Strategia Națională de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor pentru anii 2016-2020



Yüklə 0,88 Mb.
səhifə7/15
tarix27.12.2018
ölçüsü0,88 Mb.
#87778
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   15

2.3. Mediul instituțional


  1. Cadrul legal și cadrul instituțional al Republicii Moldova nu sunt adecvate pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea exportului. În legislația propriu-zisă, precum și în felul în care aceasta este implementată, există lacune majore, cauzate de guvernarea inadecvată a economiei, vulnerabilitatea instituțiilor, cultura de afaceri slab dezvoltată, instabilitatea politică şi macroeconomică și imprevizibilitatea mediului de afaceri. Cadrul de reglementare al afacerilor nu prevede garanții eficiente și clare pentru investitori: nu există practica unor Acorduri de Investiții care să ofere claritate privind drepturile și obligațiile ambelor părți; nu există mecanisme de soluționare a problemelor de impozitare (cum ar fi soluția fiscală anticipată), precum și un mecanism de soluționare a reclamațiilor din partea investitorilor. Investitorii străini în Republica Moldova sunt mai sensibili la deficiențele climatului investițional, din cauza mobilității ISD orientate spre eficiență, dar și a concurenței internaționale intense pentru ISD la momentul de față.

  2. În pofida unor reforme din ultimii 10 ani, climatul de afaceri moldovenesc rămâne unul dintre cele mai slabe din regiune. Aceasta subminează semnificativ efortul țării de a stimula competitivitatea prin atragerea investițiilor pentru dezvoltarea exportului și face ca Republica Moldova să piardă în competiția regională pentru investiții. În cele din urmă, aceste deficiențe limitează oportunitățile pentru economie şi duc la scăderea nivelului de trai al populației.

  3. O problemă majoră ține de numărul mare de controale de stat, precum și caracterul discreționar al acestora. În particular, mulți investitori afirmă că de multe ori instituțiile fac abuz de dreptul de a organiza controale, intervenind în activitatea companiilor fără motive temeinice, decizii de control și documente necesare29. Mai mult decât atât, deseori, inspectorii solicită informații și documente adiționale care creează costuri directe și de oportunitate și consumă timpul întreprinderilor, din cauza lipsei unui sistem unificat de registre electronice care ar oferi inspectorilor toată informația și documentele necesare despre companiile supuse controalelor în mod direct, fără necesitatea implicării companiilor în procesul de obținere a acestora.

  4. În cadrul de reglementare există câteva segmente destul de problematice care afectează condițiile de dezvoltare a afacerilor. Acestea sunt ,,Autorizațiile de construcție”, ,,Soluționarea procedurilor de insolvabilitate”, ,,Comerțul transfrontalier”, ,,Protejarea investitorilor minoritari” și „Conectarea la energie electrică”, pentru care indicatorul distanței Republicii Moldova până la frontieră, în conformitate cu raportul ,,Doing Business 2015” al Băncii Mondiale, este sub 60% (Figura ). Aceste deficiențe ale mediului de afaceri subminează în mod direct obiectivul-cheie de atragere a investițiilor pentru dezvoltarea exportului. Procedurile stabilite de către autoritățile publice locale privind obținere a autorizațiilor de construcție (care durează aproximativ 246 zile) și lipsa documentației de urbanism actualizate descurajează în mod special investițiile „greenfield”. Nivelul scăzut de protecție a investitorilor minoritari și soluționarea anevoioasă a procedurilor de insolvabilitate erodează, de asemenea, încrederea investitorilor, în special a celor străini.

Figura . Uşurinţa derulării afacerii pe componente principale în Republica Moldova, exprimată prin distanţa până la frontieră, procente, anii 2006, 2010 și 2015



Sursa: Banca Mondială.

Reglementarea pieței muncii


  1. Condițiile inflexibile pe piața muncii complică și mai mult problema deficitului forței de muncă. Conform percepției angajatorilor, legislația muncii rămâne rigidă și departe de tranziția deplină la principiile pieței libere. „Cartea Albă 2015”, publicată de Asociația Investitorilor Străini din Moldova, accentuează nevoia urgentă de îmbunătățire a legislației muncii. Reglementările Codului Muncii sunt foarte rigide, în special, în ceea ce privește încetarea relațiilor de muncă prin concediere, creând piedici nemotivate în procesul de restructurare a întreprinderilor. Codul Muncii mai conține norme ambigue cu privire la orele de muncă prestate peste program, programul parțial de muncă, conflictul de interese. Drept urmare, în rândul companiilor predomină o percepție proastă despre fiabilitatea legislației moldovenești a muncii. Potrivit Indicelui Global al Competitivității pentru anii 2014 – 2015, Republica Moldova s-a clasat pe locul 93 din 144 țări în ceea ce privește rigiditatea practicilor de angajare și concediere angajaților (Figura ).

