Modificarea comportamentului îndividual şi a normelor de grup în sensul reducerii comportamentelor la risc în rândul tinerilor
Activităţi: A1. Iniţierea şi susţinerea unor campanii de informare, educare şi comunicare multianuale şi pe canale variate care să adreseze determinanţii comportamentelor la risc. Folosirea de scară largă a conceptului de comunicare pentru schimbarea comportamentelor (behavior change communication).
campaniile pot fi iniţiate şi finanţate atât de catre MS prin programele sale de sănătate publică şi promovarea sănătăţii sau prin programul HIV/SIDA cât şi de autorităţi locale
încurajarea şi susţinerea organizaţiilor neguvernamentale ca beneficiari/ promotori/ parteneri în proiecte susţinute prin actualele programe de finanţare europeană, inclusiv prin facilităţi de obţinere a contribuţiei de la bugetul de stat (programele MS, MECTS etc).
includerea campaniilor de promovarea a sănătăţii şi a unor comportamente fără risc între activităţile eligibile în cadrul Fondurilor Structurale Europene
utilizarea abordării educaţiei între egali pentru implementarea campaniilor de promovare a folosirii prezervativului adresate tinerilor, ca modalitate eficientă de comunicare pentru schimbarea comportamentului. Elaborarea şi implementarea de standarde în programele de educaţie nonformală şi informală bazate pe abordarea educaţiei între egali pentru adolescenţi şi tineri
utilizarea Centrului Roman HIV/SIDA ca centru de resurse şi de coordonare pentru campaniile IEC din domeniul HIV/SIDA.
Indicator A1: Procentajul de tineri 15 – 24 de ani cu cunoştinţe complexe HIV/SIDA - recunosc 2 metode de prevenire şi resping 3 prejudecăţi – creşte la 45% în 2013 si la 50% in 2015.
A2. Promovarea folosirii prezervativului
preţul prezervativelor continuă să fie o barieră în calea folosirii acestora şi se recomandă ca programele de sănătate publică la nivel naţional şi local să includă şi achiziţia şi distribuţia gratuită sau la preţuri subvenţionate a prezervativelor
reţelele de medicină de familie, planificare familială şi de medicină şcolară pot fi implicate în promovarea şi distribuirea de prezervative gratuite sau subvenţionate dar şi în procesul de testare cu consiliere pre şi post testare, ca şi în consilierea de planificare familială în cazul medicilor de PF, pentru cuplurile HIV pozitive sau discordante.
includerea prezervativelor şi a altor consumabile legate de prevenirea HIV ca şi a achiziţiilor eligibile, în programele publice, finanţate din fonduri bugetare sau din fonduri europene
introducerea activităţii de promovare a utilizarii prezervativelor în proiectele şi programele care utilizează abordarea educaţiei între egali pentru schimbarea comportamentului tinerilor legat de prevenirea ITS şi HIV/SIDA şi construirea unui stil de viaţă sănătos
Indicatori A2. Procentajul de tineri 15 – 24 de ani care raportează folosirea prezervativului la primul contact sexual ajunge la 75% în 2014 şi la 80% în 2015. Creşterea vănzărilor şi distribuţiei de prezervative la cel puţin 30 de milioane unităţi în 2014 şi la 35 de milioane unităţi în 2015
Acces universal al adolescentilor si tinerilor care urmează o formă de învăţământ, la cunoştinţele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire şi riscurile asociate, precum şi noţiuni despre protecţia socială şi medicală a persoanelor afectate, noţiuni legate de reducerea stigmatizării şi discriminării
Activităţi:
B1. Revizuirea periodică a curiculei de educaţie pentru sănătate şi menţinerea motivării şi a nivelului de pregătire a profesorilor, cadrelor didactice şi altor categorii de personal din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar pentru a promova şi preda educaţia pentru sănătate.
Continuarea şi dezvoltarea programului naţional de educaţie pentru sănătate în şcoala românească.
includerea modulelor de pregătire a profesorilor pentru a putea preda educaţie pentru sănătate în modulele de pregătire profesională continuă a profesorilor
elaborarea modulelor diferenţiate pe nivel de învăţământ a curiculei de educaţie pentru sănătate, opţional recomandat de MECTS pentru învăţământul preuniversitar, pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ implicat în activitatea didactică şi de consiliere/orientare şcolară.
iniţierea şi desfăşurarea de campanii de promovare a educaţiei pentru sănătate în interiorul şcolilor
pregătirea şi motivarea medicilor din reţeaua de medicină şcolară precum şi a medicilor de familie pentru a putea participa la acţiuni de educare şi informare în şcoli
Indicator B1. Procentul de şcoli cu profesori, personal didactic şi de orientare şi consiliere şcolară pregatiţi să predea educaţia pentru sănătate.
B2. Desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate în unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar de masă ca parte a programei de studiu
includerea cunoştinţelor despre sănătate in evaluarile periodice ale sistemului de educaţie public şi privat
includerea unui număr minim obligatoriu de ore parcurse de către elevi privind educaţia pentru sănătate corespunzător vârstei
desfăşurarea de cercetări periodice privind nivelul de cunoştinţe şi comportamente fără risc de sănătate ale elevilor
Indicator B2. Procentul copiilor şi tinerilor care au acces la informaţii despre prevenirea HIV/ITS şi consumul de droguri în cadrul formei de şcolarizare pe care o urmează ajunge la 90% în 2014 şi se menţine până în 2015.
