate de recolta redusă. În rezultat economiile și veniturile populației rurale s-au pierdut, cu pierderile totale în valoare de 1 miliard de dolari, conform estimărilor oficiale. Producția de cereale a scăzut cu 70% față de 2006, iar recoltele principalelor culturi s-au redus substanțial din cauza secetei: au fost doar 11 chintale/ha de grâu (în comparație cu 21,1 în 2006), 7,8 chintale/ha de porumb (28,8 în 2006), 6,7 chintale/ha de floarea-soarelui (13,2 în 2006) și 179 chintale/ha de sfeclă de zahăr (278 în 2006). Efectivul de bovine s-a redus cu un sfert, de porci cu aproape 50%, de ovine și caprine cu 10%, iar numărul de păsări de curte cu 25%. În luna ianuarie 2008 multe familii au trebuit să lichideze toate animalele din cauza lipsei de furaje. Ca urmare, ei au rămas fără resurse pentru următorul ciclu agricol și cu provocări foarte grave de securitate alimentară. Problemele economice au declanșat o emigrare masivă în străinătate a populației rurale care a început din anul 2000. Seceta recentă din 2012 a afectat, de asemenea, producția agricolă a țării. Cel mai grav au fost afectate regiunile centrală și de sud. De fapt, se poate afirma că, în ultimii 8 ani populația rurală a beneficiat mai mult de remitențele migranților decât de oportunități economice interne. Tabelul 2. Gradul de expunere și adaptare a culturilor pe regiuni
Inundațiile: În ciuda faptului că Moldova se confruntă cu secetele, este o țară cu un risc semnificativ de inundații, în special de-a lungul râurilor interne mai mici, ca urmare a ploilor torențiale. Inundațiile provoacă daune semnificative culturilor și infrastructurii. Pierderile anuale sunt estimate la 5 milioane de dolari pentru perioada 1947-2000. Grindina: Moldova este afectată în special de grindină din cauza că este situată între Marea Neagră și două lanțuri muntoase. Costurile raportate de daune provocate de grindină pentru perioada 1998-2005 sunt de 5,9 milioane de dolari, cu toate că aceste date se limitează la evenimentele mari. Înghețuri: Daunele de înghețuri a culturilor au loc, de obicei, primăvara și toamna. Înghețul la începutul toamnei combinat cu o secetă ulterioara a fost în mare parte cauza afectării la scară largă a culturilor de grâu din iarna anului 2002-2003. 
Poluarea apei: Din 1990, din cauza declinului economic consumul de apă în industrie și agricultură s-a redus, iar calitatea resurselor de apă s-a îmbunătățit. Majoritatea apei râurilor este poluată "mediu" și "foarte poluată", în timp ce apa râurilor Prut și Nistru este clasificată de la "relativ bună" la "moderat poluată", fiind potrivită pentru scopuri potabile și de irigare. Se atestă o degradare continuă a calității apei atribuită creșterii numărului animalelor în gospodării. Calitatea apei din fântâni nu este conformă cu standardul național pentru apa potabilă din cauza durității excesive a apei și concentrației sporite de nitrați. 2.2. Vulnerabilitatea la schimbarea climei Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la variabilitatea climei și schimbările climatice, iar economia este deosebit de vulnerabilă din cauza capacității limitate a structurilor sale sociale și productive, precum și din motivul dependenței acesteia de sectoarele sensibile la climă, cum ar fi agricultura. Dovadă a accelerării încălzirii regionale poate fi faptul că 7 ani din 10 dintre cei mai calzi din istoria observațiilor instrumentale din Moldova au fost în ultimele 2 decenii. Se poate afirma că media sezonieră (cu excepția toamnei) și temperaturile anuale în ultimele 3 decenii diferă de anii anteriori. Deși schimbările precipitațiilor nu sunt semnificative în cantitatea lor, există dovezi de o creștere a variabilității lor în sezoanele de tranziție. Proiecţiile climei pentru Moldova din prezentul Raport se bazează pe un şir de Modele de Circulaţie Generală (GCM) cuplate atmosferă-ocean dintre cele mai recente. Aceste modele se aplică în calitate de instrumente de cercetare pentru studierea şi simularea climei şi cu scopuri operaţionale, inclusive proiecţii lunare, sezoniere şi interanuale ale climei. Rezultatele a şase experimente GCM bazate pe scenarii cu marchere A2 