Figura . Scorul practicilor de angajare şi concediere în diferite țări pe scara de la 1 (cel mai scăzut scor) la 7 (cel mai bun scor)



Sursa: Raportul Global al Competitivităţii 2014 – 2015.

  1. Oferta educațională a sistemului de învățământ nu corelează suficient de mult cu cererea din partea angajatorilor. Această problemă este în special relevantă pentru educația vocațional-tehnică, fiind în mare parte cauzată de lipsa de motivații și oportunități pentru sectorul privat ca să contribuie mai activ la formarea programului de învățământ, la definirea standardelor profesionale și la asigurarea instruirii practice. Astfel, Comitetele Sectoriale, înființate anume cu scopul de a elabora standardele ocupaționale, au un mandat neclar și nu dispun de un sprijin instituțional și bugetar suficient pentru a funcționa eficient. Drept urmare, Republica Moldova nu are încă standarde ocupaționale actualizate pentru majoritatea activităților economice, inclusiv, pentru cele orientate spre export. Nu este efectuată evaluarea periodică a relevanței și a calității studiilor, sectorul privat practic nu este implicat în revizuirea și actualizarea specificațiilor tehnice, normelor și standardelor în sistemul educațional (în special, în educația vocațional-tehnică).

Calitatea guvernanței


  1. Calitatea joasă a guvernării și vulnerabilitatea instituțiilor publice au constituit mereu unele dintre cele mai mari constrângeri în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova. Conform Raportului Global al Competitivităţii pentru anii 2014 – 2015, trei dintre cei mai problematici factori pentru derularea afacerilor – corupția, instabilitatea politică și administrația ineficientă - sunt direct legați de guvernare și instituțiile publice. Corupția este o problemă critică ce creează piedici semnificative pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova. Comparativ cu alte țări din regiune, Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai nesatisfăcătoare scoruri ale Indicelui de Percepție a Corupției elaborat de către Transparency International, fiind clasată pe locul 103 din 174 țări (Figura ). Datele empirice atestă o influență negativă a corupției asupra abilității țărilor de a atrage ISD, corupția fiind percepută ca și „impozit” pe profit suplimentar celui oficial, deoarece costul derulării afacerilor crește, iar profitabilitatea investițiilor scade30. Corupția sporește nivelul de incertitudine privind mediul de afaceri și derivă din birocrația excesivă, discreția sporită în formularea și implementarea politicilor, ineficiența sistemului de justiție, salariile joase în sectorul public și nivelul redus de libertate economică. Din păcate, aceşti factori sunt relevanți și pentru Republica Moldova, ceea ce creează riscuri de ratare a unor potențiale proiecte investiționale.

Figura . Indicele de Percepţie a Corupţiei, pe scara de la 1 la 100 (un scor mai mic semnifică o situaţie mai rea), anul 2014



Sursa: Transparency International.

  1. Comparativ cu alte țări din regiune, pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese modeste în ameliorarea calității guvernării. Indicele calității reglementărilor și indicele eficienței de guvernare în Republica Moldova, estimate de Banca Mondială, au rămas printre cele mai joase în rândul țărilor comparabile, depășind doar Azerbaidjanul. Cea mai mare discrepanță este în raport cu Lituania, Letonia și Georgia (Figura și Figura ) și decalajul față de aceste țări este în creștere. Reforma cadrului de reglementare în ultimul deceniu a adus, astfel, îmbunătățiri nesemnificative pentru investitorii existenți și nu a fost în stare să amelioreze atractivitatea investițională a Republicii Moldova. Mai mult decât atât, recenta fraudă bancară a scos la iveală problemele sistemice legate de hazardul moral, conflictele de interese, opacitatea relațiilor de proprietate și reglementările improprii ce au avut un impact profund negativ asupra climatului de afaceri din ţară.

