Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 abrevieri

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea industriei energetice

128. Datoriile acumulate legate de furnizarea căldurii în Chişinău şi de consumul de gaze în Transnistria reprezintă nu doar o povară pentru agenţii economici din sectorul energetic, dar și bariere în calea restructurării acestora, a creşterii capacităţi de a realiza investiţii, precum şi o barieră în calea credibilităţii pieţei şi a investiţiilor private. Problema datoriilor acumulate trebuie să fie rezolvata, întrucât privatizarea va rămâne în aşteptare atâta timp cît aceasta problema este în aşteptare. Rezolvarea ei va reprezenta, de asemenea, un semnal pozitiv pentru investiţiile private. Atâta timp cît rolul pieţei in dezvoltarea sistemului, şi în domeniul rezolvării acestei probleme specifice nu va fi înţeles şi acceptat şi această piaţă nu va deveni funcţională, există riscul continuării instabilităţii financiare.

129. Întreprinderile de stat vor stabili şi vor dezvălui publicului obiectivele lor corporative şi indicatorii de monitorizare, iar gestionarea acestor întreprinderi vor respecta reguli stricte de conduită şi să evite conflictul de interese posibil. Managerii vor fi numiţi după criterii de înalt nivel, iar activitatea lor va fi evaluată pe baza unor criterii de performanţă bine definite.

130. In perioada 2012-2015 Agenţia naţională de reglementare în energetică va deschide progresiv piaţa prin eliminarea tarifelor reglementate în conformitate cu foaia de parcurs publică, în care se vor prevedea termenii generali prevăzuți de deciziile Comunităţii Energetice. In urma liberalizării pieţei, conducerea întreprinderilor de stat va fi responsabilă pentru utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a procura şi pentru a vinde energie electrică. Acţiunile întreprinderilor de stat din domeniul energiei electrice vor fi listate la bursa de valori (Bucureşti / Varşovia / Viena, etc.), pentru a susţine investiţiile şi pentru a evidenţia performanţa. Sectorul are nevoie de capitalizare. Politicile de reglementare vor oferi sprijin pentru capitalizarea economiilor în activităţile de zi cu zi ale operatorilor si furnizorilor, făcându-i capabili să efectueze investiţii ulterioare în reţele și în dezvoltarea afacerii. Va fi pus in aplicare un sistem de reglementare stimulativ.

5. Obiectivele Specifice ale strategiei pentru 2020-2030 şi măsurile aferente

131. În conformitate cu imaginea de ansamblu asupra politicilor UE pe termen lung şi cu aşteptările privind evoluţia globală în perioada 2020-2030, precum şi cu accessibilitatea sociala a ţării, Strategia energetică a Republicii Moldova după anul 2020 acordă atenţie şi oferă o prioritate mai mare acelor factori care, în prezent, implică tehnologii şi abordări prea costisitoare, în special în domeniul surselor regenerabile şi al eficienţei energetice. Pe parcursul noii decade 2020-2030, acestea pot să devină accesibile şi acceptate de către piaţă. De asemenea, o atenţie specială va fi acordată dezvoltării reţelei de distribuţie prin folosirea conceptului de reţele electrice inteligente în scopul de a integra în mod optimal controlul asupra surselor regenerabile şi eficienţei energetice. Obiectivele specifice ale Republicii Moldova pentru perioada 2020-2030 sunt următoarele:

• 
  Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile. Disponibilitatea CSC pe termen lung
  

• 
  Îmbunătățirea eficienţei energetice
  

• 
  Introducerea reţelelor electrice inteligente
  

1. Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile. Scenarii privind disponibilitatea pe termen lung a tehnologiei de captare şi stocare a carbonului (CSC)

132. Pe parcursul perioadei 2020-2030 tehnologia de captare şi stocare a carbonului (CSC) poate deveni o forţă motrice importantă pentru dezvoltarea utilizării resurselor regenerabile şi o schimbare în mixul tehnologic al energiei electrice. Tehnologia CSC este o tehnologie promiţătoare, dar nu suficient de matură, de eliminare a CO₂ din emisiile centralelor electrice cu combustibil fosil. În prezent, tehnologia CSC este într-un stadiu incipient de dezvoltare, existând puţine proiecte implementate în întreaga lume.

133. Incertitudinea în jurul acestei tehnologii plus lipsa studiilor privind experienţa practică în Europa şi în întreaga lume în ceea ce priveşte locurile posibile de stocare a CO₂ şi (sau) facilităţile pentru transport poate adăuga multe rezerve faţă de opţiunile strategice privind scenariile energetice. Dacă va fi implementată ca o tehnologie complet comercială pe piaţă, CSC ar putea constitui o puternică provocare la adresa întregului mix tehnologic al generării energiei la nivel mondial. Politica internaţională privind schimbările climatice şi emisiile de gaze cu efect de sera este mai mult sau mai puţin clară în ceea ce priveşte abordările pe termen lung. Această problemă ar putea deveni importantă pentru Republica Moldova, dacă va fi luată în considerare implementarea în ţară a generării energiei electrice bazată pe cărbune, în perioada 2020-2030.