şi B2 din Raportul special privind scenariile de emisie (SRES) pentru trei perioade de timp (2010-2039, 2040-2069, 2070-2099) au servit ca bază pentru extrapolare. Zona agro-climatică de Sud: în funcție de scenariile privind schimbările climatice pentru Moldova (SRES A2 și B2), previziuni pentru perioada de implementare a proiectului (2010-39), subliniază faptul că unele părți ale acestei zone agro-climatice va experimenta o nouă zonă bio-climatică pentru Moldova ("semi-aridă"), care va deveni treptat predominantă la sfârșitul secolului, în timp ce deficitul de apă va crește. Eroziunea de suprafață și de adâncime afectează foarte tare partea de vest a acestei zone agro-climatice. Această zonă are procentul mai mare de sărăcie, și gospodăriile mici sunt foarte dependente de animale și pășunat, care sunt grav afectate de perioade de secetă mai frecvente și intense. Zona Centrală agro-climatică: predicțiile schimbărilor climatice pentru perioada de implementare a proiectului (2010-39) concluzionează că condițiile zonei agro-climatice-subumede uscate de sud se va deplasa în cele mai multe părți ale zonei centrale (cu excepția zonelor deluroase din sub-zona II-a, unde condițiile de umiditate insuficiente se vor deplasa de la umed la sub-umed). Este probabil ca condițiile semi-aride vor ajunge în partea de sud-est a zonei în raionul Anenii Noi, aproape de Chișinău. Aceasta înseamnă că problemele cronice ale deficitului de apă din regiunea de sud se vor răspândi în zona centrală. Riscul foarte ridicat de eroziune de suprafață și alunecări de teren afectează deja o parte semnificativă a acestei zone agro-climatice, și va fi agravat de concentrația de precipitații anuale în timpul ploilor scurte cu intensitate mare. Rata sărăciei este mare în această zonă agro-climatică, cu un salariu lunar pe angajat mai mic cu circa 20-30% decât media pe țară. Zona agro-climatică nord: predicțiile schimbărilor climatice pentru perioada de implementare a proiectului (2010-39) subliniază că zona agro-climatică din sudul zonei subumede uscate se va deplasa în sub-zona Ib și jumătatea sudică a sub-zone Ia; aceasta va reprezenta o schimbare majoră a condițiilor bio-climatice cu potențiale efecte dramatice în ceea ce privește deficitul de apă. În nord condițiile extreme, insuficiente umede bio-climatice se vor deplasa la umed sub-umed. Eroziunea de suprafață și lineară mare apare deja în părțile de sud ale sub-zonei Ib. Rata sărăciei este mare. III. Măsurile întreprinse de RM privind măsurile de adaptare a agriculturii la schimbările climatice
Agricultura este de o importanță vitală pentru economia moldovenească, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mijloacele de trai din mediul rural, securitatea alimentară, creșterea exporturilor. A fost creat un cadru politic, elaborate și strategii pentru a face agricultură și industria alimentară a țării un sector durabil legat de economia verde: reforma privind siguranța alimentară, dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile din deșeuri agricole, dezvoltarea agriculturii conservative (AC) și ecologice (AE), consolidarea serviciilor de extensiune, reforma științei agricole și a educației etc. Moldova are un plan național de acțiuni privind consolidarea capacităților pentru realizarea integrată a celor trei convenții de la Rio, inclusiv acțiuni comune care implică printre altele MAIA, Ministerul Mediului, Moldsilva. Schimbările climatice și degradarea terenurilor/deșertificarea sunt considerate ca o amenințare majoră la pierderea biodiversității în țară. Implementarea celor trei convenții în Republica Moldova includ același tip de acțiuni prioritare: (i) îmbunătățirea cadrului de politici și a legislației; (ii) monitorizarea impactului schimbărilor climatice cu o atenție specială la secetă; (iii) introducerea unei agriculturi durabile, abordarea principiilor AE și AC; (iv) refacerea ecologică a solurilor epuizate, pădurilor, pajiștilor și agro-ecosistemelor degradate pentru a reduce trendurile de degradare a solului conservând diversitatea biologică. Având în vedere impactul social și economic negativ provocat de agravarea evenimentelor