    Figura . Indicele de calitate a cadrului regulator, estimativ

    Figura . Indicele de eficienţă a guvernării





    Sursa: Banca Mondială.

    Sursa: Banca Mondială.







  2. Transparența scăzută în procesul de luare a deciziilor constituie o altă problemă. În pofida prezenței unui cadru legal adecvat pentru transparența decizională, implementarea acestuia constituie o problemă majoră. De exemplu, în 2013, aproximativ 47% din toate politicile puse în discuție de către ministere nu au respectat cerințele legale privind transparența decizională. Transparența bugetară este o altă problemă serioasă: conform Indicelui Transparenței Bugetare pentru anul 2014, Moldova a înregistrat 59 de puncte dintr-un maxim posibil de 100 de puncte, ceea ce presupune o „transparență redusă”. Pe lângă faptul că transparența redusă este o sursă de iresponsabilitate și de corupție în actul guvernării, aceasta subminează credibilitatea instituțiilor de stat în rândul populației și întreprinderilor31.

  3. Deficiențele legate de implementarea necorespunzătoare a legilor, alimentează în rândurile investitorilor incertitudinea privind protejarea drepturilor de proprietate. În particular, cadrul instituțional în acest domeniu este fragmentat, slab și instabil. Principalele probleme sunt: lipsa unei instituții puternice care ar promova proiecte investiționale de importanță strategică, lipsa funcției de Ombudsman Investițional care ar proteja investitorii de la eventuale reglementări abuzive și care ar facilita soluționarea litigiilor și disputelor investiționale, lipsește un mecanism funcțional de soluționare a plângerilor investitorilor. Drept rezultat, confidența investitorilor privind climatul de afaceri autohton, și în particular, privind mecanismele de prevenire și soluționare a disputelor și litigiilor investiționale este foarte scăzută32.

  4. Protejarea necorespunzătoare a drepturilor de proprietate face investițiile vulnerabile în fața abuzurilor şi infracţiunilor. Potrivit Indicelui Libertății Economice pentru anul 2015 al Fundației Heritage, Republica Moldova nu asigură o protecție corespunzătoare a drepturilor de proprietate (Figura ). Această vulnerabilitate se exprimă nu doar prin riscurile de expropriere din partea statului, dar și prin cele legate de preluările corporative ostile.

Figura . Indicele libertății de corupţie și indicele protecție drepturilor de proprietate, anul 2015

Sursa: Fundaţia Heritage.


Administrarea vamală


  1. Începând cu anul 2013 Serviciul Vamal a trecut printr-o perioadă de reforme continue în special ce ţine de promovarea comerţului transfrontalier legal. În Raportul ,,Doing Business 2016”, pe dimensiunea “Comerţ transfrontalier” Republica Moldova deţine poziţia 33 (situată între Finlanda şi SUA) ceea ce aduce o contribuţie pozitivă la clasamentul general a Republicii Moldova situată pe locul 55.

  2. Printre principalele reforme în domeniul administrării vamale pot fi menționate:

    1. Introducerea în 2014 a noțiunii de Agent Economic Autorizat care oferă acces mai rapid la anumite proceduri vamale simplificate.

    2. În scopul de a facilita tranzacțiile comerciale transfrontaliere, la 20 mai 2015, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărâre prin care s-a redus numărul de documente obligatorii pentru operațiunile de vămuire de la 9 documente la export și 11 documente la import, la numai 3 documente obligatorii pentru ambele cazuri.

    3. Odată cu reducerea controalelor vamale la momentul vămuirii mărfurilor, conform practicii UE, a fost dezvoltat şi modernizat controlul ulterior al tranzacțiilor economice externe, astfel asigurând transferul instrumentelor de control vamal de la vămuirea mărfurilor la controlul ulterior.

    4. Începând cu luna august 2015 Serviciul Vamal a implementat vămuirea mărfurilor pe culoarul albastru de control vamal, care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului vamal documentar şi fizic la momentul vămuirii mărfurilor, însă cu efectuarea în baza analizei de risc automatizate a reverificării declaraţiilor vamale, fără intervenţia în activitatea contribuabilului, fapt ce contribuie esenţial la facilitarea comerţului prin reducerea costului şi timpului necesar formalităţilor de vămuire a mărfurilor.