134. În cazul Republicii Moldova sunt considerate două scenarii de bază:

• 
  Fără o dezvoltare a CSC: fie pentru că tehnologia nu va atinge niciodată economiile de scară şi rezultatele promiţătoare dorite sau din cauza lipsei locurilor de stocare, deci acest scenariu va considera că nu există nici o dezvoltare CSC disponibilă.
  
• 
  O dezvoltare limitată a CSC: acest scenariu, care va sta între scenariul de bază şi scenariul complet restrâns al CSC, presupune o capacitate limitată de stocare a CO₂ în Moldova, reducând, astfel, posibila dezvoltare a proiectelor pentru capacităţi de generare care ar folosi această tehnologie.
  

135. Dezvoltarea utilizării resurselor regenerabile în Republica Moldova nu poate avea loc înaintea implementării reformelor instituţionale necesare, care includ nu numai tarifele care vor fi stabilite, dar, de asemenea, și cadrul de piaţă concurentială. Abordarea Republicii Moldova în ce priveşte dezvoltarea utilizării surselor regenerabile de energie trebuie să fie diferită de cea din alte ţări. Alte ţări consideră această oportunitate ca un instrument pentru schimbarea structurii de generare, cu scopul de a proteja mediul în ţară, de a creşte eficienţa generării, folosind resursele existente de SRE-E. Moldova are un set diferit de priorităţi în dezvoltarea utilizării surselor regenerabile, iar noţiunile privind securitatea aprovizionării vor avea o valoare primordială. Datorită acestui criteriu, tehnologiile de generare bazate pe SRE-E utilizate in Republica Moldova vor trece printr-un filtru al eficienţei economice şi al disponibilităţii resurselor.

136. Având în vedere creşterea dependenţei Republicii Moldova de sursele energetice de bază importate, precum şi cea a altor ţări europene, securitatea aprovizionării cu energie a ţării este o motivaţie puternică pentru adoptarea şi implementarea unor strategii noi şi actualizate de SRE, care beneficiază de o atenţie sporită în Republica Moldova. Alte beneficii sociale şi economice publice în urma dezvoltării SRE, cum ar fi reducerea impactului asupra mediului, crearea noilor industrii şi întreprinderi, efectele structurale pozitive asupra economiilor regionale sau crearea locurilor de muncă, pot fi alte motive pentru a sprijini SRE în ţară.

137. 
     Încercarea de a implementa valorificarea surselor regenerabile de energie are o istorie lungă în Moldova, scopul fiind reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi permiterea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră şi de CO₂. În prezent, penetrarea energiei regenerabile în Republica Moldova este relativ scăzută, însă guvernul este în curs de elaborare a unui cadru legislativ şi normativ pentru a promova SRE-E.
     
138. 
     Există trei documente importante privind politica în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova: Legea cu privire la energia regenerabilă (Hotărârea Parlamentului nr 160 din 12 iulie 2007), Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru energia electrică produsă din energie electrică regenerabilă şi biocarburanţii (Hotărârea nr. 321 a ANRE din 22.01.2009, Monitorul Oficial nr. 45-46 din 27 februarie 2009), precum şi Regulamentul privind garanţiile de origine pentru energia electrică generată din energie electrică regenerabilă şi biocarburanţii (Decizia ANRE nr 330 din 03.04.2009, Monitorul Oficial nr. 99-100 din 5 iunie 2009).
     

139. Politica Republicii Moldova privind energia regenerabilă este gestionată de către următoarele autorităţi: Ministerul Economiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), şi, recent creată, Agenţia pentru Eficienţa Energetică sub egida Ministerului Economiei. Ministerul Economiei este responsabil, în general, de strategia energetică naţională şi politicile de dezvoltare, inclusiv SRE. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor supraveghează sectorul energiei termice ca parte a politicilor de construcţii, gospodărie şi întreţinere, în timp ce Agenţia pentru Eficienţa Energetică trebuie să dezvolte şi să pună în aplicare Planurile naţionale de eficienţă energetică, programe şi acţiuni, inclusiv politicile şi programele SRE ca parte a acestor eforturi. ANRE este responsabil de integrarea metodică a politicii naţionale de susţinere a SRE şi măsurilor în reglementarea naţională energetică şi piaţa energetică prin stabilirea tarifelor şi reglementare a pieței.

140. Ca membru al Comunităţii Energetice, Republica Moldova va trebui să urmeze şi să implementeze anumite obligaţii impuse Părţilor Contractante. Aceste obligaţii includ o prevedere privind elaborarea unui plan de implementare pentru dezvoltarea generării energiei din surse regenerabile la nivel naţional, reglementat de Directivele (2001/77/CE şi 2003/30/CE) şi ulterior, Directiva 2009/28/CE modificată, care a stabilit o ţintă obligatorie de 20% de surse regenerabile până în 2020, cu ţinte pre-determinate şi adaptate individual pentru fiecare stat membru.³⁰

141. Având în vedere volumele sus-menţionate ale potenţialului de resurse SRE şi nivelul său actual, planul de implementare pentru dezvoltarea generării energiei din surse regenerabile la nivel naţional va analiza obiectivele pe termen lung: cota de 20% de surse regenerabile până în 2020, aprobată de Republica Moldova, şi va formula cea mai eficientă modalitate de a o realiza.

2.