meteorologice extreme și a dezastrelor naturale asociate în ultimele decenii în Republica Moldova, a fost adoptată Strategia Națională de adaptare la schimbările climatice (SNASC). Abordările inovatoare pentru o agricultură durabilă - în special AE și AC, precum și management pajiștilor, adoptarea de soiuri de plante și animale genetic mai rezistente și mai bine adaptate, precum și dezvoltarea practicilor de protecție a plantelor și a tehnicilor de gestionare a riscurilor de mediu sunt principalele opțiuni de adaptare recomandate pentru sectorul agricol și de apă. Conform Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse (2013-2020) practicile agricole alternative au, de asemenea, scopul atingerii unui impact benefic asupra reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră (GES). Raportul Național de Dezvoltare Durabilă al Republicii Moldova pentru ONU “Rio + 20” subliniază faptul că sectorul agricol rămâne sectorul cel mai promițător pentru reducerea sărăciei și generarea de venituri mai mari, cu toate că acest lucru necesită valorificarea potențialului agriculturii durabile și adaptarea sectorului la noile condiții de schimbări climatice. Aceasta implică adoptarea AE și AC ca modele de producție dominante în țară, și identificarea de soluții tehnologice inteligente pentru sector. Promovarea și punerea în aplicare a AC este una dintre prioritățile strategice pentru MAIA, ca un instrument de conservare a apei din sol, creștere a fertilității solului și păstrarea a calității pe termen lung și capacității de producție a solurilor. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul AC pentru perioada 2013-2020. Guvernul Republicii Moldova a promovat AE din 2005, prin stabilirea unui cadru de reglementare pentru producția ecologică de alimente, metode de marketing, sisteme de inspecție și certificare, etichetare, precum și norme de import / export. Agricultură și Strategia de dezvoltare a sectorului alimentar (2006-2015) și-a stabilit obiectivul ambițios de dublare a producției ecologice din Republica Moldova și triplare a zonelor de creștere certificate către anul 2015. Începând cu anul 2002, aproximativ 11.000 de ha au fost certificate ca ecologice. Moldova a exportat în jur de 32.000 de tone de produse ecologice, de la 211 producători, reprezentând 48 milioane de dolari în 2009 (15.000 tone au fost produse în 2011), reprezentând 11% din totalul exporturilor agricole. Dezvoltarea agriculturii ecologice și conservative ar putea crea numeroase locuri de muncă în acest sector. Oportunitățile de angajare pot crește ca urmare a conversiei de la agricultura convențională la agricultura durabilă, în funcție de mărimea fermei și tipul culturilor. Cu toate acestea, majoritatea fermierilor sunt prudenți privind AE și AC din cauza sensibilizării insuficiente, lipsei de cunoștințe, lipsei unei viziuni clare între cercetători și factori de decizie, precum și din cauza sistemului ineficient și complex de stimulente economice. Acest lucru a descurajat un număr de fermieri care au revenit la agricultura convenționala (de exemplu, în 2012 au existat doar 7 fermieri certificați ca producători ai produselor ecologice). O serie de programe de cercetare de stat sunt active în probleme de agricultură durabilă. În 2007, Academia de Științe a Moldovei și Guvernul au susținut financiar Programului de stat "Agricultura ecologică în Republica Moldova", cu scopul consolidării eforturilor diferitor instituții de cercetare în elaborarea sistemelor agricole durabile, care utilizează corect resursele naturale în Republica Moldova, și pentru a realiza o dezvoltare economică, socială și ecologică durabilă. Cu toate acestea, cercetarea științifică nu este întotdeauna bazată pe evaluarea precisă a caracteristicilor socio-economice și de mediu ale țării, necesităților locale ale agricultorului, nu include lecții de transfer tehnologic din partea comunității internaționale de cercetare. Este necesar de continuat cercetările într-o serie de domenii legate de AE și AC pentru a oferi răspunsuri coerente pentru necesitățile fermierilor și de a armoniza ghidările agriculturii durabile și