    5. Lansarea la 1 martie 2014 a procedurii de vămuire electronică la export, iar la 1 martie 2015 – a procedurii de import electronic.

  3. În pofida reformelor promovate în ultimii ani, procedurile vamale continuă să fie percepute drept împovărătoare pentru mulți agenți economici implicați în operațiuni de export/import. Conform Raportului Competitivității Globale pentru anul 2015-2016, Republica Moldova s-a clasat pe locul 84 (din 144 state analizate) conform poverii procedurilor vamale. Aceasta a fost apreciată de către companii cu un punctaj de 3,7 din 7 puncte maxim33, care nu s-a modificat față de ediția precedentă a Raportului respectiv. Prin urmare, reformele inițiate în ultimii 2-3 ani de către Serviciul Vamal încă nu au reușit să se reflecte în deplină măsură asupra percepției agenților economici.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului


  1. Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) este instituţia publică coordonatoare în domeniul implementării politicilor dedicate competitivităţii, promovării exportului din Republica Moldova şi atragerii investiţiilor. Începând cu anul 2006, MIEPO a fost într-un proces constant de reorganizare, cel mai recent episod fiind în 2014, când statutul MIEPO a fost ajustat în conformitate cu cele mai bune practici. Cu toate acestea, Organizația funcționează încă fără o viziune clară și fără obiective mobilizatoare pe termen scurt, mediu și lung, care să fi fost susținute de o strategie instituțională și de o structură internă pe potrivă. Dezvoltarea unei noi strategii instituționale pentru MIEPO este una din prioritățile organizației. 34

  2. Instituția se confruntă în continuare cu probleme serioase de guvernanță. MIEPO este condusă de un director executiv numit de către Ministrul Economiei și raportează Consiliului de Coordonare a activității MIEPO, creat prin Ordinul Ministerului Economiei nr. 30 din 10.03.2014. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.109 din 12.02.2014 “Cu privire la Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova”, Consiliul de Coordonare a activității MIEPO este format din 13 membri, dintre care: șase reprezentanți ai sectorului public, șase reprezentanți ai sectorului privat și ministrul economiei- Președintele Consiliului. Cu toate acestea, Consiliul nu s-a dovedit a fi un mecanism eficient de management care să asigure funcționarea MIEPO ca o veritabilă agenție de atragere a investițiilor şi promovare a exportului, care să ofere un set complet de servicii în aceste direcţii. Prin urmare, MIEPO este văzută de mulți beneficiari mai mult ca o unitate de suport de marketing, care nu acționează în deplină conformitate cu mandatul său. Între unii membri ai Consiliului de Coordonare a activității MIEPO există conflict de interese, deoarece ei sunt și membri ai Consiliului de administrare a bugetului pentru implementarea Programului „Promovarea Exportului” (creat prin Ordinul Ministerului Economiei nr. 144 din 15.08.2011), totodată fiind reprezentanți ai instituțiilor care sunt beneficiari ai Programului în cauză. Totodată, bugetul Programului „Promovarea Exportului” nu este suficient pentru asigurarea unei activități eficiente a organizației, deoarece este distribuit atât pentru implementarea acțiunilor planificate în Program, precum și pentru administrarea acestuia (salarii ale angajaţilor MIEPO, întreținerea oficiului etc.)

  3. Mandatul MIEPO nu este suficient de puternic nici în atragerea investițiilor, nici în promovarea exporturilor, deoarece aceste funcții sunt îndeplinite în paralel și de alte agenţii. Mandatul neclar, diluat, în domeniul de promovare a exporturilor are un impact negativ asupra imaginii externe a Organizației şi asupra credibilității acesteia în rândul companiilor din sectorul privat, ducând la utilizarea ineficientă a resurselor financiare şi umane deja limitate ale MIEPO. Totodată, mandatul MIEPO include ,,creșterea competitivității”, în condițiile în care competitivitatea este un subiect major aflat în afara responsabilităților unei singure agenții de atragere a investițiilor și de promovare a exportului, lucru de care trebuie să se țină cont în viitoarele strategie instituţională şi structură internă. Or, există și alte structuri care au sarcina de a ameliora competitivitatea Republicii Moldova, cum ar fi Consiliul pentru Competitivitate, instituit în august 2014 de Guvern.