metodologiile în Moldova. Partenerii de dezvoltare, cum ar fi IFAD, PNUD, Banca Mondială, Comisia Europeană, SIDA și alții, sprijină Republica Moldova în realizarea diverselor acțiuni în ceea ce privește adaptarea agriculturii la schimbările climatice. Programul Rural de Reziliența Economico - Climatică Incluzivă (PRRECI), pregătit în cadrul programului general IFAD pentru Republica Moldova, a fost conceput pentru a aborda impactul schimbării climei și adaptarea la schimbările climatice în cadrul priorităților Guvernului Republicii Moldova în sectorul agricol. Scopul său general este de a spori capacitatea de adaptare a agricultorilor la schimbările climatice prin promovarea și extinderea abordărilor agricole de adaptare. Proiectul își propune să demonstreze potențialul de adaptare al agriculturii de conservare și să susțină generarea de cunoștințe pentru fermierii săraci din sistemul de agricultură durabilă, precum și tehnologiile care să conducă la o producție agricolă rezilientă. Obiectivul specific al proiectului este de a îmbunătăți productivitatea agriculturii și asigura protecția solului prin agricultură durabilă și de restaurare a terenurilor. Proiectul va integra principiile și practicile agricole de conservare compatibile cu agricultura ecologică, astfel încât să reducă la minimum impactul asupra mediului al substanțelor agrochimice care ar putea fi utilizate în AC. Strategia de implementare a proiectului se bazează pe analiza situației existente în agricultură, a resurselor agro-pedologice, a cadrului instituțional și legislativ, a studiului de analiză a măsurilor de reziliență a schimbărilor climatice realizat de AO BIOS în cadrul Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă luând în considerație resursele financiare accesibile.
Un număr tot mai mare de fermieri sunt conștienți de reducea semnificativă a producției culturilor de schimbările climatice, în special de secetă și sunt dispuși să adopte principii și practici agricole durabile pentru a minimiza impactul. Cu toate acestea, nu există acces suficient la informații sigure și sfaturi cu privire la diferitele aspecte ale AE și AC, inclusiv în aspectul obținerii veniturilor. Un număr de antreprenori rurali "lideri" cu acces mai mare la cunoștințe și resurse au adoptat deja principiile și practicile agriculturii durabile din inițiativă proprie, obținând îmbunătățiri semnificative a recoltelor culturilor în comparație cu cele medii în timpul perioadelor de secetă, cum a fost cea din 2012. MAIA și Ministerul Mediului au elaborat Ghidul Bunelor Practici Agricole care trebuie să fie adaptat încât să fie scris într-un limbaj accesibil pentru fermieri și promovat în mod eficient între instituțiile și organizațiile relevante și fermieri. MAIA oferă cursuri de formare educațională, și servicii de cercetare aplicată prin intermediul Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, Institutului de Cercetări Pentru Culturile de Câmp "Selecția" și a Universității Agrare de Stat. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) oferă informații relevante despre timp, avertismente meteorologice, alerte hidrologice, prognoze meteo pentru 24 de ore și următoarele 7 zile - pentru MAIA și ACSA pentru a fi difuzate fermierilor. Agenţia „Moldsilva” este autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii, care îşi exercită funcţiile în contextul promovării politicii de stat în domeniu prin efectuarea lucrărilor de extindere, regenerare si conservare, reconstrucţie ecologică, folosirea raţională a resurselor forestiere, paza, protecţia şi dezvoltarea fondului naţional forestier și cinegetic. Serviciile de extensiune agricole sunt bine dezvoltate printr-o rețea de instituții de nestatale, companii private și organizații de fermieri. Servicii de extensiune sunt oferite de Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA), care are 350 de consultanți din întreaga țară; rețeaua UniAgroProject cu 15 organizații regionale a Asociației Producătorilor Agricoli; Federația Națională a Fermierilor (FNFM), Federația Națională Agroinform, precum și alte asociații obștești naționale și locale. Serviciile de