  4. O altă problemă ține de capacitățile instituționale scăzute ale MIEPO. Bugetul anual al acesteia este doar puțin peste 5 milioane lei (din care bugetul operaţional este de cca 30%) şi acesta acoperă atât funcţia de atragere a investițiilor, cât și cea de promovare a exporturilor. De fapt, dacă ținem cont de inflație, bugetul MIEPO este aproximativ cu 25% mai mic în anul 2015 comparativ cu 201235. Bugetul de promovare de țară al MIEPO este considerabil mai mic decât bugetele medii și mediane ale agențiilor similare din țările de comparație: bugetul mediu al agențiilor de atragere a investițiilor pentru țările cu venituri mici ajunge la 548 mii USD, iar bugetul median - la 287 mii USD. În țările cu venituri medii, bugetul mediu al agențiilor de atragere a investițiilor este de 1,237 milioane USD, cel median ridicându-se la 570 mii USD. Întrucât recent majoritatea agențiilor de promovare a investițiilor din regiune şi-au consolidat puternic structurile de organizare, la momentul actual MIEPO se confruntă cu o concurență internațională foarte puternică. În anul 2015, personalul MIEPO era format din numai 10 angajaţi, cu funcţii atât de promovare a investiţiilor, cât şi a exporturilor. Din cauza numărului mic de colaboratori, diviziunea muncii în interiorul organizației practic nu este posibilă: membrii echipei sunt responsabili de mai multe sarcini concomitent și nu există nici un specialist responsabil doar de atragerea investițiilor sau doar de promovarea exportului. Competențele tehnice la nivel de sectoare prioritare identificate de prezenta Strategie sunt practic, inexistente. Salariile şi indemnizaţiile nu sunt competitive în raport cu sectorul privat, ceea ce are impact asupra nivelului scăzut de reţinere a personalului şi duce la o criză cronică de cunoştinţe la nivel de sectoare economice prioritare şi de abilităţi de marketing şi vânzări. Nu este utilizat nici un indicator de performanță, cum ar fi costul unitar mediu pe proiect de ISD care să demonstreze eficiența MIEPO în atragerea investițiilor. În plus, statutul MIEPO nu prevede evaluarea obligatorie externă a performanței instituției.

  5. Anumite funcții esenţiale de promovare a ISD lipsesc la MIEPO, în special, cele care țin de faza post-investițională. Din cauza constrângerilor financiare și organizatorice cu care se confruntă MIEPO, aceasta nu este în măsură să-și îndeplinească, de exemplu, funcția de post-deservire (after-care), care este una de bază pentru promovarea investițiilor. Datele colectate în procesul de elaborare a Strategiei sugerează că mai mulți investitori străini care activează în țară, în special cei din industria automotive sau cei care prestează servicii de externalizare a proceselor de business, şi-ar putea extinde cu ușurință activitatea, ar dezvolta lanțurile valorice prin integrarea IMM-urilor locale și a genera efecte de difuziune a cunoștințelor și tehnologiilor, în cazul în care ar primi susţinere și încurajare din partea Guvernului. Este de datoria MIEPO să asigure maximizarea beneficiilor pe care le au și investitorii, și țara, de pe urma activității investitorilor deja stabiliți în Republica Moldova. După revigorarea funcției de mobilizare a investițiilor, următorul domeniu prioritar de activitate pentru MIEPO trebuie să fie introducerea serviciilor de post-deservire și de sprijin pentru reinvestire.

  6. Întrucât MIEPO nu are o prezență directă pe piețele externe, este nevoie de o cooperare mai strânsă cu alte entități care pot reprezenta MIEPO. Aceasta se referă, în particular, la cooperarea dintre MIEPO și misiunile diplomatice ale Republicii Moldova, în prezent legăturile fiind insuficient de puternice pentru a conduce la rezultate concrete. În țările prioritare sub aspectul atragerii de investiții în sectoarele-țintă din Republica Moldova, cooperarea trebuie să fie deosebit de strânsă, atât la nivel informațional, cât și operațional. Pentru a livra rezultate, diplomaţia economică a Republicii Moldova, are nevoie nu doar de materiale informative furnizate de MIEPO, dar și de o instruire permanentă din partea MIEPO și de un transfer de know-how în atragerea investițiilor și promovarea exportului. Este necesară și o revizuire a competențelor și modului de activitate a atașaților comerciali în misiunile diplomatice.