extensiune oferă fermierilor consultații, organizează seminare, instruire pe o gamă largă de subiecte (de exemplu tehnica agricolă, managementul irigării, aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor, etc.). ONG-urile de agricultură și mediu au un rol esențial în formarea formatorilor și a fermierilor privind agricultura durabilă, protecția mediului și dezvoltarea rurală. Aceste organizații includ BIOS, BIOTICA, CUTEZATORUL, Eco Produse, EcoTiras, MEM, ProRural Invest, REC Moldova, etc. Moldova are instituții de cercetare care se ocupă cu aspecte de agricultură durabilă și protecție a solului, printre care: (i) Academia de Științe a Moldovei elaborează tehnici noi pentru plantarea de noi soiuri de plante medicinale și aromatice (PMA) cu utilizare industrială (Laboratorul resurselor de plante; Institutul de Genetică), lucrează la agricultura ecologică și de protecție a plantelor (Laboratorul de modelare, analiză economică și ecologică.), schimbări climatice și potențiale probleme agro-climatice (Laboratorul de Climatologie.); (ii) Universitatea Agrară de Stat din Moldova studiază eroziunea, protecția solurilor și prevenirea deșertificării (Catedra de Agroecologie și Știința Solului), tehnologii noi pentru cultivarea plantelor și adaptarea la schimbările climatice (Catedra de Fitotehnie.); (iii) Institutul de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului "N. Dimo ", cu mai multe laboratoare abordează ameliorarea solului, protecția antierozională a solului, nutriției plantelor și fertilității solului; (iv) Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică are un număr de laboratoare care lucrează la tehnologii ecologice pentru protecția culturilor, gestionarea integrată a dăunătorilor, și vulnerabilitatea agro-ecosistemelor la schimbările climatice; Institutul Ştiinţifico- Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare realizează cercetări privind cele mai preţioase soiuri de specii pomicole după rezistenţa la boli, dăunători, condiții nefavorabile pentru implementarea în producţie; (vi) Universitatea de Stat din Tiraspol dispune de un laborator de lucru SIG pentru modelarea riscurilor naturale; (vii) Universitatea Liberă Internațională din Moldova lucrează la subiectele privind planificarea de mediu în conformitate cu prevederile UE și directivele de mediu; (viii) Institutul de Cercetare a Culturilor de Câmp "Selecția" și Facultatea de Științe ale Naturii și Agroecologie, ambele situate în orașul Bălți, studiază sistemele agricole durabile (rotația culturilor, fertilizare, controlul buruienilor, crearea soiurilor şi hibrizilor înalt productivi ai culturilor de câmp, rezistenţi la boli şi dăunători, toleranţi la factorii nefavorabili ai mediului, elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor ecologic inofensive de cultivare, etc.); (ix) Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) este structura plenipotenţiară în domeniul amenajării pădurilor, organizării depistării şi combaterii bolilor şi dăunătorilor forestieri, precum şi în domeniul cercetărilor ştiinţifice silvice şi al proiectării silvice. Cu toate acestea, Moldova suferă de lipsa de informații suficiente și coerente, resurselor disponibile umane și echipamente, precum și a competențelor locale în AE și AC, care împiedică prestarea satisfăcătoare și eficiența a serviciilor de consultanță și extensiune pentru fermieri și alți practicieni. Mai mult ca atât, nu există o înțelegere comună a ceea ce este AE și AC și ce implică ele. AC este de multe ori înțeleasă - chiar și de către grupuri de cercetare - ca simpla aplicare a lucrării minime a solului în loc de un întreg set de practici combinate în jurul a trei principii: perturbarea minimă a solului, acoperirea permanentă a solului și rotația culturilor. În afară de aceasta, este foarte redus schimbul de cunoștințe și cooperarea între fermieri și cercetători pentru a profita din plin de rezultate bune disponibile de la aplicarea AE și AC. De fapt, abordările participative sunt rar folosite, iar metodele și instrumentele de învățare privind participarea părților interesate nu sunt abordate în programele academice.
În conformitate cu mandatul IFAD și pe baza faptului că vor avea de suferit cei mai săraci oameni din societățile care vor fi cele mai afectate de efectele schimbărilor climatice, principalii beneficiari ai activităților proiectului ar trebui să fie beneficiarii actuali ai programului de țară IFAD: (i) șomeri și bărbați si femei sub-angajați din mediul rural, ce practică agricultura de subzistență, inclusiv persoanele fără pământ și (ii) fermierii mici și mijlocii ce-și comercializează surplusurile. Primul sub-grup va beneficia în principal în mod direct și / sau indirect din investițiile rurale inițiate de potențialii antreprenori din ultimul sub-grup. Proiectul va consolida rolul de lider al antreprenorilor mici și mijlocii din mediul rural (de exemplu, agricultorii orientați spre piață, al procesatorilor produselor agricole și al altor antreprenori situați mai jos în lanțurile valorice de afaceri agricole), care sunt motorul real pentru reducerea sărăciei rurale în Moldova. Proiectul SCCF va fi în deplină concordanță cu programul de țară IFAD în ceea ce privește țintele și va urma cu strictețe criteriile sale de determinare a țintelor (cu accent pe grupurile cele mai vulnerabile). Criteriile de stabilire a țintelor geografice vor fi ghidate de scopul dublu de a dezvolta opțiuni de adaptare ad-hoc la schimbarea climei, prin intermediul unei agriculturi durabile în cele trei zone agro-ecologice ale țării, consolidând și completând în același timp intervențiile curente ale IFAD, maximizând impacturile și utilizând sinergiile. Stabilirea țintelor în aspect geografic ar trebui să ia în considerare: (a) indicatorii sociali, ai sărăciei și demografici, (b) localitățile, în care factorii de stres de mediu sunt mai severi si afectează capacitatea ecosistemului, productivitatea terenurilor agricole, precum și gospodăriile din mediul rural în aspectul rezistenței la schimbările climatice, și (c) complementaritatea cu inițiativele în curs și planificate ale IFAD. Proiectul SCCF ar trebui să vizeze toate părțile interesate care joacă un rol important în sectorul agricol, inclusiv toți beneficiarii programelor de țară ale IFAD:
Satele țintă ale proiectului și fermierii țintă ar trebui să fie selectați la începutul proiectului. Selectarea ar trebui să aibă loc într-un mod participativ, pe baza criteriilor menționate anterior. Femeile șomere și șomerii tineri ar trebui să fie beneficiarii primari ai proiectului SCCF, deoarece aceștia sunt forța de muncă cea mai vulnerabilă din sectorul agricol. Proiectul SCCF este pe deplin conform cu strategia privind schimbarea climei a IFAD, care are ca scop de a maximiza impactul IFAD asupra sărăciei rurale într-o climă în schimbare prin: (i) abordări inovatoare care ajută producătorii mici să-și sporească rezistența la SC; (ii) disponibilitatea de stimulente și finanțare pentru ca fermierii mici să treacă la sisteme de producție rezistente la schimbările climatice; (iii) un dialog în cunoștință de cauză și mai coerent în aspecte de SC, dezvoltare rurală, agricultură și securitate alimentară. Prin proiectul SCCF SC va fi luată în considerare în modelul de operare IFAD în Republica Moldova, care încorporează rezistența la schimbările climatice a oamenilor săraci din mediul rural în obiectivul general de referință.
Reușita proiectelor de dezvoltare depinde, în mare măsură, de factorul de reflecție și analiză privind activitățile trecute și învățarea din experiența acumulată în realizarea acestora. Un studiu de analiză al proiectelor anterioare este un instrument de valoare pentru planificarea și modalitatea de abordare a problemelor, pe care urmează să le soluționeze proiectele viitoare. Actualul studiu este deosebit de prețios în prezent, în condițiile în care realizarea unei multitudini de proiecte de asistență tehnică și de susținere a agriculturii și fermierilor din partea statului, având ca scopuri principale sau secundare efecte de reziliență climatică, nu s-a soldat cu îmbunătățiri semnificative în adaptarea agriculturii moldovenești și a sectorului rural în ansamblu la schimbările climatice. Conform solicitării de oferte anunțate de oficiul IFAD de la Chișinău, cu numărul GEF-PRRECI/15/20 și cu Termenii de referință corespunzători, AO BIOS, a participat cu o ofertă și a fost desemnată ca organizație câștigătoare, după care i s-a oferit un contract de termen scurt pentru realizarea Studiului de analiză a măsurilor de reziliență a schimbărilor climatice (în continuare, Studiu). AO BIOS a realizat activitățile preconizate în ofertă conform Termenilor de Referință, inclusiv studierea datelor factuale și a informațiilor calitative din publicații și rapoarte relevante, interviuri semi-structurate cu un număr de 78 persoane, trei ședințe cu grupuri focale cu un număr total de 26 persoane, preponderent fermieri și reprezentanți ai autorităților locale, o analiză SWOT cu un număr de 7 persoane din rândul cadrelor BIOS și experților participanți la Studiu, precum și alte activități asociate. Yüklə 1,15 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||