  7. Din cauza profilului exterior slab al MIEPO, investitorii deseori caută servicii de facilitare a investiţiilor în altă parte. Unul din punctele de referințe este proiectul „Consiliere pentru Prim-Ministru în domeniul dezvoltării economice” (eng: „Advise to Prime-Minister on Economic Development”) care activează în cadrul Cabinetului Prim-ministrului Republicii Moldova și care îndeplinește unele funcții în promovarea investiţiilor, inclusiv atragerea investitorilor, asistenţa post-investițională și dezvoltarea conexiunilor ISD, servicii care, în mod normal, ar trebui să fie oferite de agenţia de atragere a investiţiilor și promovare a exporturilor. Deși ambii intermediari au stabilit relații bune de lucru, din punctul de vedere al investitorului, cadrul instituţional arată fragmentat şi cu competențe suprapuse, ceea ce subminează şi mai mult profilul MIEPO. Proiectul sus-numit are și o continuitate destul de limitată în timp, deoarece donatorii nu vor finanța la infinit o activitate care este una intrinsecă activității Guvernului. Astfel, în pofida suprapunerii funcţionale, principalele constrângeri operaţionale pentru MIEPO rezultă din finanţarea slabă şi cadrul instituţional fragil.

  8. În concluzie, Republica Moldova poate oferi o serie de avantaje pentru efectuarea de investiții din partea companiilor transnaționale interesate de sporirea eficienței în cadrul strategiilor lor de internaționalizare. Dar anumite deficiențe în cadrul politicii instituționale și legislative interne împiedică atragerea mai multor proiecte de investiții și o promovare mai intensă a exporturilor. Prezenta Strategie se concentrează pe eliminarea sau atenuarea deficiențelor critice și pe valorificarea punctelor forte ale țării. În acest sens, vor fi luate în considerare o serie de oportunități și riscuri (Tabelul ).

Tabelul . Atragerea investițiilor și promovarea exporturilor: analiza SWOT a Republicii Moldova

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

  • Raportul favorabil productivitate / salarii în industriile prelucrătoare şi în serviciile orientate spre export;

  • Populația multilingvă;

  • Reformele implementate de Serviciul Vamal în vederea reducerii timpului, costurilor şi documentelor solicitate în procesul de vămuire.

  • Amplasarea geografică favorabilă în raport cu UE, Rusia Orientul Mijlociu și Asia Centrală;

  • Proximitatea față de CSI și contacte de afaceri dezvoltate de exportatorii și producătorii moldoveni pe aceste piețe;

  • Regim liberalizat de vize cu țările CSI, UE, SUA, Canada, Israel și altele;

  • Comerțul liberalizat cu UE, Turcia, Europa de Sud-Est și țările CSI;

  • 47 de acorduri bilaterale dintre Republica Moldova și alte țări privind evitarea dublei impuneri;

  • 40 de acorduri bilaterale dintre Republica Moldova și alte țări privind protejarea reciprocă a investițiilor;

  • Rata IPV pentru persoanele juridice competitivă la nivel internaţional;

  • Existența instrumentelor de atragere a investițiilor (ZEL, parcuri industriale).

  • Disponibilitatea activelor neutilizate (terenuri industriale, construcții) în ZEL-uri și parcurile industriale;

  • Potențial infrastructural și tehnologic mare pentru dezvoltarea industriei de software și serviciilor de afaceri orientate spre export;

  • Potențial de dezvoltare mare a industriei automotive, textilă și electronică;

  • Un set de scutiri fiscale și alte facilități pentru rezidenții din ZEL-uri și parcurile industriale;

  • Scutirile și facilitățile fiscale orizontale pentru transportare, hrană și formare profesională pentru angajaţi;

  • Scutirea de TVA la importul sau procurările de echipament inclus în capitalul social al întreprinderii;

  • Deficitul forței de muncă de calificare medie și înaltă, în special în mediul rural;

  • Procentul scăzut al tinerilor cu specializări în domeniile tehnice și tehnologice;

  • Curriculumul depășit în sectorul educației profesionale, ce nu corespunde cerinţelor de pe piaţa muncii;

  • Politici inflexibile privind ocuparea forţei de muncă;

  • Incertitudinile investitorilor legate de tratamentul fiscal și vamal;

  • Rigiditatea politicii privind imigrarea şi procedurile inadecvate aplicate de autorităţile imigraţionale;

  • Agenția slabă de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor cauzată de finanțarea insuficientă;

  • Delimitarea neclară a competențelor instituționale în atragerea ISD și în promovarea exporturilor;

  • Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii fizice, în special a drumurilor regionale;

  • Costurile mari ale serviciilor de logistică;

  • Insuficiența platformelor industriale dezvoltate în mod corespunzător, a utilităților comune ale acestora, precum și costurile înalte pentru dezvoltarea platformelor industriale;

  • Sarcina fiscală totală destul de înaltă în comparație cu ţările din regiune;

  • Procedurile dificile de obținere de la autoritățile publice locale a autorizației pentru construcții și avizul furnizorului de conectare la reţelele electrice;

  • Calitatea redusă a actului de guvernare (corupția, lipsa de transparență în procesul decizional, protejarea incertă a drepturilor de proprietate) generează riscuri mari de afaceri;

  • Insuficiența surselor proprii de materie primă;

  • Piață agricolă internă fragmentată și insuficiența producției de scară în sectorul respectiv.

OPORTUNITĂȚI

RISCURI

  • Vecinătatea geografică şi lipsa barierelor lingvistice care oferă posibilitatea integrării în lanțurile tehnologice ale firmelor cu ISD amplasate în România și Ucraina;

  • Creșterea globală și regională a cererii pentru servicii de afaceri și dezvoltarea de software;

  • Tendințe tot mai clare de delocalizare a firmelor din Europa Centrală în domenii ca industria automotive, uşoară și de încălțăminte, electronică;

  • Procesul de integrare europeană, care oferă multiple oportunități pentru dezvoltarea capacităților instituționale și competențelor în domeniul atragerii ISD;

  • Implementarea Acordului de Asociere, care ar putea facilita comerțul internațional și redresa problemele ce ţin de competitivitate;

  • Liberalizarea comerțului cu servicii, transferului de personal şi de stabilire a companiilor ca parte a ZLSAC, care ar putea îmbunătăți eficiența serviciilor orientate spre export din Moldova;

  • Modelul de stabilire a industriei auto şi costurile de producție în creștere pe piețele existente emergente, ar putea genera oportunități pentru ISD în sectoare completamente noi pentru Republica Moldova;

  • Privatizarea unor întreprinderi de stat, care poate genera oportunităţi şi pentru atragerea ISD orientare spre eficienţă;

  • Încasările din privatizare, care ar putea fi utilizate pentru finanţarea construcţiei de hale industriale gata de utilizat;

  • Aeroportul Liber Internațional Mărculești, ce oferă posibilitatea de a investi în producția de bunuri cu o valoare adăugată înaltă, livrabile clienților străini în timp util;

  • Instabilitatea macroeconomică continuă şi sectorul financiar intern slab, care ar putea spori substanțial nivelul de risc al ţării și costurile de finanțare a ISD;

  • Riscurile bugetare și disciplina fiscală slabă, ce pot limita spațiul fiscal al țării în îmbunătățirea și menținerea unui sistem coerent de facilități pentru ISD;

  • Instabilitatea politică continuă şi în creştere, care poate alarma investitorii străini atât potențiali, cât și prezenți;

  • Riscul ca unele proiecte investiționale existente să abandoneze Republica Moldova în urma litigiilor investiționale nesoluționate, ceea ce poate deteriora imaginea internațională a țării;

  • Accelerarea emigrării forței de muncă va continua să aibă un impact negativ asupra disponibilității și costului forței de muncă;

  • Presiunea inflaţionistă ar putea submina pe termen scurt și mediu avantajul costurilor pe care le oferă Moldova;

  • Recesiunea economică în Rusia și creșterea economică fragilă în UE;

  • Instabilitatea cadrului de securitate în Ucraina și riscurile de extindere a conflictului pot spori în continuare nivelul de risc al ţării şi costurile de finanţare a ISD;

  • Conflictul îngheţat din Transnistria şi riscul unui nou separatism regional pot spori în continuare nivelul de risc al ţării şi costurile de finanţare a ISD;

  • Barierele comerciale impuse de Rusia în calea importurilor din Republica Moldova și riscul permanentizării acestora poate submina atractivitatea țării pentru ISD orientate spre piaţa din Rusia;




Yüklə 0,88 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   15




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin